SPIRU HARET

Forumul studenţilor
Last visit was: 19/11/2018 01:44 It is currently 19/11/2018 01:44
Daţi-ne like pe pagina oficială de FaceBook

Advertisement

 

All times are UTC + 2 hours

Forum rules


Citiţi regulamentul înainte de a scrie pe forum
Folosiţi Image căutarea înainte de a deschide un subiect nou



 [ 6 posts ] 
Author Message
 Post subject: SEM. I - Baze de date 1
PostPosted: 09/02/2007 13:01 
Offline
Membru
Membru

Joined: 07/02/2007 17:14
Posts: 8
Location: tg-jiu
Reputation point: 0
baze date 1
MULTIPLE CHOICE
1. Care dintre proprietăţile de mai jos nu trebuie sa fie îndeplinita de orice bază de date:
a. confidenţialitatea c. flexibilitatea e. redundanta maxima
b. sincronizarea d. integritatea
COMPLETION
1. In memoria calculatorului datele se stochează sub formă de: .MASIVE.. - colecţii de date caracteristice vectorilor şi matricelor.
2. In memoria calculatorului datele se stochează sub formă de .INREGISTRARI.. - unităţi organizaţionale de bază pentru Reprezentarea şi prelucrarea internă a colecţiilor de date.
3. Numim .ENTITATE.. orice existenţă din lumea înconjurătoare, orice realitate.
4. Fiecarei proprietăţi a unei entităţi i se asociaza un atribut care ia ..VALORI. într-un anumit DOMENIU....
(Raspunsurile la aceasta intrebare se vor da in ordine, pe linie, fara virgule intre ele)
5. Elementele principale ale unei BDR sunt: tabelul, câmpurile şi .LINIILE...
6. .TABELUL... este format din coloane şi linii.
7. Coloanele se numesc ..CAMPURI.. sau atribute şi cuprind valorile atributelor, numele lor fiind date de articole.
8. Câmp, coloană şi .ATRIBUT. înseamnă acelaşi lucru.
9. Liniile se numesc ..INREGISTRARI.. şi cuprind mulţimea valorilor unui articol.
10. .............................. este rezultatul activităţii conştiente a omului, ea se bazează pe acumularea de cunostinţe şi crearea de conexiuni în vederea efectuării de noi acţiuni care implică antrenarea unor resurse în scopul realizării unor obiective
11. DATELE... sunt fapte culese din lumea reală în urma observaţiilor şi măsurătorilor
12. .................................... sunt rezultatul interpretării datelor de către un anumit subiect si conferă acestuia capacitatea de a lua decizii
13. Se numeste .BAZA DE DATE.. o colecţie persistentă, neredundantă, coerentă logic de date correlate
14. Se numeşte ..BAZA DE DATE.. o colecţie partajată de date, între care există relaţii logice (şi o descriere a acestor date), proiectată pentru a satisface necesităţile informaţionale ale unei organizaţii
15. .DEZAVANTAJE. ale lucrului cu fişiere:
Redundanţa ridicată (din cauza existenţei aceloraşi date în mai multe fişiere),
Acces greoi la date ,
Dependenţa datelor de programele sub care a fost creat fişierul,
Inconsistenţa datelor (modificările făcute asupra datelor dintr-un fişier nu apar în toate fişierele ce conţin dubluri ale datelor respective).
16. Se numeste .......................: unitate elementară de date ce posedă un nume
17. Tipul unui .......................... este dat de tripletul - identificator (nume), o descriere a mulţimii valorilor pe care le poate lua, o decriere a formatului de memorare
18. Se numeste ............................... unui obiect: adresa logica invariantă (pointer). Identificarea este
făcută automat de sistem (BDOO).
19. Se numeste ........................... elementul care identifică unic o înregistrare (în cazul BDR, echivalentul identităţii obiectului)
20. Se numeste ............................ procesul de determinare a numărului şi a structurii tabelelor într-o bază de date.
21. Pentru a crea şi prelucra o bază de date trebuie realizat un sistem de programe numit ..SGBD... care rezolvă problemele cerute de beneficiar .
22. Se numeste .CONFIDENTIALITATE.. proprietatea bazei de date de a avea un mecanism de securitate bine pus la punct;
23. Se numeste .FLEXIBILITATE.. proprietatea bazei de date de a răspunde oricăror interogări ale beneficiarului şi de a putea fi uşor modificabilă în timp atunci când apar elemente noi ce trebuie introduse, analizate şi prelucrate;
24. Se numeste ..SINCRONIZARE. proprietatea bazei de date de a putea fi exploatată simultan de un numar mare de utilizatori.
25. Se numeste .....INTEGRITATE... proprietatea bazei de date de a putea fi validada şi de a putea recupera datele în caz de deteriorare, adică să păstreze corectitudinea informaţiilor conţinute în baza de date;
26. Bazele de date ....................... stochează datele privind tranzacţiile dintr-un anumit domeniu de activitate.
27. Bazele de date ............................ sunt baze de date utilizate în procesul de management, provin din surse diferite, sunt nevolatile si, sunt periodizate în timp (istorice) .
