SPIRU HARET

Forumul studenţilor
Last visit was: 18/11/2018 14:49 It is currently 18/11/2018 14:49
Daţi-ne like pe pagina oficială de FaceBook

Advertisement

 

All times are UTC + 2 hours

Forum rules


Citiţi regulamentul înainte de a scrie pe forum
Folosiţi Image căutarea înainte de a deschide un subiect nou



 [ 1 post ] 
Author Message
PostPosted: 07/02/2007 23:40 
Offline
Membru
Membru
User avatar

Joined: 06/02/2007 22:25
Posts: 3
Location: bucuresti
Reputation point: 0
rezultatele obtinute de un agent economic.

ANS: T

2. Eficienta activitatii economice desfasurate in comert se poate defini ca fiind raportul dintre volumul valoric al activitatii economice si uzura capitalului fix utilizat.

ANS: F

3. Pentru masurarea cheltuielilor de circulatie, se utilizeaza o serie de indicatori, absoluti si relativi, de nivel si de dinamica.

ANS: T

4. In comert, volumul adaosului comercial depinde de volumul si structura marfurilor cu care s-a facut aprovizionarea, pe de o parte, si de cotele de adaos comercial practicate, pe de alta parte.

ANS: T

5. Nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie (Nche) se calculeaza prin diferenta dintre nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie din perioada curenta si cel din perioada de baza.

ANS: F

6. Ponderea hotaratoare in volumul veniturilor obtinute in comert o detin subventiile primite de la stat.

ANS: F

7. Principalele elemente de care depinde eficienta sociala a comertului se refera la venituri, cheltuieli, profit si rentabilitate.

ANS: F

8. Veniturile financiare sunt formate din dobanzi, din diferentele de curs valutar, incasari din participatii, venituri din obligatiunile sau actiunile detinute la alte firme, etc.

ANS: T

9. Principalele elemente de care depinde eficienta sociala a comertului se refera la calitatea actului de vanzare – cumparare, asigurarea unei structuri sortimentale diversificate, costurile de consum si modernizarea activitatii comerciale.

ANS: T

10. Volumul adaosului comercial obtinut in comert depinde in mod hotarator de cheltuielile de circulatie aferente vanzarilor realizate.

ANS: F

11. Obiectivul principal al cooperatiei de consum consta in aprovizionarea si desfacerea marfurilor, inclusiv a celor de stricta necesitate.

ANS: T

12. Cooperatia de consum desfasoara, ca obiect principal de activitate, operatiuni de comert electronic.

ANS: F

13. Calitatea de membru cooperator inceteaza prin absorbtie, asociere sau diviziune.

ANS: F

14. Patrimoniul societatilor cooperatiste apartine mai multor asociati, in primul rand statului.

ANS: F

15. Consiliul de Administratie al unei societati cooperatiste este numit de catre Ministerul Economiei si Comertului.

ANS: F

16. Cota – parte din profitul cooperativei se atribuie fiecarui membru cooperator, sub forma dividendelor, in mod proportional cu numarul de actiuni detinute

ANS: T

17. Consiliul de Administratie al unei societati cooperatiste este ales de catre Adunarea generala a cooperativei.

ANS: T

18. Capitalul social al unei societati cooperatiste este format din parti sociale de valori diferite, a caror marime se determina prin Hotarare de Guvern.

ANS: F

19. Capitalul social al unei societati cooperatiste este format din parti sociale de valori egale, a caror marime este determinata prin statutul propriu.

ANS: T

20. Comertul electronic este o tehnologie moderna de a face afaceri prin mijloace electronice

ANS: T

21. Magazinul electronic universal reprezinta o colectie de magazine electronice reunite sub o umbrela comuna, ca de exemplu o marca cunoscuta.

ANS: T

22. Magazinul electronic (e – shop) reprezinta o colectie de magazine electronice reunite sub o umbrela comuna, ca de exemplu o marca binecunoscuta.

ANS: F

23. Furnizorul de servicii de valoare pentru canalele de comert electronic, reprezinta orice persoana fizica sau juridica ce presteaza un serviciu specific societatii informationale.

