SPIRU HARET

Forumul studenţilor
Last visit was: 19/11/2018 00:24 It is currently 19/11/2018 00:24
Daţi-ne like pe pagina oficială de FaceBook

Advertisement

 

All times are UTC + 2 hours

Forum rules


Citiţi regulamentul înainte de a scrie pe forum
Folosiţi Image căutarea înainte de a deschide un subiect nou



 [ 5 posts ] 
Author Message
PostPosted: 06/02/2007 01:33 
Offline
Membru
Membru
User avatar

Joined: 02/02/2007 01:29
Posts: 8
Reputation point: 0
GRILELE REZOLVATE LA POLITICI DE MARKETING !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Download


Top
  
 
PostPosted: 25/02/2007 18:53 
Offline
Membru
Membru

Joined: 23/02/2007 16:56
Posts: 1
Reputation point: 0
florinSpiru wrote:
GRILELE REZOLVATE LA POLITICI DE MARKETING !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Download


Eu nu pot descarca testul?????????????
Ceva nu e ok!
Poate te mai uiti odata.
Multumesc


Top
  
 
PostPosted: 26/02/2007 08:50 
Offline
Membru
Membru
User avatar

Joined: 21/01/2007 16:48
Posts: 6
Location: Pascani
Reputation point: 0
Multzam frumos Florin, fratemiu e la MAEI anul 2 cu ocazia asta m-ai scapat de o munca in plus, el si asa e afon... :whistle:

Edited: Ghiocel, merge download-ul :-P


Top
  
 
PostPosted: 02/03/2007 10:14 
Offline
Membru
Membru

Joined: 02/03/2007 10:02
Posts: 1
Reputation point: 0
nu se poate descarca raspunsurile:(( daca puteti sa dati un copy paste ar fi superrrrrrrr...mc


Top
  
 
PostPosted: 02/03/2007 11:19 
Offline
Membru
Membru

Joined: 19/02/2007 15:04
Posts: 4
Reputation point: 0
onyioana wrote:
nu se poate descarca raspunsurile:(( daca puteti sa dati un copy paste ar fi superrrrrrrr...mc


TRUE/FALSE

1. Politica de produs reprezinta conditia care o adopta firma producatoare sau comerciala privitor la dimensiuniile, structura si evolutia gamei de produse si servicii ce fac obiectul propriei activitati.
ANS: T

2. Instrumentele juridice de protectie sunt marcile de fabrica, de comert si de servicii, brevetele de inventie, modelele de utilitate, denumire de origine.
ANS: F

3. Componentele corporale cuprind caracteristicile merceologice ale produsului si ambalajului sau, determinate de substanta materiala a acestora, precum si utilitatea lor functionala (forma, volum, continut, greutate, colorit).
ANS: T

4. Printre elementele ce fac parte din componentele acorporale se regasesc numele si marca, pretul, instructiunile de utilizare.
ANS: T

5. In functie de faza ciclului de viata al produsului, produsele se impart in doua categorii: produse existente si produse noi.
ANS: T

6. Pentru a asigura echilibrul activitatiilor si restabilirea in timp portofoliul de produse trebuie sa fie variat.
ANS: T

7. Conceptele care alcatuiesc marimea gamei sunt lungimea si latimea gamei.
ANS: F

8. Marimea gamei determina cresterea vanzarilor dar este invers generatoare de costuri.
ANS: T

9. Produsele eliminate din gama sortimentala a firmei sunt fie produse mature, fi produse in faza de decline.
ANS: F

10. Planificarea produsului reprezinta activitatea de selectare si introducere in programul de fabricatie si export a produselor noi.
ANS: T

11. Dimensiunile gamei de produse se pot defini prin urmatoarele coordinate : largimea gamei, profunzimea gamei, latimea gamei.
ANS: T

12. O inovatie este o modificare esentiala adusa unui produs, perceput ca fiind nou de catre eventualul utilizator.
ANS: T

13. Inainte de lansarea unui produs pe piata externa, acesta este supus unor operatii de testare si verificare.
ANS: T

14. Din punct de vedere al raportului piata-productie, strategiile de produs utilizate de firmele producatoare ce livreaza pe pietele externe sunt : strategia diferentierii produsului si strategiia segmentarii pietei.
ANS: T

15. Testarea de acceptibilitate este o activitate de marketing.
ANS: T

16. Technicile prin care se realizeaza testarea de acceptibilitate sunt doar vanzariile de proba, demonstratiile de functionare si expunerea in expozitii.
ANS: F

17. Leasingul este o forma de testare tehnica.
ANS: F

18. O politica de prêt adecvata determina succesul de piata al marfurilor.
ANS: T

19. Caracteristicile unei strategii de preturi se refera doar la nivelul si accesibilitatea preturilor si la diversitatea lor.
ANS: F

20. Preturile rezultate din acorduri sunt denumite uneori preturi conjucturale.
ANS: F

21. Preturile de accord sunt practicate de mai multe firme renumite intr-un cartel care urmaresc o politica de prêt comuna.
ANS: F

22. Preturile interne sunt de regula cu 80% mai mari decat preturile de tranzitie, fara a exista criterii fixe de stabilire a diferentei.
ANS: F

23. Preturile de lista publicate in periodicile de specialitate sunt si ele diferite de cele de tranzitie, fiind in general mai mari.
ANS: T

24. Cererea foarte elastica se constata mai cu seama la prdusele de lux..
ANS: T

25. Pretul trebuie sa permitta realizarea unui profit invers proportional cu investitiile facute.
ANS: F

26. In anumite cazuri posibilitate unui prêt de reclama este considerat ca un act de concurenta neloiala fiind restrictionate prin acte normative.
ANS: T

27. Un articol este vandut la doua sau mai multe preturi diferite, in functie de client, versiunea produsului, loc si timp.
ANS: T

28. Principala conditie care trebuie indeplinita pentru a se aplica un prêt discriminatoriu este aceea ca piata sa fie omogena.
ANS: F

29. Pietele unde se realizeaza tranzactii importante de vanzare cumparare ale anumitor marfuri se numesc piete caracteristice (reprezentative sau de referinta).
ANS: T

30. Piata produsului reprezinta o sectiune a pietei globala in care se manifesta si se realizeaza oferta si cererea pentru un anumit produs
ANS: T

31. O linie de produse semnifica un grup eterogen de produse sub aspectul materiei prime sau a tehnologiei de fabricatie .
ANS: F

32. Promovarea unei game de produse poate fi considerat un obiectiv ce se poate cere la stabilirea pretului.
ANS: T

33. Strategia de produs, mai mult decat cea de prêt , distributie sau promovare, trebuie sa se caracterizeze prin elasticitate, constituinduse intr-un instrument eficient de adaptare a firmei la exigentele extreme de dinamice ale pietei.
ANS: F

34. Bunurile de noutate nu suportă nici o standardizare.
ANS: T

35. Produsele incluse în categoria materiilor prime se prezintă într-o mare diversitate, servind mai ales la producerea de bunuri de consum.
ANS: F

36. Asortimentul este o maniera de a asambla produsele si serviciile de aceeasi natura sau care raspund aceleiasi nevoi de consum.
ANS: T

37. Prin asortament trebuie sa se intelege de fapt o colectie de produse.
ANS: F

38. In ciclul de viata al produsului etapa de maturitate precede in totdeauna etapa de maturitate.
ANS: F

39. Ciclul de viata al unui produs are de fiecare data patru etape: introducere, crestere, maturitate, declin.
ANS: T

40. Cea mai importanta etapa a ciclului de viata al unui produs este cresterea.
ANS: T

41. Testele de piata se numesc si vanzari experimentale.
ANS: T

42. Preţul unui produs afectează programul de marketing al unei întreprinderi.
ANS: T

43. Preţurile de desfacere trebuie stabilite numai în corelaţie cu cheltuielile de producţie pe o anumită perioadă.
ANS: F

44. Determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor.
ANS: T

45. O strategie a preturilor de penetrare ar putea fi indicata numai daca pot fi gasite solutii de reducere a cheltuielilor de munca si a materialelor.
ANS: T

46. Adesea difrentierea produselor este absenta si vanzatorul nu are un control efectiv asupra pretului de vanzare. In aceste situatii precum si atunci cand cumparatorii si vanzatorii sunt perfect informati asupra preturilor si conditiilor pietei, metoda de determinare a preturilor recomandabila este alinierea preturilor la cele stabilite de competitia existenta.
ANS: T

47. Pretul peste nivelul concurentei si al pietei nu este folosit atunci cand produsul are proprietati unice.
ANS: F

48. Politica de pret reprezinta adaptarea sistemului de formare a preţului la difieritele împrejurări impuse de oferirea produsului pe piaţă, cerinţele clienţilor şi competiţia existentă. In marketing politica de pret face parte din politica preturilor.
ANS: F

49. Preţul tradiţional este o forma a politicii preţului psihologic.
ANS: T

50. Bunurile si serviciile de productie, sunt denumite gresit si bunuri industriale.
ANS: F

51. Toti membrii societatii sunt cumparatori potentiali ai bunurilor si servicilor de consum.
ANS: T

52. Bunurile si serviciile industriale se clasifica in familii comerciale, tinand cont de aceleasi criterii ca si la bunurile si serviciile de consum.
ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. Face parte din activitatile complemente ale politicii de produs:
a. stabilirea pretului produsului
b. asigurarea legala a produsului
c. ansamblul proceselor de productie si comercializare de la materia prima la produsul finit
ANS: B

2. Totalitatea operatinunilor prin care firma producatoare confera identitate bunurilor pe care le creeaza reprezinta:
a. activitatea de modelare a produsului
b. asigurarea legala a produsului
c. activitatea de inovatie
ANS: A

3. Componentele ce definesc un produs in optica marketingului pot fi grupate in :
a. componente corporale d. imaginea produsului
b. componente acorporale
e. toate
c. comunicatiile privitoare la produs
ANS: E

4. In ceea ce priveste politica diversificarii gamei de produse prin exemplul, o fabrica ce produce penicilina va trece la fabricarea si a altor antibiotice, se intelege o modalitate de diversificare:
a. verticala
b. orizontala
c. laterala
ANS: B

5. In ce faza a ciclului de viata al produsului se recomandata a fi aplicata politica innoirii gamei de produse:
a. in faza de maturitate
b. in faza de decline
c. in faza de crestere
ANS: A

6. Procesul elaborarii unei noi idei (produs, servicii) ,nu cuprinde una din urmatoarele secvente:
a. determinarea corecta a problemei
b. culegerea de informatii si documentare
c. stabilirea ipotezelor si obiectivelor
ANS: C

7. Din punct de vedere al scopului urmarit, strategiile de produs se impart in 3 categorii.Strategiile care urmaresc in primul rand scoaterea din fabricatie a produselor invechite si inlocuirea acestora cu altele noi se numesc:
a. strategii de crestere
b. strategii de reflectie
c. strategii de mentinere
ANS: B

8. Procesul de creativitate poate fi imaginat ca o succesiune de 4 etape principale, care este ordinea lor corecta:
a. intuire, pregatire, incubare, evaluare
b. pregatire, incubare, intuire, evaluare
c. evaluare, intuire, pregatire, incubare
ANS: B

9. Largimea gamei de produs este data de:
a. numarul de linii de produse ce o compun
b. numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse
c. numarul produselor tuturor liniilor
ANS: A

10. Daca se stie ca o firma are 3 linii de produse care alcatuiesc gama sa de produse se stie:
a. lungimea gamei de produse
b. profunzimea gamei de produse
c. largimea gamei de produse
ANS: C

11. Activitatile componente ale politicii de produs pot fi grupate in urmatoarele ansambluri:
a. activitatea de cercetare, activitatea de inovatie, activitatea de realizare, activitatea de promovare
b. activitatea de inovatie, activitatea de modelare a produsului, asigurarea legala a produsului, atitudinea fata de produsele vechi, alcatuirea gamei de produse
c. activitatea de inovatie, activitatea de creare a produsului, atitudinea fata de produsele vechi, alcatuirea gamei de produse
ANS: B

12. Cea mai utilizata modalitate de asigurare legala a unei marfi este:
a. brevetarea inventiei
b. desenele industriale
c. inregistrarea marcii
ANS: C

13. Politica de produs se imparte in functie de scopul urmarit in 3 categorii:
a. strategii de crestere, strategii de reinoire a produsului, strategii de planificare a produsului
b. strategii de crestere, strategii ale productivitatii, strategii de selectie
c. strategii de selectie, strategii de segmentare a pietei, strategii ale diferentierii produsului
ANS: B

14. Politica diversificarii gamei de productie poate fi efectuata pe:
a. verticala, orizontala, laterala
b. orizontala, diagonala, laterala
c. latime, lungime, adancime
ANS: A

15. S.C. FARMEC CLUJ fabrica 20 de sortimente de parfumuri.Aceasta varietate sortimentala a gamei de parfumuri este data de:
a. largimea gamei
b. profunzimea gamei
c. lungimea gamei
ANS: B

16. Idea realizarii unui nou produs se poate ivi din directiile urmatoare:
a. intreprindere, concurenta, consumatori
b. consumatori, creatori de noutati, presa
c. presa, intreprindere, consumatori, concurenta, creatori de noutati
ANS: C

17. Care sunt cele 3 tipuri de inovatii:
a. variante ale produselor existente, inovatii creatore, inovatii dinamice
b. inovatii constructive, inovatii tehnice, inovatii revolutionare
c. variante ale produselor existente , inovatii dinamice, inovatii revolutionare
ANS: C

18. In elaborarea unei iedi noi sunt regasite secvente.Care este secventa cu
numarul 3?
a. prelucrarea informatiilor
b. alegerea de informatii si documentare
c. sintetizarea concluziilor si generarea de idei
ANS: A

19. Testarea tehnica se realizeaza in:
a. targuri si expozitii
b. laboratoare de cercetare
c. demonstratii de functionare
ANS: B

20. Pentru lansarea pe piata a unui nou produs sunt necesare rezolvarea urmatoarelor probleme:
a. stabilirea perioadei de lansare pe piata, fixarea zonei de lansare, alegerea canalelor de distributie, pregatirea pietei pentru primirea noului produs, alegerea modalitatilor de comercializare si pregatirea fortelor de vanzare
b. tabilirea perioadei de lansare pe piata, alegerea canalelor de distributie, alegerea modalitatilor de comercializare
c. stabilirea perioadei de lansare pe piata , fixarea zonei de lansare, alegerea canalelor de distributie
ANS: A

21. Nu face parte din activitatile componente ale politicii de produs:
a. activitatea de inovatie c. atitudinea fata de produsele vechi
b. activitatea de modelare a produsului d. stabilirea pretului de pornire
ANS: D

22. Profunzimea gamei de produse este data de:
a. numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse c. numarul produselor tuturor liniilor
b. numarul de linii de produse ce compun o gama de produse d. numarul toatal de produse din firma
ANS: A

23. Despre gama de produse a firmei S.C. GEROM S.A.-Buzau, care are 7 linii de fabricatie fata de cea a firmei S.C.ROTI AUTO –Dragasani ce dispune de 2 linii de fabricatie se poate afirma ca:
a. este mai larga c. este mai adanca
b. este mai profunda d. este mai lunga
ANS: A