28. Limbajele pentru ...DEFINIREA DATELOR.. definesc:
􀂃 Tipurile de date,
􀂃 Relaţiile dintre date,
􀂃 Atributele asociate relatiilor, structura lor, domeniul lor de definiţie (ex: numele, forma de
memorare, lungimea atributelor unei entităţi ),
􀂃 Modul de accesare a datelor,
􀂃 Criteriile de validare automată a datelor.
29. LMD-urile ..................... operează în bazele de date înregistrare-cu-înregistrare permiţând localizarea datelor prin căutări successive.
30. LMD-urile ........................ sau declarative operează în bazele de date la nivel de seturi de înregistrări, caută datele după conţinut fără a specifica procedurile de acces. Ele permit definirea oricărei cereri de interogare a unei BD.
31. Limbajele pentru ..CONTROL AL DATELOR... sunt răspunzătoare de:
􀂃 Integritatea datelor,
􀂃 Confidenţialitatea datelor,
􀂃 Performanţele bazei de date.
32. Se numeşte ..SGBD.. o colecţie de programe care permit crearea şi întreţinerea unei baze de date. (se va trece denumirea prescurtata)
33. ...SGBD.. ajută la construirea unor baze de date, la introducerea informaţiilor în bazele de date şi dezvoltarea de aplicaţii privind bazele de date; dau acces utilizatorilor la date prin intermediul unui limbaj apropiat de modul obişnuit de exprimare, făcând abstracţie de algoritmii aplicaţi şi de modul de memorare a datelor.
(se va trece denumirea prescurtata)
34. SGBD-urile sunt construite modular. Modulele pentru .LDD.. oferă informaţii despre:
􀂃 Descrierea logică a bazei de date,
􀂃 Fişierele de date şi legăturile logice dintre ele,
􀂃 Modul de criptare, cheile de confidenţialitate şi constrângerile de integritate,
􀂃 Localizarea înregistrărilor, indexarea înregistrărilor şi identificarea datelor dintr-o înregistrare fizică.
(se va trece denumirea prescurtata)
35. SGBD-urile sunt construite modular. Modulele pentru .LMD. au sarcina de a şterge, modifica reactualiza şi manipula datele.
(se va trece denumirea prescurtata)
36. SGBD-urile sunt construite modular. Modulele ..UTILITARE... se ocupă cu:
􀂃 Securitatea bazei,
􀂃 Incărcarea sau reorganizarea bazei de date
􀂃 Prezentarea permanentă a statisticilor despre accesarea şi utilizarea bazei de date.
37. SGBD-urile sunt construite modular. Modulele pentru ..LCD... datelor se ocupă cu întreţinerea bazei, astfel încât orice modificare în bază să nu interfereze cu alte aplicaţii; să nu se facă modificări, reactualizări în bază concomitent cu citirea acestora de către utilizatori, etc.
38. Arhitectura unui SGBD organizat pe trei niveluri cuprinde:
􀂃 Nivelul extern:
􀂃 Nivelul intern - sau fizic
􀂃 Nivelul ...CONCEPTUAL.. - sau logic.
39. Nivelul logic:
- Nu are legătură cu calculatorul,
- Se ocupă cu structura semantică a datelor.
- Aici se realizează schema .CONCEPTUALA...:
- Este nivelul central care reflectă datele structurate astfel încât acestea să poată fi preluate şi prelucrate cu ajutorul unui SGBD.
40. Cel mai frecvent model utilizat la nivelul CONCEPTUAL... este modelul E/R entitate relaţie, numit în alte manuale de specialitate şi Entitate – Atribut - Corespondenţă (EAC) (Corespondenţă=asociere=relaţie).
41. Nivelul fizic se ocupă cu stocarea internă a datelor în calculator. Aici se realizează schema ..INTERNA... .
42. Schema .INTERNA.. defineşte:
- Fişierele, articolele stocate în ele, structura de stocare a datelor în interiorul maşinii (sunt specificate tabelele (nume, câmpuri, lungime, organizare, localizare, etc.)),
- Accesul la articolele din fişiere (căile de acces la componentele tabelelor (indecşi, relaţii, legături între tabele)).
- Trecerea de la schema conceptuală la schema internă se face în general automat de către SGBD.
43. Nivelul extern depinde de LMD si descrie numai o parte a datelor, respectiv cele necesare utilizatorilor, Aici se realizează schema ..EXTERNA...
44. Schema ..EXTERNA... asigură securitatea datelor protejând împotriva atacurilor. Ea este cea mai apropiată de utilizator, reprezentând ceea ce vede acesta din baza de date (vederile) si conţine informaţii care pot fi luate din nivelele logic şi fizic aşa cum sunt sau pot fi deduse din acestea făcând diferite calcule,
45. .OBIECTIVELE.. unui SGBD sunt: descrierea datelor , interogarea bazei de date , conversia datelor , controlul integrităţii datelor , gestiunea tranzacţiilor, securitatea datelor.
46. ...ODBC... este o tehnologie software a firmei Microsoft si cuprinde biblioteca de funcţii care permite accesul universal la SGBD-uri.
(se va trece denumirea prescuratata)
47. ODBC - Open DataBase ..CONNECTIVITY...