ANS: T

24. Furnizorul de servicii de valoare pentru canalele de comert electronic reprezinta valoarea cea mai importanta a unei comunitati virtuale data de catre membrii sai.

ANS: F

25. Sistemul digital de plata este specific primirii de catre comercianti a platii facute de catre consumator.

ANS: T

26. Sistemul digital de plata poate sa fie implementat de catre vanzator si folosit de catre consumatori prin serviciile de transfer, prin serviciile World Wide Web si prin e – mail.

ANS: F

27. Pentru a asigura securitatea necesara, comertul electronic utilizeaza o serie de servicii precum: autentificarea si autorizarea, nonreproducerea, confidentialitatea si integralitatea datelor.

ANS: T

28. De regula, autentificarea se face prin semnaturi digitale, dar si prin alte metode.

ANS: T

29. Prin autentificare se intelege faptul ca toate comunicatiile dintre parti sunt restranse strict la partile care participa la efectuarea tranzactiei.

ANS: F

30. Comertul cu ridicata reprezinta acel stadiu al circulatiei marfurilor, al carui continut consta in achizitionarea de marfuri in partizi mari si apoi vanzarea acestora, in sortimente comerciale, fie catre comertul cu amanuntul, fie catre o serie de agenti economici care urmeaza sa prelucreze aceste marfuri ulterior.

ANS: T

31. In cazul activitatii de comert cu ridicata, actele de vanzare – cumparare au loc intre persoane juridice (agenti economici).

ANS: T

32. In cazul activitatii de comert cu ridicata, actele de vanzare – cumparare au loc exclusiv intre persoane fizice.

ANS: F

33. Pentru a desfasura comert cu ridicata, agentii economici trebuie sa aiba o putere financiara relativ mare.

ANS: T

34. Principala functie a comertului cu ridicata consta in asigurarea legaturilor intre producatori si consumatori.

ANS: T

35. Grosistii industriali indeplinesc functia de intermediari intre comertul cu ridicata si cel cu amanuntul.

ANS: F

36. Brokerii au drept scop punerea in contact a vanzatorilor cu cumparatorii, fiind angajati doar pentru o perioada determinata.

ANS: T

37. O functie de baza a comertului cu ridicata este aceea de a pune la dispozitia consumatorilor finali intreaga gama de produse si servicii pe care acestia le doresc.

ANS: F

38. Comertul cu ridicata reprezinta punctul final al circulatiei marfurilor, in drumul parcurs de aceste marfuri de la producator la consumator

ANS: F

39. Comerciantii cu ridicata intervin in cadrul fluxurilor realizate atat de catre producatorii autohtoni, cat si de cei din alte state.

ANS: T

40. Comertul are ca obiect marfa, respectiv operatiunile de vanzare – cumparare ale acesteia.

ANS: T

41. Constituie activitate de comert cumpararea de marfuri de la o persoana juridica sau fizica pentru a fi folosita in gospodaria proprie.

ANS: F

42. Comertul este o ramura a economiei nationale ce cuprinde activitatea unor agenti economici specializati in efectuarea de acte de comert, respectiv cumpararea de marfuri in vederea revanzarii.

ANS: T

43. Comertul interior este acea activitate in cadrul careia fie vanzatorul, fie cumparatorul se gaseste in afara granitelor unui stat.

ANS: F

44. Se poate vorbi despre o piata a vanzatorului atunci cand volumul cererii este mai mare decat cel al ofertei, ajungandu-se la o “penurie” de marfuri.

ANS: T

45. Rolul comertului trebuie analizat, atat in raport cu producatorii, cat si in raport cu utilizatorii finali si intermediari.

ANS: T

46. Actele de comert se pot structura in acte de comert naturale, acte de comert formale si acte de comert potrivit teoriei accesorii.

ANS: T

47. Actele de comert naturale au ca obiect operatiuni realizate sub acoperire sau prin intermediul scrisorii de schimb.

ANS: F

48. Actele de schimb formale se mai numesc si acte de schimb in virtutea teoriei accesorii.

ANS: F

49. In activitatea desfasurata de un comerciant se efectueaza acte civile, acte comerciale si acte de comert in virtutea teoriei accesorii.