24. Numarul produselor tuturor liniilor reprezinta:
a. largimea gamei c. lungimea gamei
b. profunzimea gamei d. latimea gamei
ANS: C

25. Faptul ca o fabric ace produce azotat de amoniu va produce si ingrasaminte complexe reprezinta:
a. o diversificare orizontala a gamei sale de produse c. o diversificare laterala a gamei sale de produse
b. o diversificare verticala a gamei sale de produse d. o diversificare in profunzime a gamei sale de produse
ANS: B

26. Exista 3 tipuri de inovatii.Una din variantele de mai jos nu este tip de inovatie:
a. variante ale produselor existente c. inovatii revolutionare
b. inovatii dinamice d. inovatii excentrice
ANS: D

27. Inovatii care perturbeaza cel mai putin obiceiurile consumatorilor sunt
a. variante ale produselor existente c. inovatii revolutionare
b. inovatii dinamice d. inovatii rapide
ANS: A

28. Ce inovatii conduc la produse cu totul noi, inexistente mai inainte:
a. inovatii dinamice c. inovatii excentrice
b. inovatii revolutionare d. nici un raspus corect
ANS: B

29. Privite din punctul de vedere al raportului piata-productie, strategiile de produs utilizate de firmele producatoare ce livreaza pe pietele externe sunt:
a. strategia diferentierii produsului si strategia segmentarii pietei c. strategia diferentierii produsului si strategia alinierii produsului la cerintele pietei
b. strategia adaptarii produsului si strategia segmentarii pietei d. nici un raspuns corect
ANS: A

30. Volumul vanzarilor exprima cel mai exact:
a. piata potentiala c. potentialul pietei
b. piata efectiva d. toate varinatele
ANS: B

31. Cota de piata nu reprezinta:
a. marimea relative a capacitatii pietei unei firme c. ponderea ce revine firmei din piata globala
b. capacitatea potentiala a pietei d. o cuantificare fie sub forma de coefficient, fie in procente
ANS: B

32. Marimea cotei de piata a unei firme depinde:
a. de potentialul uman, . si financiar al acesteia c. volumul total al vanzarilor firmei din volumul total al vanzarilor pietei de referinta
b. de intensitatea concurentei ce se manifesta pe piata globala d. toate la un loc
ANS: D

33. Pentru marfurile de prima necesitate pe masura cresterii veniturilor cererea pentru aceste produse:
a. scade c. se mentine la acelasi nivel
b. creste d. creste cu mult mai mult decat la marfurile de lux
ANS: A

34. Pentru marfurile de lux pe masura cresterii venituilor ponderea lor in cheltuieli:
a. scade nelimitat c. se mentine la acelasi nivel indiferent de venituri
b. creste nelimitat d. scade cu mult mai mult decat la marfurile de prima necesitate
ANS: B

35. Ciclului de viata al unei marfi ii corespund mai multe etape.Etapa a 3-a o reprezinta:
a. cresterea sau dezvoltarea c. maturitatea
b. declinul d. lansarea pe piata
ANS: C

36. Implicatiile studierii ciclului de viata al produselor prezinta importanta majora:
a. pentru firmele producatoare
b. pentru firmele distribuitoare
c. atat pentru firmele producatoare cat si pentru cele distribuitoare
ANS: C

37. Politica de pret in marketing urmareste:
a. consolidarea pozitiei pe piata, acoperirea cheltuielilor de productie, realizarea de profit
b. realizarea unei competitivitati ridicate , acoperirea cheltuielilor de productie,recuperarea investitiilor, realizarea de profit
c. realizarea unei competitivitati ridicate, consolidarea pozitiei pe piata, acoperirea cheltuielilor de productie, recuperarea investitiiilor, realizarea de profit
ANS: C

38. Printre obiectivele politicii de pret se numara si:
a. patrunderea extensive pe piata
b. politica de dumping
c. patrunderea intr-o retea de distributie prin acordarea acestor internediari a unor conditii de plata dezavantajoase
ANS: A

39. Cele mai cunoscute tipuri de preturi negociate sunt:
a. preturi de bursa, preturi de cartel, preturi de licitatie
b. preturi de licitatie, preturi de tranzactie, preturi de bursa
c. preturi de tranzactie, preturi de bursa, preturi de acord
ANS: B

40. La articolele de prima necesitate se constata o cerere de tip:
a. rigida
b. elastica
c. foarte elastica
ANS: A

41. Bursa de marfuri este o piata de tip:
a. oligopol
b. monopol
c. “piata perfecta”
ANS: C

42. Pretul ce are ca scop maximizarea profitului pe piata unde cumparatorul controleaza toate sursele ofertei sau unde cumparatorul nu este informat (sau produsele oferite sunt rare) este un pret de tip:
a. monopol
b. optim
c. oligopol
ANS: A

43. Preturile utilizate in cazul produselor unice, adica pentru care nu exista criterii de comparare se numesc:
a. preturi psihologice
b. preturi obisnuite
c. preturi de sondare
ANS: C

44. Pretul obisnuit se intalneste la:
a. tigari
b. calculatoare
c. autoturisme
ANS: A

45. Strategiile de fixare a pretului in momentul lansarii unor noi produse sunt:
a. strategia pretului inalt, strategia pretului coborat
b. strategia pretului aliniat la lider, strategia pretului coborat
c. strategia pretului inalt, strategia pretului obisnuit
ANS: A

46. Printre criteriile de evaluare a unei politici de pret se enumera si:
a. reducerea pretului
b. realizarea beneficiului propus
c. analiza strategiei de piata
ANS: B

47. Preturile care sunt practicate de mai multe firme reunite ce urmaresc o politica de pret comuna se numesc:
a. preturi de acord c. preturi de lista
b. preturi de cartel d. preturi de licitatie
ANS: B

48. Cererea foarte elastica se constata mai cu seama la:
a. bunurile de prima necesitate c. bunurile de lux
b. bunurile de necesitate medie d. bunurile de unica folosinta
ANS: C

49. Pretul cel mai reprezentativ pentru orientarea firmei in stabilirea propriului pret este:
a. pretul de tranzactie c. pretul de bursa
b. pretul de licitatie d. preturi de cartel
ANS: A

50. Sunt denumite si cotatii:
a. preturile negociate c. preturile de bursa
b. preturile de licitatie d. preturile de tranzactie
ANS: C

51. In cazul in care o intreprindere vinde marfurile sale la preturi sub nivelul costurilor reprezinta:
a. politica pretului coborat c. politica de dumping
b. pret psihologic d. pret de cartel
ANS: C

52. In cazul produselor unice sunt utilizate de obicei:
a. pretul psihologic c. pretul magic
b. pretul de sondare d. pretul rotund
ANS: B

53. Preturile care se intalnesc in general la unele produse in baza acordurilor intervenite intre tarile exportatoare si importatoare de materii prime (exemplu: graul, zaharul, cafeaua si cositorul) se numesc:
a. preturi de cartel c. preturi de acord
b. preturi de intelegere d. preturi de lista
ANS: C

54. Nu este obiectiv al politicii de pret:
a. apararea in fata ofensivei concurentei c. patrunderea cu produsele sale intr-o anumita retea de distributie
b. patrunderea extensiva pe piata d. cresterea nivelului calitativ al produselor
ANS: D

55. Fixarea pretului in momentul lansarii se refera de fapt la situatia existenta in cazul produselor noi. In aceasta situatie ce strategii poate utiliza o firma:
a. strategia pretului inalt
b. strategia pretului psihologic
c. strategia pretului mediu
ANS: A

56. Un pret care se termina cu unul sau mai multe zerouri se numeste:
a. pret magic c. pret obisnuit
b. pret rotund d. pret de sondare
ANS: B