48. Se numeşte ..RELATIE. între entităţile E1, E2,…,Ek orice submulţime a produsului cartezian al mulţimilor elementelor celor k entităţi, adică mulţimi de elemente de forma (e1, e2,...,ek), unde ei este un element din Ei, oricare ar fi i=1,...,k.
49. Diagrama ..ENTITATE- RELATIE...a fost introdusă pentru prima dată de Chen în 1976 şi este un model neformalizat de reprezentare a fenomenelor din lumea reală.
50. Cu diagramele entitate-relaţie este reprezentat grafic modelul .CONCEPTUAL. al unei baze de date
51. Modelul E/R se ocupă de entităţi, proprietăţile sau atributele ce definesc anumite laturi ale entităţilor si .LEGATURILE... dintre entităţi
52. Proprietăţi ale ...ENTITATILOR...:
- Se pot transpune în tabele
- Sunt substantive
- Au nume unic
- Au descrieri detaliate
- Se notează cu litere mari
- Sunt identificate unic de cheia primară
Se reprezintă prin dreptunghiuri
53. ..VALORILE..... entităţilor nu trebuie confundate cu entitatea însăşi, ele se notează cu litere mici
54. Entităţile pot fi: entităţi obişnuite numite şi .ENTITATI DE SINE STATATOARE.. sau entităţi a căror existenţă este dependentă de existenţa altor entităţi numite weak entities.
55. Entităţile pot fi: entităţi obişnuite numite şi regular entities sau entităţi a căror existenţă este dependentă de existenţa altor entităţi numite .ENTITATI DEPENDENTE....
56. Proprietăţi ale ..RELATIILOR....:
- Se pot transpune în tabele sau coloane speciale, care accesează chei primare
- Sunt verbe
- Au descrieri detaliate
- Au cardinalitate, care se reprezintă în paranteze în cazul cardinalităţii minime şi fără paranteze în cazul cardinalităţii maxime.
- O entitate poate să participe la o relaţie total (prin toate elementele) sau parţial
- Se reprezintă prin arce neorientate
57. Prin .CARDINALITATE.. înţelegem numărul tuplurilor (liniilor, înregistrărilor) ce aparţin unei relaţii
58. Numărul de entităţi ce apar într-o relaţie se numeşte gradul sau .................. relaţiei.
59. Proprietăţi ale ..ATRIBUTELOR...:
- Descriu o entitate sau o relaţie
- Sunt substantive
- Au descrieri detaliate
- Dacă reprezintă chei primare trebuie subliniate.
60. Atributul .......................... este format din cel puţin două alte atribute si are valoarea reprezentată de valorile atributelor componente.
61. Atributul ...................... (dedus) este atributul a cărui valoare se obţine pe baza altor atribute (ex.: valoare = cantitate*preţ).
62. Atributul ................... (multiplu) este atributul care are mai multe valori date sub forma unei liste de valori.
63. Atributul .............................. este atributul care nu este nici compus nici calculat. Valorile sale sunt valori atomice. Se mai numeşte şi atribut simplu sau atomic.
64. Etapele realizării diagramei E/R (schema lui. CHEN...):
- 1.Se identifică entităţile
- 2.Se identifică relaţiile dintre entităţi (legăturile)
- 3.Se stabilesc cardinalităţile
- 4.Se identifică atributele pentru fiecare entitate
- 5.Se stabilesc cheile (atributele de identificare)
65. Se numeşte .CHEIE...... un atribut sau o muţime de atribute pentru care valorile asociate determină în mod unic orice element al entităţii respective.
66. Pentru o aceeaşi entitate pot exista mai multe atribute care să servească drept atribute de identificare, adică pot exista mai multe ...CHEI CANDIDATE.... Numai una dintre acestea va fi aleasă cheie
primară.
67. O entitate se numeşte .............................., dacă cheia ei primară cuprinde în ea şi cheia primară a entităţii de sine stătătoare.
68. Modelul ..................... a fost introdus de E.F. Codd în 1970 şi este descris cu ajutorul teoriei matematice a relaţiilor
6
69. In modelul ............................., entităţile sunt reprezentate sub formă de relaţii în care schema relaţională conţine toate atributele entităţii şi fiecare tuplu al relaţiei corespunde unui element al entităţii.
70. Mulţimea tuturor schemelor relaţionale corespunzătoare unei aplicaţii se numeşte ..SCHEMA... bazei de date relaţionale, iar conţinutul curent al relaţiilor la un moment dat se numeşte bază de date relaţională.
71. .REGULILE DE INTEGRITATE... – reprezintă condiţiile ce trebuie îndeplinite de datele din bază. Condiţiile pot fi împărţite în două categorii:
- Condiţii de integritate structurală, sunt de trei categorii:
- Condiţii de funcţionare.
72. Condiţiile de ...INTEGRITATE STRUCTURALA...impuse unei baze de date sunt de trei categorii:
• Condiţii de unicitate a cheiii
• Condiţii de integritate a referirii
• Condiţii de integritate a entităţii
73. Condiţii de integritate a .REFERIRII... – o cheie trebuie să fie null în întregime sau să corespundă unei valori a cheii primare asociate