ANS: T

50. Conceptul de protectie a consumatorilor isi are originea in “Carta drepturilor consumatorilor” definita de fostul presedinte american J.F. Kennedy, in martie 1962.

ANS: T

51. Printre problemele ce se constituie in domenii ale protectiei consumatorilor o deosebita importanta o prezinta cresterea eficientei economice si sociale a comertului, in general, si a fiecarui agent economic, in particular.

ANS: F

52. Principalul organism al statului cu atributii in asigurarea protectiei consumatorilor in tara noastra este Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.

ANS: T

53. Sanctionarea incalcarii legislatiei privind protectia consumatorilor este in competenta organismelor statului.

ANS: T

54. Sanctionarea incalcarii legislatiei privind protectia consumatorilor este in competenta puterii judecatoresti.

ANS: F

55. Asociatiile pentru protectia consumatorilor au ca principal obiectiv apararea drepturilor si intereselor legitime atat ale membrilor lor, cat si ale consumatorilor, in general.

ANS: T

56. Asociatiile pentru protectia consumatorilor au ca obiect principal stabilirea si aplicare politicii de protectie a consumatorilor.

ANS: F

57. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor este un organ de specialitate aflat in subordinea Ministerului Justitiei.

ANS: F

58. Principalul obiectiv avut in vedere in programele pentru protectia consumatorilor este cresterea permanenta a productivitatii muncii, in general, si comert, in particular.

ANS: F

59. Un domeniu important avut in vedere de politica de protectie a consumatorilor este asigurarea calitatii bunurilor si serviciilor oferite la vanzare clientilor.

ANS: T

60. In cadrul magazinelor alimentare, mobilierul va fi ales si utilizat in functie de grupele de produse comercializate.

ANS: T

61. In alimentatia publica, mobilierul este unul specific, avand ca rol nu numai asigurarea conditiilor de servire a clientilor, ci si crearea unei atmosfere corespunzatoare, a unui cadru ambiental propriu.

ANS: T

62. Depozitele de serviciu apartin unor agenti economici care ofera servicii de depozitare pe termen scurt, care, in cele mai multe cazuri, nu dispun de posibilitati proprii de depozitare.

ANS: F

63. Depozitele de expediere apartin unor agenti economici care primesc marfuri de la producatori, le stocheaza un timp lung si foarte lung, si apoi le expediaza catre beneficiari.

ANS: F

64. Stocarea in incarcaturi unitare este specifica produselor care se pot constitui in grupuri din punctul de vedere al formei, ingramadirii, greutatii si conditiilor de ambalare.

ANS: T

65. In comert, progresul tehnic se poate defini ca fiind procesul de perfectionare a tehnicilor si tehnologiilor comerciale si a sistemului de organizare a activitatii, cu scopul cresterii productivitatii muncii.

ANS: T

66. Prin progres tehnic in comert se intelege dotarea corespunzatoare a unitatilor de desfacere si productie cu utilaje, mijloace fixe si mobilier.

ANS: F

67. Indicatorii de natura tehnica ce evalueaza progresul tehnic din comert scot in evidenta efectul economic obtinut ca urmare a utilizarii tehnicilor noi, moderne.

ANS: F

68. Productivitatea unui mijloc fix utilizat in comert este un indicator de natura economica ce evalueaza progresul tehnic din comert.

ANS: T

69. Gradul de dezvoltare tehnica a muncii este un indicator de evaluare a progresului tehnic din comert de natura economica.

ANS: F

70. La nivel macroeconomic, politica comerciala vizeaza urmatoarele domenii: formarea si cresterea capitalului, veniturile, cheltuielile, profitul si utilizarea acestuia.

ANS: F

71. La nivel microeconomic, politica comerciala vizeaza urmatoarele domenii: formarea si cresterea capitalului, veniturile, cheltuielile, profitul si utilizarea acestuia.