57. In exemplul expunerii pe o toneta alaturat portocale in 2 lazi cu preturi diferite, dar de aceeasi calitate constatandu-se ca primele care se vand sunt portocalele cu prêt mai mare, deoarece la un prêt mai ridicat este asociata de catre cumparatori ideea unei calitati superioare este folosit:
a. pretul magic
b. pretul psihologic
c. pretul rotund
ANS: B

58. Cererea slab elastica sau rigida se constata:
a. la articolele de prima necesitate
b. la bunurile de mare lux
c. la produsele neesentiale existentei
ANS: A

59. La care din produsele urmatoare cererea este mai elastica:
a. paine c. ziare
b. cafea d. autoturism
ANS: D

60. Pe piata mondiala pretul optim se situeaza teoretic:
a. la intersectia curbelor cererii si ofertei
b. la intersectia curbelor cererii si venitului
c. la intersectia curbelor venitului si ofertei
ANS: A

61. Preturile de lista publicate in periodicile de specialitate sunt:
a. diferite de cele de tranzactie c. diferite de cele de tranzactie, fiind in general mai mari
b. aceleasi cu preturile de tranzactie d. diferite de cele de tranzactie, fiind in general mai mici
ANS: C

62. Pretul:
a. poate suplini unele eforturi promotionale c. realizeaza legaturi stranse cu produsul
b. este element al mixului de marketing d. toate raspunsurile corecte
ANS: D

63. Rezultatul unei activitati de tip design, respectiv acea combinatie armonioasa de culoare, desene, si simboluri utilizate pentru a distinge o marca dintre diferitele marci aplicate produselor similare se numeste:
a. marcare c. ambalaj fizic
b. ambalaj d. container
ANS: B

64. Ambalajul fizic inseamna:
a. forma containerului in care este pus produsul si materialul din care este realizat c. mijlocul de transport al produsului catre punctele de vanzare
b. cutia de cadou d. desenul de pe cutie
ANS: A

65. Care din urmatoarele enumerari nu reprezinta restrictii in problema realizarii ambalajului fizic?
a. natura chimica si structurala a produsului concret care trebuie trimis pe piata, conditiile climatice ale principalelor zone de desfacere, mijlocul de transport si cheltuielile de manipulare din locul de realizare a produslui pana in aceste zone
b. implicatiile privind marimea spatiilor necesare si chetuielile de expunere si stocare in unitatile de desfacere
c. deosebirile pe care le prezinta utilizarea dverselor materiale de ambalare
d. criteriile comerciale de clasificare a produselor
ANS: D

66. Ambalajul a devenit obiectul unor activitati cu deosebita creativitate si competitivitate din mai multe motive, exclusiv:
a. noile tehnologii c. noile materiale
b. capriciile conducerii intreprinderii care realizeaza produsul d. diferitele inovatii
ANS: B

67. Cand se ajunge la stadiul de a proiecta ambalajul unui produs nu trebuie sa se tina seama de:
a. solutiile utilizate de firmele concurente c. conditiile de depozitare
b. cerintele concrete de transport d. conditiile climei la locul de productie
ANS: D

68. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? Conceptia si succesul final al proiectarii ambalajului unui produs....
a. constituie un efort creator de inalta complexitate c. depind de solutionarea anterioara a problemelor de fond ale plasarii pe piata a produsului
b. nu depind de echipa care realizeaza ambalajul d. depind de pozitionarea corecta a produsului
ANS: C

69. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?
a. pentru solutionarea cat mai avantajoasa a problemelor de ambalare si marcare este necesara imbinarea eforturilor unor specialisti de inalta calificare din mai multe domenii
b. nu este necesar un efort creator pentru realizarea ambalajelor
c. nu se tine cont de conditiile de transport in realizarea ambalajului
d. ambalajul fizic nu are importanta din punct de vedere comercial
ANS: A

70. Care din urmatoarele categorii de specialisti nu este necesar sa fie implicati in proiectarea ambalajelor?
a. economisti c. medici
b. sociologi – psihologi d. experti in domeniul comunicatiilor de masa
ANS: C

71. Proiectarea ambalajul si a modului de marcare a unui produs:
a. trebuie sa fie considerate un proces neintrerupt, si sa fie examinate si dupa lansarea pe piata
b. nu ridica probleme deosebite
c. nu necesita implicarea unei echipe formate din specialisti din mai multe domenii
d. nu trebuie sa aiba in vedere succesul comercial al produsului
ANS: A

72. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?Ambalajul si marcarea ...
a. trebuie corectate periodic
b. trebuie examinate periodic din punct de vedere al eficientei
c. trebuie examinate periodic din punct de vedere al atractivitatii
d. se realizeaza intuitiv
ANS: D

73. Problemele pe care le pune o proiectare si o marcare eficienta a produsului:
a. sunt rezolvate de matematicieni
b. nu sunt numai de natura grafica, ci implica solutionari legate riguros de cerintele comercializarii
c. trebuie solutionate prin metode corecte de stabilire a pretului produselor
d. trebuie solutionate tinandu-se cont de criteriile de clasificare a produselor
ANS: B

74. Pentru a obtine solutii cat mai satisfacatoare in ceea ce priveste ambalarea si marcarea, orice responsabil cu astfel de probleme trebuie sa aiba in vedere 3 aspecte, intre care nu se include:
a. modul de folosire a proiectului de ambalaj c. calitatea produselor
b. momentul cand se recurge la proiectarea ambalajului d. modalitatile de marcare posibile
ANS: C

75. Care dintre urmatorele afirmatii nu este corecta?
a. evaluarea rezultatelor proiectarii se face de obicei prin analize periodice ale volumului desfacerilor
b. proiectarea ambalajului se realizeaza de catre o singura persoana
c. evaluarea rezultatelor proiectarii se face prin cercetari ale pietei
d. cercetarile de piata trebuie sa aiba in vedere modificarile manifestate de diferite segmente in motivatia de cumparare
ANS: B

76. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta? Responsabilul cu problemele proiectarii ambalajului....
a. trebuie sa apeleze la un grup de specialisti c. trebuie sa inteleaga foarte bine ca modul in care se va desfasura intreg programul de proiectare a ambalajului depinde de diversele aspecte concrete pe care le implica
b. controleaza direct in foarte mica masura mprocesul concret de proiectare d. nu trebuie sa cunoasca pe ce criterii se va orienta programul de proiectare sau caror situatii concrete de pe piata trebuie sa le gaseasca rezolvare proiectul
ANS: C

77. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. responsabilul trebuie sa inteleaga foarte bine ca modul in care se va desfasura
intreg programul de proiectare ca ambalajului depinde de diversele aspecte
concrete pe care le implica
b. proiectarea ambalajului nu depinde de particularitatile tipului de produs ce
urmeaza sa fie ambalat
c. in procesul de proiectare a ambalajului trebuie sa se analizeze minutios tipul de
consumatori caruia i se adreseaza in general produsul
d. proiectarea ambalajului depinde de specificul canalelor de distributie si chiar de relatiile cu furnizorii
ANS: B

78. Cate etape de baza sunt in procesul de proiectare a ambalajului?
a. 5 c. 10
b. 7 d. 15
ANS: C

79. Care din urmatoarele nu este etapa de baza in proiectarea ambalajului?
a. orientarea si evaluarea c. directiile de proiectare
b. platforma de marketing d. stabilirea cotei de piata
ANS: D

80. Ce este platforma de marketing?
a. o situatie c. un document
b. un proces d. nici una din cele de mai sus
ANS: C

81. Care din urmatoarele afirmatii nu este corecta? Colectivul de proiectanti...
a. trebuie sa cunoasca cerintele produsului c. trebuie sa aiba in vedere reclama facuta produsului
b. trebuie sa inteleaga cerintele produsului d. nu trebuie sa tina cont de concluziile eventualelor evaluari si critici facute ambalajelor folosite in prezent
ANS: D

82. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. cercetarile in vederea anteproeictului depind de cantitatea si calitatea datelor de care dispune intreprinderea
b. chiar si fara o deplina cunoasterea a posibilitatilor si probabilitatilor specifice pietei se poate realiza o proiectare corecta a ambalajului
c. cercetarea in realizarea anteproiectului prezinta o importanta hotaratoare mai ales in cazul unei marci ce se aplica unei categorii de produse, care sunt in esenta
foarte asemanatoare in ceea ce priveste compozitia si aspectul, cum ar fi cafeaua,
tigarile, berea, etc.
d. cercetarea in realizarea anteproiectului poate delimita tipul de personalitate
caruia i se adreseaza principalii concurenti, aspect care contribuie substantial la orientarea elaborarii planului pentru proiectarea ambalajului
ANS: D

83. In etapa definirii platformei de marketing:
a. se realizeaza un document care rezuma directia in care trebuie orientate eforturile de proiectare a ambalajului pentru a obtine pe piata efectele scontate c. se stabilesc directiile de proiectare
b. se fac cercetari in vederea anteproiectului d. se valideaza proiectul
ANS: A

84. In etapa stabilirii platformei de marketing nu:
a. se defineste sfera de cuprindere a publicului caruia se va adresa ambalajul c. se stabilesc criteriile functie de care va fi apreciat proiectul ambalajului
b. se stabilesc obiectivele programului d. se fac cercetari in vedere anteproiectului
ANS: D

85. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. pe baza sferei de cuprindere a obiectivelor si criteriilor stabilite in platforma de marketing se traseaza de catre seful proiectului obiectivele de baza carora se va orienta colectivul de proiectare
b. pentru fiecare desen sau insemn de pe ambalaj seful de proiect trebuie sa ia mici dar importante decizii creatoare
c. diversele forme si culori alese sunt de fapt simboluri, fie ca sunt reprezentari
geometrice fie ca ilustratiile ambalajului sunt fotografii

d. chiar daca nu sunt prezentate sugestiv si intr-o imbinare graitoare simbolurile,
indiferent de forma lor, reusesc sa transmita mesajul dorit, si sa influenteze
pozitiv consumatorul
ANS: D

86. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. dintr-o nenumarata gama de posibilitati privind diversitatea elementelor ambalajului, proiectantii trebuie sa aleaga solutionari concrete si sa le imbine
coerent intr-un intreg armonios
b. alegerea simbolurilor corecte constituie procesul “mistic” al proiectarii deoarece
proiectantii ambalajului nu lucreaza cu altceva decat cu aspecte care trebuie sa aiba anumite semnificatii
c. nu se tine cont de mobilurile emotionale de cumparare in proiectarea ambalajului
d. ambalajele vorbesc un limbaj foarte semnificativ si emotional fata de care
consumatorul reactioneaza mult mai puternic puternic desi mult mai putin
constient decat s-ar putea crede
ANS: C

87. Aprobarea interna si prezentarea in fata consiliului presupune:
a. cercetari in vederea anteproiectului c. supunerea lucrarii unor aprecieri critice si aprobarii unei comisii speciale
b. activitate de creatie d. validarea proiectului
ANS: C

88. Mentionati afirmatia incorecta: Consiliul menit sa aprobe proiectul de ambalaj....
a. este compus din specialisti in proiectarea comercializarii, cercetarii pietei,
reclama, estetica industriala si productie si medici
b. se reuneste pentru a examina stadiul lucrarilor si pentru a face schimburi de idei
c. se formeaza pentru a asigura diverse imbunatatiri sau schimbari in accentele puse pe unele solutii ale proiectului sau ale comercializarii produsului
d. in final decide aprobarea platformei de marketing si directivele de proiectare,
pentru a clarifica inca de la inceputul lucrarilor aceste aspecte deosebite pentru calitatea proiectului
ANS: A

89. In etapa activitatii de creatie:
a. nu se traduce in practica platforma de marketing in schite si machete c. se lucreaza nenumarate schite si combinatii intre acestea, aceste incercari ducand chiar pana la sute de variante
b. se stabilesc directiile de proiectare d. se pastreaza absolut toate variantele aparute, pentru a fi folosite in proiectarea ambalajului
ANS: C

90. In etapa examinarii de catre consiliu:
a. schitele alese se prezinta in fata consiliului, care le analizeaza pe baza criteriilor stabilite in platforma de marketing c. intodeauna se gaseste un singur proiect care sa fie evident superior, si alegerea si
recomandarile finale pot fi facute imediat
b. nu se reduce numarul de variante de proiecte de ambalaj d. se stabileste platforma de marketing
ANS: A

91. Care dintre urmatoarele afirmatii este incorecta?
a. in etapa validarii proiectului etapa cercetarea poate oferi o omologare a
perspectivelor desfaceriilor evaluate anterior
b. ultimele variante nu sunt niciodata supuse unor investigatii de natura cercetarii de
marketing
c. practic orice ambalaj proiectat cu grija pare bun pe biroul conducatorului
intreprinderii
d. problema apare in a produce ambalajul care va avea efectele favorabile cele mai
puternice in comparatie cu cele realizate de firmele concurente si alaturi de care
va fi expus in rafturile si vitrinele unitatii de desfacere
ANS: B

92. O parte a procesului de validare a proiectului nu o constituie:
a. conturarea profilului personalitatii fiecarui proiect c. verificarea proiectelor in ceea ce priveste vizibilitatea pe care o ofera
b. modul in care proiectul de ambalaj pledeaza pentru calitate d. stabilirea directiilor de proiectare
ANS: D

93. In etapa definitivarii proiectului:
a. se fac modificari succesive pentru a elimina toate elementele negative si pentru a le valorifica mai bine pe cele pozitive
b. proiectul nu trece din nou prin consiliu si nu este apoi prezentat spre aprobare
clientului
c. proiectul de ambalaj nu trebuie sa fie suficient de flexibil pentru a permite
utilizarea a diferite materiale de de ambalare
d. proiectul de ambalaj nu trebuie sa poata fi adaptat pentru toate formele si
dimensiunile de ambalaje necesare practic pentru familia produselor respective
ANS: A

94. Grupele principale de materiale si forme de ambalaje sunt:
a. lazile si cutiile de carton, bidoanele din metal si plastic, containerele din sticla si cele tipizate ale societatilor de transport
b. cutiile de carton si pungile de hartie
c. lazile de metal si sticlele
d. sacii de plastic si lazile de carton
ANS: A

95. Cele mai frecvent utilizate si mai bine acceptate ambalaje sunt:
a. ambalajele de metal c. ambalajele din materialele transparente si cele plastice cu pulverizatoare
b. ambalajele de sticla d. ambalajele de hartie
ANS: C

96. Una din afirmatiile urmatoare este incorecta. Care? : In etapa controlului productiei....
a. seful de proiect trebue sa verifice o serie de caracteristici tehice pentru a se asigura ca ambalajul care va fi lansat pe piata corespunde intocmai celui validat de consiliu
b. proiectantii nu trebuie sa intocmeasca nici o normativa privind culorile, cernelurile, si metodele de tiparire
c. modulele dimensionale si geometrice care se vor realiza precum si modul in
care vor fi imprimate in functie de diversele marimi si destinatii ale ambalajelor trebuie, de asemenea, sa fie proiectate si exemplificate amanuntit
d. seful de proiect trebuie sa supravegheze folosirea proiectului in stadiul efectiv de productie
ANS: B

97. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?
a. in comparartie cu toate celelalte cai utilizate pentru lansarea unei noi marci functiunile ce revin ambalajului ca purtator al unui astfel de mesaj sunt din ce in ce mai complexe si mai variate
b. in mare parte prin intermediul ambalajului trebuie sa se actioneze pentru a atrage atentia asupra noii marci si a mentine un anumit nivel al vanzarilor
c. in contextul utilizarii diverselor mijloace de promovare al vanzarii, de reclama, de publicitate si vanzari efective nu trebuie sa se mai tina cont si de faptul ca tocmai ambalajul indeplineste rolul de a pregati intreaga campanie, de a acredita produsul si de a atrage publicul cumparator in favoarea lui
d. marca se foloseste in primul rand ca instrument al intensificarii comercializarii produsului respectiv
ANS: C

98. Care dintre urmatoarele propozitii este corecta?
a. ambalajul nu aduce marca sub ochii intermediarilor si a cumparatorilor
b. la introducerea unei noi marci ambalajul nu trebuie sa serveasca drept pivot al tuturor celorlalte comunicatii legate de promovarea desfacerilor
c. ambalajul implica o perioada scurta de timp de contact cu consumatorul
d. promovarea desfacerilor trebuie sa se construiasca pe baza marcii si nu viceversa
ANS: D

99. Alegeti afirmatia corecta:
a. ambalajul trebuie sa fie astfel conceput incat consumatorul sa fie suficient de tentat sa cumpere marfa respectiva dupa 1 luna, 6 luni sau 1 an, cand nici ambalajul si nici marca nu mai sunt o noutate pe piata
b. in cadrul rolului sau de asigurare a unei eficiente a unei marci noi , ambalajul nu poate servi ca o punte de legatura intre produsele noi si cele vechi lansate sub aceeasi marca
c. nu este necesar ca ambalajul sa fie proiectat astfel incat sa fie atragator in rafturile magazinelor, si daca este zarit in treacat si daca este studiat cu curiozitate
d. daca poseda o atractie spontana si da imediat impresia unui produs placut la utilizare inseamna ca ambalajul nu poate contribui la o campanie promotionala eficienta
ANS: A

100. Realizarea ambalajului cu scopul cresterii eficientei marcii:
a. nu necesita in nici un caz o reproiectare totala
b. se alcatuieste unui proiect din diverse elemente componente ale ambalajului vechi
c. nu se implica aceleasi eforturi creatoare, aceeasi conceptie unitara si aceleasi subtilitati ca orice nou proiect de ambalaj
d. presupune si stuatii in care este necesara schimbarea radicala a unei anumite portiuni a ambalajului vechi
ANS: D

101. Cate tipuri de situatii in care reproiectarea ambalajului constituie o solutie a problemei in cresterea eficientei marcii?
a. 3 c. 6
b. 7 d. 8
ANS: C

102. In care din urmatoarele situatii nu constituie o solutie a cresterii eficientei marcii reproiectarea ambalajului?
a. penetrarea pe noi piete c. cand s-au adus schimbari in conceptia constructiva sau tehnologica a produsului
conferindu-i noi caracteristici sau revizuindu-le dupa o noua reteta care prezinta o importanta deosebita pentru consumatori
b. cand ambalajul unor produse realizate de concurenta este foarte diferit d. cand cercetarile asupra pietei stabilesc ca forma concreta a ambalajului influenteaza defavorabil volumul desfacerilor la produsul respectiv
ANS: B

103. Firmele folosesc marcarea unui produs pentru:
a. a stimula vanzarea acestuia c. a determina corect preturile
b. a crea canalele de distributie optime d. a clasifica corect produsele oferite
ANS: A

104. Care din urmatoarele nu este varianta de utilizare a marcilor?
a. marca exclusiva pentru produse c. marca fabricii
b. marca prin care se simbolizeaza deopotriva produsul si fabrica d. marca canalului de distributie
ANS: D

105. Ce nu este marca?
a. o forma grafica c. compusa de obicei din cuvantul sau cuvintele ce vor fi folosite pentru marcare
b. un simbol proiectat cu mare grija d. codul de bare al produsului
ANS: D

106. Care din urmatoarele afirmatii este corecta?
a. marca nu trebuie proiectat astfel incat sa impresioneze, deoarece a-ti aminti de marca nu inseamna de fapt si a-ti aminti deprodusl repsectiv c. marca nu trebuie sa comunice caracteristicile si calitatile produsului, precum si numele organizatiei economice care il produce sau il pune in vanzare
b. marca nu trebuie proiectata cu grija d. marca familiei de produse si a fabricii se foloseste ani la randul indiferent de
modificarile in modelul si in conceptia produselor, de asimilarea unor noi forme
ale produselor, de reproiectarea ilustratiilor pe ambalaje sau de modificarile in culorile folosite la realizarea ambalajului
ANS: D

107. Alegeti afirmatia incorecta:
a. marca este un simbol si se proiecteaza cu mare grija deoarece ea constituie
combinatia grafica prin care va fi identificat si recunoscut produsul sau fabrica respectiva in diverse magazine sau pe strada
b. forme grafice care constituie interpretari ale strategiei de marcare poarta denumirea de marca
c. odata adoptata, marca nu devine un simbol permanent de recunoastere a produselor sau a producatorului
d. rolul marcii este de a permite identificarea produsului sau a fabricii respective
ANS: C

108. In cazul marcii exclusive pentru produse,
a. nu trebuie sa se tina seama de durata de timp in care o astfel de marca ar putea fi
pastrata c. daca este vorba de marci lansate anterior care insa nu ajuta la realizarea unei valorificari corespunzatoare potentialului produsului, nu trebuie studiata imaginea pe care o sugereaza pentru a stabili slabiciunile ei si etapele prin care trebuie sa se treaca pentru a o imbunatatii, sau o aduce la nivel satisfacator
b. trebuie sa se verifice daca produsul poate fi marcat numai prin propriul sau nume pe baza personalitatii functionalitatii si a reputatiei lui d. daca este vorba de o marca recenta nu trebuie sa se tina seama si de cheltuielile pe
care le implica lansarea alteia in locul ei
ANS: A

109. In situatia utilizarii marcii exclusive pentru produs, este mult mai avantajos sa:
a. se lanseze pe piata produse care nu au nici un fel de inrudire cu cele realizate in
trecut c. se extinda familia produselor existente adoptand un proiect de ambalaj care intrun fel oarecare sa semene cu cele ale produselor anterior lansate si prin care sa se foloseasca o marca cunoscuta mai mult
b. se suplimenteze substantial cheltuielile cu promovarea d. se angajeze personal suplimentar
ANS: C

110. In situatia utilizarii marcii pentru produs si pentru fabrica,
a. nu trebuie sa se studieze daca alaturarea simbolului corporatiei la marca produsului va crea un efect mai avantajos
b. nu trebuie sa se tina seama ca desi consumatorul in general este atras de tot ceea ce I se pare nou vrea in acelasi timp sa se asigure pe deplin ca produsul pe care-l cumpara are o calitate satisfacatoare
c. daca consumatorul are simtamantul ca intreprinderea producatoare care lanseaza pe piata noua marca este mare, stabila si are reputatia ca realizeaza produse de inalta calitate, perspectivele desfacerii vor fi ceva mai bune deoarece vazand noua marca el va considera ca produsul respectiv se situeaza la nivelul de calitate pentru care este recunoscuta fabrica sau firma respectiva si va avea certitudinea ca ceea ce cumpara este satisfacator
d. trebuie sa se verifice daca produsul poate fi marcat numai prin propriul sau nume pe baza personalitatii functionalitatii si a reputatiei lui care I se poate crea
ANS: D