74. Condiţii de integritate a .ENTITATI... – atributele cheii primare trebuie să fie diferite de valoarea null.
75. Un SGBD relaţional trebuie să-şi gestioneze singur baza de date. (Nici un SGBD nu conţine numai caracteristici relaţionale.). Se numeşte regula ..GESTIONARI..datelor.
76. La nivel logic informaţia trebuie să fie reprezentată explicit prin valori în tabele numite relaţii.(Regulă ce nu poate fi încălcată într-o bază de date relaţională.). Se numeşte regula ..REPREZENTARI INFORMATIEI....
77. Orice element de date (valoare atomică) din bază se poate accesa utilizând o combinaţie între numele relaţiei, cheia primară, şi numele atributului(coloanei). Se numeşte regula ..ACCESULUI GARANTAT LA DATE..
78. Informaţiile necunoscute trebuie să se poată defini printr-un tip de date numit NULL, diferit de spaţiul necompletat sau de un şir de caractere blanc. (Valoarea zero, un şir vid de caractere sau o valoare necunoscută sunt noţiuni complet diferite într-un acelaşi câmp de date şi trebuie ca SGBD-ul să permită diferenţierea lor.). Valorile nule reprezintă varianta NU STIU. Se numeşte
regula ....REPREZENTARII INFORMATIEI NECUNOSCUTE......
79. Asupra descrierii bazei de date (tabelelor de descriere) trebuie să se aplice aceleaşi operaţii ca şi asupra tabelelor de date. Se numeşte regula dicţionarelor de date. Dicţionarele de date se numesc şi .METADATE.....
80. Trebuie să existe cel puţin un limbaj de interogare pentru manipularea bazei de date. (In general acesta este SQL.). Limbajul trebuie să permită: definirea datelor, definirea vizualizărilor, manipularea datelor, autorizări, restricţii de integritate. Se numeşte regula ..LIMBAJULUI DE INTEROGARE...
81. Un SGBD trebuie să poată determina dacă o vizualizare poate fi actualizată sau nu şi să stocheze rezultatul interogării într-un dicţionar de tipul unui catalog de sistem. Se numeşte regula de ..ACTUALIZARE A VIZUALIZARI..
82. Regulile de manipulare asupra unei relaţii luată ca întreg se aplică şi operaţiilor de regăsire, inserare, actualizare sau ştergere a datelor. (Limbajele de nivel scăzut acţionează asupra unei singure înregistrări. Limbajele de nivel înalt acţionează asupra mai multor înregistrări în acelaşi timp. Codd spune că indiferent de nivel, limbajele trebuie să respecte aceleaşi reguli.) Se numeşte
regula ..LIMBAJULUI DE NIVEL INALT....
83. Modul de depunere a datelor sau de acces la ele nu influenţează programele de aplicaţii sau activităţile utilizatorilor. (Utilizatorul nu trebuie să ştie dacă datele au fost stocate pe Unix sau pe Windows 2000 Server, el trebuie să cunoască numai numele serverului.) Se numeşte regula ..INDEPENDENTEI FIZICE A DATELOR....
84. Programele de aplicaţie nu trebuie să afecteze manipularea datelor. Se numeşte regula .INDEPENDENTEI LOGICE A DATELOR...
85. Regulile de integritate a datelor nu se definesc în programul de aplicaţie ci într-un sublimbaj relaţional, astfel încât datele să fie independente din punct de vedere al integrităţii. Se numeşte regula independenţei datelor din punct de vedere al INTEGRITATI...
86. Orice componentă procedurală a unui SGBD trebuie să respecte aceleasi restricţii de integritate ca şi componenta relaţională. Se numeşte regula .VERSIUNI PROCEDURALE.. a SGBD-ului.
87. Programele de aplicaţie nu trebuie să fie afectate de distribuirea datelor pe mai multe calculatoare într-o reţea de comunicaţii de date. Se numeşte regula independenţei datelor din punct de vedere al ..DISTRIBUIRII....
88. Algebra .RELATIONALA.. constă dintr-o colecţie de operatori ce au ca operanzi relaţii
89. Rezultatul aplicării unui operator la una sau două relaţii este tot o .RELATIE..........
90. Algebra relaţională standard a fost introdusă de ...................... prin utilizarea a opt operatori (unari şi binari) pe relaţii, fiecare operaţie având ca operanzi una sau mai multe relaţii şi având drept rezultat o altă relaţie.
91. Operatorii se clasifică în:
- Operatori de asamblare (sau booleeni),
- Operatori ........................
92. Operatori relaţionali se clasifică în:
- Operatori ....................., primesc la intrare o relaţie şi generează la ieşire tot o relaţie:
- Operatori de extensie, utilizaţi la realizarea interogărilor:
93. Exemple de operatori .................... (primesc la intrare o relaţie şi generează la ieşire tot o relaţie): project, select.
94. Exemple de operatori de ........................., utilizaţi la realizarea interogărilor: join, division.
95. Exemple de operatori de ............................ (sau booleeni): union, difference, product, intersect.