ANS: T

72. Personalul ce-si desfasoara activitatea in comert se structureaza in personal specific comertului, format din acele persoane de desfasoara o activitate comerciala propriu-zisa si personal nespecific comertului.

ANS: T

73. In functie de natura muncii prestate, personalul din comert se grupeaza in personal operativ si personal tehnico – administrativ.

ANS: T

74. Capacitatea de munca a personalului ce-si desfasoara activitatea in comert reprezinta cheltuiala de energie fizica si nervoasa facuta de un om pentru realizarea de actiuni cu ajutorul unor obiecte ale muncii necesare crearii sau insusirii prin schimb a unor bunuri de care are nevoie.

ANS: F

75. Sensul fiziologic al muncii este dat de creatia materiala sau spirituala care rezulta din efortul depus, ce confera muncii caracterul sau specific uman.

ANS: F

76. Factorii cu actiune directa asupra productivitatii muncii sunt factori ce tin de insusi procesul muncii.

ANS: T

77. Principalii factori cu actiune indirecta asupra productivitatii muncii, sunt: progresul tehnic, calificarea personalului comercial, etc.

ANS: F

78. Patrimoniul agentilor economici cu activitate in comert este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor ce pot fi exprimate in bani.

ANS: T

79. Sursele de constituire a patrimoniului comercial se regasesc in urmatoarele trei grupe: active imobilizate, active circulante si mijloace in curs de regularizare.

ANS: F

80. Amploarea canalului de distributie este data de numarul de unitati prin care se asigura circulatia unui produs in cadrul aceleasi etape din structura circuitului in cauza.

ANS: T

81. Termenul de distributie desemneaza acea activitate efectuata in procesul realizarii unor acte complexe, legate de productia si desfacerea marfurilor.

ANS: F

82. In definirea distributiei trebuie avut in vedere faptul ca aceasta reprezinta circuitul fizic si cel economic al marfurilor, relatiile care intervin intre agenti pe piata, activitatile unei mase largi si eterogene de unitati, ce apartin mai multor profiluri de activitate.

ANS: T

83. Distributia extensiva este specifica marfurilor care reclama anumite conditii de pastrare, expunere si vanzare, dar si eventual de incercare a lor de catre client sau de verificare a modului lor de functionare.

ANS: F

84. Distributia exclusiva se regaseste mai ales in cazul produselor care prin insusirile si destinatia lor reclama conditii tehnico – materiale adecvate, sau un personal cu o pregatire specifica.

ANS: T

85. Canalul de distributie poate fi definit ca fiind alcatuit din totalitatea intermediarilor care participa la vanzarea unui produs.

ANS: F

86. Canalul de distributie poate fi definit ca fiind itinerariul (drumul) parcurs de marfuri, in circuitul lor economic, respectiv modalitatile de trecere a unui produs de la producator la consumator.

ANS: T

87. Canalul de distributie se mai numeste si logistica marfurilor.

ANS: F

88. Cele trei dimensiuni ale canalului de distributie sunt: lungime, latime si adancime.

ANS: T

89. Lungimea canalului de distributie este data de gradul de apropiere a circuitului in cauza de punctele in care au loc efectiv actele de vanzare a produselor.

ANS: F

90. Serviciile exogene sunt legate de punctul de vanzare si cuprind, printre altele servicii de confort sau psihologice, servicii financiare extracomerciale.

ANS: T

91. Potrivit Dictionarului Academiei de studii Comerciale din Franta, serviciile comerciale sunt definite drept “suma satisfactiilor sau utilitatilor pe care la ofera un magazin clientelei sale”.

ANS: F

92. O caracteristica de baza a serviciilor este si aceea ca realizarea si consumul acestora au loc in momente diferite, de regula realizarea (prestarea) serviciului precedand consumul acestuia.

ANS: F

93. Caracteristica de baza a serviciilor comerciale este aceea ca acestea nu au o forma materiala, munca prestatoare de servicii comerciale neconcretizandu-se de regula in producerea de bunuri cu existenta materiala.

ANS: T

94. In cele mai multe cazuri, serviciile comerciale sunt cuantificabile, existand diverse metode si tehnici de realizare a acestui lucru.