111. In situatia utlizarii marcii exclusive de fabrica:
a. trebuie sa se analizeze minutios cat de larga poate fi gama produselor pe care
organizatia economica respectiva le poate marca astfel
b. nu trebuie sa se tina seama de faptul ca principalul mijloc prin care se realizeaza o crestere substantiala a productiei intreprinderii si o diversificare a acesteia, inclusiv asimilarea de noi produse , consta din achizitia unor fabrici sau fuziunea cu alte firme
c. ca urmare a achizitiei unei fabrici sau sucursale a altei firme, sau fuziunii cu alte
intreprinderi , in fabricile fiecareia dintre firmele implicate nu se pot produce
modificari structurale radicale, in sensul ca fiecare vine cu propriile sale marci,
adeseori conducand la combinatii destul de neobisnuite sau chiar neadecvate
pentru gamele respective de produse
d. in cazul unei achizitii, fuziuni sau al acumularii unor noi produse aplicarea
automata a marcii firmei se poate dovedi eficienta daca nu chiar binefactoare mai
ales daca intreprinderea respectiva nu are reputatia de producatoare a unei largi diversitati de produse
ANS: A

112. Metoda de stabilire a pretului “cost total + adaos”:
a. efectuata pe baza costurilor, insa se tine seama de cererea pietei in determinarea
preturilor
b. se bazeaza pe conceptele de venit mediu si marginal si cost mediu si marginal
c. este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor
d. reprezinta ideea ca pretul de vanzare pentru o unitate dintr-un produs este egal cu costul total al aceleasi unitati la care se adauga o cota procentuala exprimand
beneficiul anticipat, repartizat pe unitatea de produs
ANS: D

113. Analiza pragului de rentabilitate:
a. este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor
b. presupune determinarea preturilor prin adaugarea unui adaos la costul de productie
c. se bazeaza pe conceptul de venit marginal
d. poate determina cantitatea care trebuie vanduta la un pret stabilit in vederea
acoperirii costurilor dar nu se poate preciza daca efectiv cantitatea aceasta poate fi vanduta
ANS: D

114. Formula folosita pentru determinarea pragului de rentabilitate este:
a. Pr = costuri fixe totale/pret unitar de
vanzare c. Pr = costuri fixe totale/(pret unitar de vanzare - cost variabil unitar)
b. Pr = costuri variabile/pret mediu de
vanzare d. Pr = pret unitar de vanzare/costuri totale
ANS: C

115. Care din urmatoarele afirmatii nu este corecta? Analiza pragului de rentabilitate...
a. este efectuata pe baza costurilor, insa se tine seama de cererea pietei
b. precizeaza daca o anumite cantitate ce trebuie vanduta, se poate vinde efectiv
c. este folosita in domeniul proiectarii gamei de preturi posibile pentru un nou produs
d. nu este recomandabila in cazul fluctuatiei de costuri si al schimbarilor in gama sortimentala
ANS: B

116. Analiza pragului de rentabilitate nu se foloeseste pentru:
a. stabilirea alternativelor de preturi c. pentru a determina cantitatea dintr-un produs care se va vinde efectiv la un anumit pret
b. analiza riscului d. proiectarea beneficiilor
ANS: C

117. Analiza pragului de rentabilitate este recomandata in:
a. cazul fluctuatiei de costuri c. cazul schimbarilor in gama sortimentala
b. domeniul proiectarii gamei de preturi posibile pentru un produs nou d. determinarea cantitatii efective care va fi vanduta realmente, fara a fi nevoie sa se estimeze cererea
ANS: D

118. Analiza marginala este folosita:
a. in situatia monopolista la care poate ajunge un producator care reuseste sa isi diferentieze produsul si sa se detaseze de concurentii sai pe aceasta cale
b. pentru a determina cantitatea dintr-un produs ce va fi vanduta efectiv la un anumit pret
c. pentru a proiecta gama de preturi posibile pentru un produs nou
d. pentru a prognoza riscul
ANS: A

119. Pentru un vanzator in conditii de concurenta monopolista, curba cererii:
a. stagneaza c. este indreptata in sus
b. este indreptata in jos d. stagneaza si apoi este indreptata in sus
ANS: B

120. Analiza marginala se bazeaza pe conceptele:
a. venit mediu si marginal si cost mediu si marginal c. pret mediu si cost mediu
b. venit mediu si cost mediu d. pret mediu si marginal si cost mediu si marginal
ANS: A

121. Venitul marginal este:
a. pretul mediu raportat la venitul mediu c. incasarea obtinuta din vanzarea unei unitati aditionale sau marginale de produs
b. venitul mediu raportat la costul mediu d. incasarea obtinuta din vanzarea produselor
ANS: C

122. Venitul marginal:
a. este incasarea obtinuta din cumpararea unei unitati aditionale de produs
b. este venitul mediu plus o unitate
c. este obtinut ca raport intre venitul total si numarul de unitati vandute
d. arata schimbarea venitului total care rezulta din vanzarile unor unitati aditionale
ANS: D

123. Productia unei firme va continua atata timp cat:
a. venitul marginal este mai mic decat costul marginal
b. costul marginal este mai mare decat venitul marginal
c. venitul marginal este egal cu costul marginal
d. venitul marginal este mai mare decat costul marginal
ANS: D

124. Atunci cand numarul de unitati vandut creste, venitul marginal generat de unitatile aditionale vandute:
a. scade progresiv c. stagneaza
b. creste progresiv d. intai creste si apoi scade progresiv
ANS: A

125. Determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii:
a. presupune adaugarea unui adaos la costul total de productie
b. este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmenbtarii cumparatorilor
c. presupune orientarea preturilor in functie de concurenta
d. necesita op analiza a pragului de rentabilitate
ANS: B

126. O strategie a preturilor de penetrare ar putea fi indicata numai daca poti gasite solutii de:
a. crestere a cheltuielilor de munca c. reducere a cheltuielilor de munca si cu materialele
b. crestere a cheltuielilor cu materialele d. crestere a cheltuielilor de munca si cu materialele
ANS: C

127. Strategia pretului inalt este recomandabila:
a. daca exista necesitatea elaborarii unui nou produs
b. pentru a orienta preturile in functie de concurenta
c. in situatia determinarii adaosului necesar a fi adaugat la costul total de productie
d. daca se doreste determinarea venitului marginal
ANS: A

128. In cazul orientarii preturilor dupa competitie, se pot folosi mai multe variante de actiune. Intre acesta nu se include:
a. alinierea la preturile concurentei c. stabilirea pretului peste nivelul concurentei
b. determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii d. stabilirea preturilor sub nivelul concurentei
ANS: B

129. Alinierea la preturile concurentei este practicata:
a. pe piata pe care nu exista o competitivitate ridicata c. atunci cand se urmareste determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii
b. pentru a stabili venitul marginal necesar d. in cadrul stabilirii preturilor in functie de concurenta
ANS: D

130. Alinierea preturilor la concurenta nu se foloseste atunci cand:
a. cumparatorii sunt perfect informati asupra preturilor c. vanzatorul are un control efectiv asupra pretului de vanzare
b. cumparatorii au informatii precise si corecte asupra conditiilor pietei d. se doreste stabilirea pretului in functie de concurenta
ANS: A

131. Alinierea la preturile concurentei nu se foloseste pentru determinarea pretului:
a. produselor agricole c. produselor necolorate si nevopsite din industria textila
b. pieselor de schimb pentru autovehicule d. produselor colorate si vopsite din industria textila
ANS: D

132. Metoda determinarii pretului cu cateva puncte sub nivelul concurentei nu se aplica:
a. in comertul cu amanuntul c. in comertul de gros
b. in cazul general al marilor magazine care opereaza cu un rabat mai scazut d. in cazul general al magazinelor cu preturi reduse
ANS: C