96. Reuniunea, numita ..................., este operatia de baza prin care se reunesc două relaţii, se presupune că se aplică pentru relaţii cu aceeaşi aritate (grad=numărul atributelor) şi pentru care ordinea atributelor este aceeaşi.
97. Diferenţa, numita .DIFFERENCE.., este operatia de baza prin care se elimină tuplurile ce apar într-o relaţie dar nu apar în cealaltă, se presupune că se aplică pentru relaţii cu aceeaşi aritate şi pentru care ordinea atributelor este aceeaşi.
98. Produsul cartezian, numita .PRODUCT..., este operatia de baza prin care se obţin toate perechile de tupluri cu primul element din prima relaţie şi al doilea element din a doua relaţie
99. Proiecţia, numita ...PROJECT.., este operatia de baza prin care se obţin atributele cerute printr-o anumită condiţie
100. Selecţia, numita ..SELECT.., este operatia de baza prin care se obţin tupluri după o anumită condiţie
101. Joncţiunea, numita ..JOIN. (compunerea), este operatia de baza prin care se obţin tupluri din mai multe relaţii corelate, (jonctiunea are diferite variante care vor fi pe larg discutate şi exemplificate)
102. Intersecţia, numita .INTERSECT.., este operatia de baza prin care se obţin tuplurile comune între două relaţii, se presupune că se aplică pentru relaţii cu aceeaşi aritate şi pentru care ordinea atributelor este aceeaşi.
103. Diviziunea, numita ..DIVISION...., este operatia de baza prin care se obţin valorile atributelor dintr-o relaţie care se gşsesc în toate valorile atributelor din cealaltă relaţie
104. Se numeşte .DIVIZIUNE.. a două relaţii R1,R2∈Rn(A1,…, An), relaţia R care are aceeaşi schemă (structura) ca R1(implicit R2) şi care are mulţimea tuplurilor formată din tuplurile celor două relaţii luate o singură dată.
105. Se numeşte ..DIVIZIUNE. a două relaţii R1,R2∈Rn(A1,…, An), relaţia R care are aceeaşi schemă (structură) ca R1 (implicit R2) şi care are mulţimea tuplurilor formată din tuplurile relaţiei R1 ce nu se găsesc printre tuplurile relaţiei R2.
106. Se numeşte ..PRODUSUL CARTEZIAN... a două relaţii R1∈Rn(A1,…,An) de aritate n şi R2∈Rm(B1,…,Bm) de aritate m, cu A1,…,An, B1,…,Bm distincţi, relaţia R cu schema obţinută prin concatenarea schemei relaţiei R1 cu schema relaţiei R2 şi care are mulţimea tuplurilor formată din toate perechile de tupluri de aritate n+m astfel încât primele n componente formează un tuplu în R1 iar următoarele m un tuplu în R2.
107. Se numeşte PROIECTIA RELATIEI... a relaţiei R1∈Rn(A1,…,An), pe atributele K, unde K⊆{A1,…,An}|K|=p≥1, relaţia unară R cu schema dată de atributele din K şi care are mulţimea tuplurilor formată din componentele tuplurilor din R1 Corespunzătoare atributelor din K, luate o singură dată.
108. Se numeşte .SELECTIE.. a relaţiei R1∈Rn(A1,…,An) printr-o condiţie cond, relaţia unară R cu aceeaşi schemă ca R1 şi cu mulţimea tuplurilor formată din tuplurile relaţiei R ce satisfac condiţia cond.
109. Se numeşte ..JONCTIUNE.... (compunere) operaţia algebrei relaţionale care construieste o nouă relaţie R prin concatenarea (combinarea) unor tupluri din R1∈Rn(A1,…,An) cu tupluri din R2∈Rm(B1,…,Bm), respectând anumite condiţii impuse tuplurilor.
110. Se numeşte .INTERSECTIA... a două relaţii, relaţia binara R cu aceeaşi schemă ca R1(implicit R2) şi cu mulţimea tuplurilor formată din tuplurile care aparţin ambelor relaţii în acelaşi timp.
111. Se numeşte ..Q-JONCTIUNE.. a relaţiei R1∈Rn(A1,…,An), cu relaţia R2∈Rm(B1,…,Bm), m<n şi ,…,Bm}⊆{A1,…,An}, relaţia binară R cu schema formată din atributele relaţiei R1 ce nu se găsesc în schema relaţiei R2 şi cu mulţimea tuplurilor din R1 pentru care există tuple în R2 care concatenate dau un tuplu din R1.
112. Se numeşte ...COMPLEMENTAREA. operaţia adiţională pentru determinarea complementului unei relaţii (tuplele ce nu se află în relaţia considerată). In cazul lucrului cu cardinalităţi foarte mari, aceasta operatie este foarte rar folosită.
113. Se numeşte .DEPICARE... (splitare) operaţia adiţională, prin care în funcţie de o condiţie se împarte o relaţie în două relaţii dintre care una singură verifică condiţia impusă.
114. Se numeşte ..INCHIDEREA TRANZITIVA... operaţia adiţională pentru adăugarea de noi tupluri într-o relaţie, tupluri deduse prin tranzitivitate.
115. Operaţiile JOIN şi PRODUCT (produs cartezian) sunt: .COMUTATIVE... si asociative.
116. Operatia de .COMPUNERE.. se poate aplica: proiecţiilor, proiecţiei cu JOIN, selecţiilor, selecţiei cu proiecţia, selecţiei cu JOIN:
117. Operatia de .COMUTARE. se poate aplica: selecţiei cu produsul cartezian, selecţiei cu reuniunea, selecţiei cu diferenţa, proiecţiei cu produsul cartezian, proiecţiei cu reuniunea.