ANS: F

95. Sub aspect economic, serviciile comerciale reprezinta o oportunitate majora atat pentru producator, cat si pentru comerciant, ele contribuind in mod direct la cresterea veniturilor si a profitabilitatii agentilor economici.

ANS: T

96. In cele mai multe cazuri, imaginea calitatii serviciilor comerciale va actiona intensiv asupra comportamentului de cumparare a clientilor potentiali.

ANS: T

97. In functie de originea lor, serviciile comerciale se structureaza in servicii vandute singure (asigurari, agentii de voiaj, operatiuni bancare) ti servicii vandute impreuna cu produsul (livrari de marfuri la domiciliu, operatiuni de retusare, etc).

ANS: F

98. In etapa actuala asistam la o serie de tendinte contradictorii in dezvoltarea serviciilor comerciale, tendinte generate de evolutia unor fenomene social – economice, cu implicatii majore in continutul mediului de afaceri.

ANS: T

99. In raport cu sistemul de integrare a serviciilor comerciale in sistemul de comercializare a produselor, serviciile comerciale se structureaza in servicii endogene si servicii exogene.

ANS: T

100. Franciza reprezinta un contract incheiat intre francizor, respectiv persoana care acorda anumite drepturi de folosire ale unei mari firme cunoscute sau tehnologii comerciale si franciz, respectiv comerciantul care cumpara drepturile respective.

ANS: T

101. Aria legalitatii privind activitatea desfasurata in comert are la baza exclusiv actele mormative adoptate de Parlament (legi).

ANS: F

102. Proprietatea publica presupune faptul ca dreptul de posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine unei persoane fizice sau juridice.

ANS: F

103. Asocierea generala presupune asumarea in comun a responsabilitatilor depline pentru conducerea firmei ce a luat nastere prin asociere.

ANS: T

104. Holdingul reprezinta o combinare de proportii foarte mari, uneori uriase, obtinuta prin transferul titlurilor de garantie, dar cu mentinerea identitatii firmelor atrase.

ANS: T

105. Lanturile valutare sunt o structura a comertului independent.

ANS: F

106. Comertul independent este acea forma de organizare comerciala, in cadrul careia firma nu are nici un fel de legatura cu organismele coordonatoare ale activitatii din acest domeniu.

ANS: T

107. Comertul asociat se caracterizeaza prin faptul ca firma cumuleaza atat functiile comertului cu amanuntul, cat si cele ale comertului cu ridicata.

ANS: F

108. Caracteristicile sistemului de organizare a magazinelor cu sucursale sunt date de modul in care sunt imbinate si realizate cele doua functii, de comert cu ridicata si de comert mic-gros.

ANS: F

109. In functie de specializarea firmelor, criteriu ce are in vedere continutul relatiilor de schimb, exista firme de comert cu amanuntul, firme de comert cu ridicata si firme pentru efectuarea unor activitati integrate de comert.

ANS: T

110. Un domeniu principal al introducerii progresului tehnic in sectorul de alimentatie publica il constituie modernizarea tehnologiilor comerciale.

ANS: T

111. O modalitate practica de crestere a contributiei progresului tehnic la cresterea productivitatii muncii in sectorul de alimentatie publica o constituie stimularea materiala si morala a lucratorilor din acest sector.

ANS: F

112. O particularitate de prima importanta a alimentatiei publice o reprezinta faptul ca activitatea este influentata in mod hotarator de fenomenul turistic.

ANS: T

113. Spre deosebire de alte ramuri comerciale, in alimentatia publica activitatea nu este influentata se sezonabilitate.

ANS: F

114. In sectorul de alimentatie publica stabilirea formatiilor de lucru ca si a orarilor si programelor de desfasurare a activitatii se deosebeste radical de celelalte sectoare comerciale.

ANS: T

115. Alimentatia publica este o ramura a circulatiei marfurilor, ce apartine in exclusivitate turismului.

ANS: F

116. Activitatea de alimentatie publica se realizeaza efectiv prin unitatile sale pentru servirea consumatorilor (saloanele propriu-zise de servire).