133. Metoda determinarii pretului sub nivelul concurentei cu cateva puncte nu se foloseste atunci cand:
a. este necesara eliminarea unor servicii, cum ar fi vanzarea cu plata in rate c. producatorii trebuie sa se lupte cu concurenta sau pentru a patrunde pe noi piete
b. produsele au cerere elastica, foarte sensibila la pret d. cererea este inelastica si insensibila la mdoficarile pretului
ANS: D

134. Pretul peste nivelul pietei si al concurentei nu se foloseste atunci cand:
a. produsul are proprietati unice c. vanzarea se bucura de o inalta reputatie
b. produsul are proprietati distincte d. produsul nu se diferentiaza
ANS: D

135. Alternativele preturilor de baza:
a. numarul lor depinde de amploarea gamei de produse in care intreprinderea poate fi competitiva c. contribuie la determinarea cantitatii de produse anticipata a fi vaduta pe piata
b. nu se poate efectua cu ajutorul schemei de determinare a diferitelor preturi de baza d. numarul lor depinde de gradul existent de elasticitate in functie de pret
ANS: A

136. In determinarea preturilor de baza in conditii de incertitudine, una din urmatoarele estimari ale acestei cereri nu poate fi facuta:
a. optimista c. reala
b. plauzibila d. pesimista
ANS: C

137. Nu este categorie a bunurilor si serviciilor industriale:
a. bunuri de echipament principal c. bunuri de folosinţă îndelungată
b. furnituri de consum şi întreţinere d. materii prime
ANS: C

138. Asortimentul de marfuri nu se clasifica in:
a. colectia senzitiva c. colectia sezoniera
b. colectia selectiva d. colectia de baza
ANS: A

139. Un asortiment se caracterizeaza in general, prin trei dimensiuni. Nu constituie o dimensiune
de caracterizare a asortamentului:
a. largimea c. coerenta
b. profunzimea d. orientarea
ANS: D

140.
Distributie prin
Pretul obtinut de producator Cheltuieli suportate de producator
De distributie De promovare
A) Sistem propriu 42 4.500.000 720.000
B) Sistem propriu + intermediari 40 2.900.000 570.000
C) Intermediari 35 600.000 390.000

Cunoscand ca firma urmeaza sa comercializeze 800.000 de bucati din produs si ca pretul unitar de productie al acesteia este de 32 de lei ,sa se determine cea mai buna varianta de distributie.

a. sistem propriu
b. sistem propriu + intermediari
c. intermediari
ANS: B

141. Se dau urmatoarele date:
- 100.000 cheltuieli fixe
- 50.000 cheltuieli variate
- Pret unitar 5000
- Profit 100.000
Se se determine cantitatea ce trebuie comercializata pentru a obtine acest profit.
a. 45 bucati
b. 50 bucati
c. 55 bucati
ANS: B

142. In cazul in care coeficientul elasticitatii cererii in raport de pret este egal cu 1,determinati cu cat ar fi necesar sa se modifice pretul (%) pentru o crestere a cererii cu 20 %.
a. scad cu 15 %
b. cresc cu 5 %
c. scad cu 20 %
ANS: C

143. In cazul in care pretul unui bun creste de la 125 u.m. la 375 u.m. ,iar oferta sporeste de la 250 de buc. la 500 buc. sa se determine valoarea coeficientului elasticitatii ofertei.
a. 0.5
b. 1
c. 0.8
ANS: A

144. Cand pretul unui bun scade cu 10 % ,iar cererea creste cu 25 % sa se calculeze coeficientul de elasticitate a cererii.
a. 1
b. 2.5
c. 2
ANS: B

145. Dependenta cererii si ofertei din bunul “A” in raport cu pretul unitar al acestuia se exprima prin functiile CA=50-2pA si 0A=20+pA .Sa se stabileasca pretul pA.
a. 10
b. 15
c. 8
ANS: A

146. Costul reprezinta in To ,80 % din incasari.In T1 , acestea cresc cu 10 % iar profitul se dubleaza.Care este evolutia costului total ?
a. scade cu 10 % in perioada a 2-a.
b. scade cu 12.5 % in perioada a 2-a.
c. creste cu 5 % in perioada a 2-a
ANS: B

147. Care va fi cota de piata a firmei A ,producatoare si distribuitoare de camioane ,stiind ca ea a vandut in anul 2004 pe piata tarii “Z” 2455 buc. ,iar in aceeasi perioada volumul total al vanzarilor de camioane in tara “Z” a fost de 24000 buc.
a. 12 %
b. 10 %
c. 10.23 %
ANS: C

148. Care va fi cota relativa de piata a intreprinderii A ,stiind ca vanzarile acesteia in 2004 au fost de 50 miliarde lei ,in timp ce vanzarile concurentului aflat pe pozitia secunda s-au ridicat la valoarea de 35 miliarde lei ?
a. 1.43
b. 1.50
c. 1.20
ANS: A

149. La un pret unitar de 10.000 u.m., un cost fix total de 1 milion u.m. si un cost variabil mediu de 5000 u.m., volumul productiei la care profitul total al firmei este egal cu zero este:
a. 300 u.m.
b. 200 u.m.
c. 150 u.m.
ANS: B

COMPLETION

1. Politica de produs este inteleasa ca un process economic complex de raportate permanenta a firmei la …………………pietei.
ANS: cerintele

2. Componentele ce definesc un produs din punc de vedere al marketingului sunt componente ……………………..,componente……………………., comunicatiile privitoare la produs si imaginea produsulu.
ANS: corporale, acorporale

3. ………………..gamei unei intreprinderi, in cadrul unei clase determinate a produselor , se masoara prin numarul de articole diferite pe care ea o comporta.
ANS: marimea

4. ………………..urmareste verificarea produselor sub raportul componentelor sale calitative , al destinatiilor pentru care este realizat si apreciera conditiilor cele mai favorabile necesare introducerii lui pe piata.
ANS: testarea

5. ………………..reprezinta nunumai o parghie economica dintre cele mai importante,un instrument de calcul si masura, ci si un mijloc de comunicare a firmei pe piata.
ANS: pretul

6. Pretul ………………………..este expresia baneasca (in valuta ) a valorii internationale.
ANS: international

7. Cererea scade cand pretul ……………., cererea creste cand pretul ……………..
ANS: creste, scade

8. Elasticitatea se defineste ca procentul cu care se modifica………………..la o schimbare de prêt de 1%.
ANS: cererea

9. Pe piata mondiala……………………se situeaza teoretic la intersectia curbelor cererii si ofertei.
ANS: pretul optim

10. Pretul……………….este cel la care se desfac anumite produse si care nu tine seama de costurile pe care le au diferiti producatori.
ANS: obisnuit

11. Prin distributie fizica se intelege .................... ........... a bunurilor si serviciilor de la locul in care sunt produse pana la consumatori.
ANS: deplasarea reala

12. Formele politicii preţului psihologic sunt: .........................; ...........................; ....................
ANS: input, traditional, de prestigiu

13. In ce tipuri de familii comerciale se grupează bunurile şi serviciile de consum tinând cont de motivaţiile, gusturile, obiceiurile şi tradiţiile consumatorilor :
.................................
.................................
.................................
ANS: bunuri de larg consum, bunuri de noutate, bunuri de folosinta indelungata

14. Principala clasificare a bunurilor si serviciilor le imparte pe acestea in:
1) .....................................
2) .....................................
ANS:
1.bunuri si servicii de consum
2. bunuri si servicii de productie


Top
  
 
 [ 5 posts ] 

All times are UTC + 2 hours


Who is online

Users browsing this forum: CommonCrawl [Bot] and 0 guests


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum

Jump to:  
Furnizat de phpBB | phpBB România
Afiliaţi: Lucrări de licenţă | Lucrări la comandă | Reparaţii televizoare | Divina's Boutique | Livrare cadouri în Spania
Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici


Găzduire Web - Hostico