118. Cele 5 etape ale proiectarii unei baze de date definite de ..GARDARIN......... sunt :
1. Elaborarea schemei externe (identificarea nevoilor utilizatorilor) ,
2. Elaborarea schemei conceptuale (prin integrarea schemelor externe),
3. Elaborarea schemei logice (prin transformarea schemei conceptuale în structuri de date suportate de sistem),
4. Validarea schemelor,
5. Elaborarea schemei interne.
119. Un atribut se numeşte ...................... dacă valorile sale nu sunt mulţimi.
120. Se numeşte ..NORMALIZARE... procesul de organizare şi determinare a coloanelor unui tabel, astfel încât redundanţa să fie minimă.
121. Procesul de normalizare este ...REVERSIBIL..., el transformă o relaţie în relaţii de structură mai simplă, evitând anomaliile la reactualizare şi rezolvând problemele reconexiunii.
122. Procesul de normalizare implica descompunerea ..REVERSIBILA.. a unui tabel în tabele mai simple fără a altera informaţia cuprinsă în el.
123. Obiectivele ..NORMALIZARII....:
- Reducerea spaţiului de stocare a datelor,
- Reducerea anomaliilor ce apar după actualizări,
- Reducerea riscului de a apărea în bază date inconsistente, etc.
124. Intuitiv, forma normală .1... revine la eliminarea grupurilor care se repetă.
125. Spunem că o relaţie este 1-normalizată, şi notăm 1FN, dacă şi numai dacă orice atribut al său este ..ATOMIC... (indivizibil) şi un tuplu nu conţine atribute sau grupuri de atribute repetitive.
126. 1FN conţine tabele pentru care intersecţia fiecărei coloane cu fiecare rând conţine o valoare UNICA...
127. Intuitiv, forma normală .2.. revine la eliminarea datelor redundante.
128. Spunem că o relatie este 2-normalizată 2FN dacă şi numai dacă relaţia este 1FN şi atributele noncheie nu depind numai de o parte a ...CHEII PRIMARE.....
129. Intuitiv, forma normală .3.... revine la eliminarea coloanelor care nu depind de chei.
130. Spunem că o relatie R este 3-normalizată şi notăm 3FN dacă şi numai dacă este 2FN şi orice atribut noncheie nu depinde tranzitiv de ..CHEIA PRIMARA... a lui R.
131. O relaţie R este în forma normală Boyce-Codd dacă şi numai dacă pentru orice dependenţă funcţională totală X→A, X.... este o cheie a lui R
132. Spunem că o relatie R este 4-normalizată şi notăm 4FN dacă izolează relaţiile .INDEPENDENTE... multiple.
133. Standardul SQL cuprinde mai multe limbaje. Unul dintre acestea este limbajul de ..DEFINIRE... a datelor/schemei relaţionale , folosit de administrator pentru:
- Crearea tabelelor
- Definirea indecşilor
- Definirea grupului (cluster-ului) specifică SQL*PLUS
- Definirea vizualizării.
134. Standardul SQL cuprinde mai multe limbaje. Unul dintre acestea este limbajul de .MANIPULARE.....a datelor, folosit de utilizator, prin operatorii: INSERT, UPDATE şi DELETE.
135. Standardul SQL cuprinde mai multe limbaje. Unul dintre acestea este limbajul de .INTEROGARE...... a datelor, a bazei de date, folosit de utilizator, prin clauza SELECT .
136. Standardul SQL cuprinde mai multe limbaje. Unul dintre acestea este limbajul pentru CONTROLUL.... securităţii şi integrităţii bazei de date, folosit de realizatorul de aplicaţii. Limbajul asigura coerenţa si confidenţialitatea datelor
137. Obiectele SGBD Access sunt stocate în fişiere cu extensia .MBD.....
138. Obiectele SGBD Access sunt Table, .FORMS... , Query, Report, Module, Pages si Macro.
139. .TABELUL.... - obiect pentru stocarea datelor definite de utilizator.
140. .FORMULARUL... – obiect pentru introducerea, vizualizarea şi controlul datelor.
141. ..INTEROGAREA... – obiect pentru chestionarea, extragerea şi vizualizarea informaţiilor obţinute din tabele sau interogări utilizând limbajul SQL sau grila QBE.
142. ..MODULUL.. – obiect ce conţine proceduri scrise în cod Visual Basic, pentru aplicaţiile mai complexe.
143. ..MACROINSTRUCTIUNEA... – obiect pentru automatizarea anumitor acţiuni dintr-o aplicaţie.
144. Crearea unei tabele cu SQL in Access se realizeaza cu clauza ..........................
145. Modificarea structurii unui tabel cu SQL în Access se realizeaza cu clauza .........................
146. Stergerea unei tabele se realizeaza cu clauza .................................
147. Selectarea (extragerea) informaţiilor dintr-o baza de date se realizează cu clauza ........................
148. Clauza ........................... precizează câmpul sau câmpurile după care se face gruparea înregistrărilor, sumarizarea lor.
149. Echivalentul clauzei ...................... în grila QBE este rândul Total.
150. Clauza ......................... inserează noi înregistrări şi modifică valorile câmpurilor din înregistrările existente.

POATE MA AJUTATI CU CORECTARI UNDE NU ESTE BINE .


Top
  
 
 Post subject: Re: Bzea de date 1
PostPosted: 09/02/2007 15:59 
Offline
Membru
Membru
User avatar

Joined: 02/02/2007 08:11
Posts: 14
Location: Slatina 3 info
Reputation point: 0
daniel1967 wrote:
baze date 1
MULTIPLE CHOICE
1. Care dintre proprietăţile de mai jos nu trebuie sa fie îndeplinita de orice bază de date:
e. redundanta maxima

_________________
RienNe se perd, RienNe se creé, tout se transforme.


Top
  
 
 Post subject: Re: Bzea de date 1
PostPosted: 09/02/2007 18:35 
Offline
Membru
Membru

Joined: 07/02/2007 17:14
Posts: 8
Location: tg-jiu
Reputation point: 0
[MULTIPLE CHOICE
1. Care dintre proprietăţile de mai jos nu trebuie sa fie îndeplinita de orice bază de date:


e. REDUNDANTA MAXIMA


Top
  
 
 Post subject: baze de date
PostPosted: 14/02/2007 08:45 
Offline
Membru
Membru

Joined: 13/02/2007 21:47
Posts: 7
Reputation point: 0
daniel1967 wrote:
Aceleasi numere si la Tg jiu
Teoria codurilor: 1, 9, 15, 98, 103, 109, 117, 124, 126, 131

Maine va zic la Baze de date.


STII CE S-A DAT LA BAZE DE DATE


Top
  
 
 Post subject: baze de date
PostPosted: 14/02/2007 10:00 
Offline
Membru
Membru

Joined: 13/02/2007 21:47
Posts: 7
Reputation point: 0
daniel1967 wrote:
Surpriza !
La baze de date am avut 5 subiecte din setul 150 (cele expuse la avizierul virtual) si 5 care nu se regasesc in set
30,35,104,107si 82 reformulata.\
Deci in total 10 intrebari . Am scapat !



Stii care sunt celelalte 5?????????? te rog!


Top
  
 
 Post subject: baze de date
PostPosted: 18/02/2007 16:34 
Offline
Membru
Membru

Joined: 11/02/2007 12:08
Posts: 4
Location: Braila
Reputation point: 0
La Braila

T Relatiile de tip „multi la multi” se descompun in doua relatii „unu la multi” prin introducerea unei entitati intermediare (tabel suplimentar) astfel in locul relatiilor de tip „multi la multi”, se lucreaza cu relatii de tip „unu la multi”, care sunt mai usor de implementat si utilizat.
F Una din etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea schemei conceptuale este urmatoarea:
Atributele singulare devin linii;

T Comenzile SQL se incheie cu ; (punct si virgula ).

.............................. intelege activitatea firmei sau a aplicatiei pe care urmeaza sa o implementeze; dezvolta programe in timp (in diferite limbaje de programare: C, COBOL, PASCAL, etc.), gaseste noi informatii, realizeaza noi rapoarte.
c. Programatorul de aplicatii

Modelul relational, are la baza cele 13 reguli de fidelitate ale lui Codd in raport cu care un SGBD poate fi analizat cat este de relational. Aceste reguli au fost completate in timp, numarul lor ajungand la 100. Una din cele 13 reguli date de Codd este:
Regulile de manipulare asupra unei relatii luata ca intreg se aplica si operatiilor de regasire, inserare, actualizare sau stergere a datelor (limbajele de nivel scazut actioneaza asupra unei singure inregistrari, iar limbajele de nivel inalt actioneaza asupra mai multor inregistrari in acelasi timp. Codd spune ca indiferent de nivel, limbajele trebuie sa respecte aceleasi reguli). Se numeste ............................
c. regula limbajului de nivel inalt

Se numeste ................ a doua relatii R1,R2Rn(A1,…, An), relatia R care are aceeasi schema (structura) ca R1(implicit R2) si care are multimea tuplurilor formata din tuplurile celor doua relatii luate o singura data.
a. Reuniunea

Se numeste ................. relatiei R1Rn(A1,…,An), pe atributele K, unde K{A1,…,An}|K|=p1, relatia unara R cu schema data de atributele din K si care are multimea tuplurilor formata din componentele tuplurilor din R1 corespunzatoare atributelor din K, luate o singura data.
a. proiectia

4LMD-urile ........................... (Opereaza in bazele de date la nivel de seturi de inregistrari, cauta datele dupa continut fara a specifica procedurile de acces. Ele permit definirea oricarei cereri de interogare a unei BD).
nonprocedurale

SGBD-urile sunt construite modular. Modulele pentru ................... ofera informatii despre:
 Descrierea logica a bazei de date;
 Fisierele de date si legaturile logice dintre ele;
 Modul de criptare, cheile de confidentialitate si constrangerile de integritate;
 Localizarea inregistrarilor, indexarea inregistrarilor si identificarea datelor dintr-o inregistrare fizica.
LDD
Regulile de integritate – reprezinta conditiile ce trebuie indeplinite de datele din baza. Conditiile pot fi impartite in :
a) Conditii de integritate structurala, care si ele la randul lor sunt de trei categorii:
b) Conditii de ........................., specifice unei aplicatii particulare.
functionare

Cele care nu au fost in cele 150 sunt din cursul publicat la avizier. La sfarsit era exemplu de test.


Top
  
 
 [ 6 posts ] 

All times are UTC + 2 hours


Who is online

Users browsing this forum: CommonCrawl [Bot] and 0 guests


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum

Jump to:  
Furnizat de phpBB | phpBB România
Afiliaţi: Lucrări de licenţă | Lucrări la comandă | Reparaţii televizoare | Divina's Boutique | Livrare cadouri în Spania
Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici


Găzduire Web - Hostico