ANS: F

117. In unitatile de alimentatie publica servirea preparatelor se realizeaza exclusiv prin ospatari si prin case de comenzi.

ANS: F

118. Restaurantul este un local public care imbina activitatea de productie cu cea de servire, punand la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie – patiserie, bauturi si unele articole pentru fumatori.

ANS: T

119. Pizzeria este o unitate specializata in desfacerea unor sortimente complexe de pizza, preparate din peste si, mai ales, dietetice.

ANS: F

120. Comertul cu amanuntul este acea forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri, de regula in partizi mari si apoi a le revinde intr-un sortiment comercial catre detailisti, iar in unele cazuri catre agentii economici pentru a le prelucra.

ANS: T

121. Pentru a desfasura activitati comerciale cu amanuntul, agentii economici trebuie sa se aprovizioneze direct de la producatori.

ANS: F

122. Pentru a desfasura activitati comerciale cu amanuntul, agentii economici trebuie sa fie specializati pe produse sau grupe de produse.

ANS: T

123. Functia de baza a comertului cu amanuntul consta in a depozita si conserva marfuri, in principal produse alimentare cu productie sezoniera.

ANS: F

124. Comertul alimentar se caracterizeaza prin desfasurarea, alaturi de activitati pur comerciale si a altora, mai ales de productie si prestari servicii.

ANS: F

125. Comertul alimentar se caracterizeaza prin existenta unei retele dense de unitati, in cadrul carora se comercializeaza intreg universul de marfuri

ANS: T

126. Comertul alimentar are ca obiect comercializarea marfurilor substituibile in consum, cu o cerere de mobilitate ridicata.

ANS: F

127. In functie de caracteristicile mercealogice ale grupei de marfuri ce formeaza obiectul comertului cu amanuntul, acesta se structureaza in urmatoarele domenii: alimentar, nealimentar si alimentatie publica.

ANS: T

128. In functie de caracteristicile mercealogice ale grupei de marfuri ce formeaza obiectul comertului cu amanuntul, acesta se structureaza in comert urban si comert rural.

ANS: F

129. In practica comerciala curenta se intalnesc urmatoarele forme de organizare a retelei comerciale: comert stabil, comert mobil si comertul fara magazine.

ANS: T

130. Relatiile comerciantilor cu consumatorii si producatorii reprezinta ansamblul formelor organizatorice, tehnice si juridice care pregatesc sau insotesc realizarea actelor de schimb dintre producatori si cumparatori.

ANS: T

131. Existenta relatiilor comertului cu producatorii si consumatorii este data printre altele si de necesitatea cresterii permanente a productivitatii muncii.

ANS: F

132. Relatiile comertului cu producatorii si consumatorii imbraca printre altele si forma organizarii unor paneluri de consumatori, fie in profil macroeconomic, fie pe zone de consum, in vederea stabilirii volumului si structurii cererii de marfuri.

ANS: F

133. Sistemul relatiilor comertului cu consumatorii imbraca si forma organizarii unui cadru adecvat de dialog cu consumatorii.

ANS: T

134. Rezultatul negocierilor purtate intre producatori si comercianti se concretizeaza in contractele economice incheiate, contracte ce materializeaza acordul de vointa al partilor.

ANS: T

135. In functie de obiectul actelor de schimb, contractele comerciale sunt contracte unitare sau complexe.

ANS: F

136. In functie de durata pentru care se incheie, contractele comerciale sunt de scurta durata, de durata mare sau de lunga durata.

ANS: T

137. Rezultatul negocierilor purtate intre producatori si comercianti se materializeaza in practica prin contractele economice incheiate, acestea constituind de fapt principala forma de legatura intre agentii economici.

ANS: T

138. Relatiile post-contractuale se materializeaza in neintelegerile intre cele doua parti semnatare a contractului, neintelegeri ce se solutioneaza, de regula, de catre Ministerul Administratiei si Internelor.

ANS: F

139. O forma importanta a relatiilor comertului cu consumatorii este cea referitoare la cele precontractuale.

ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. Alimentatia publicã se circumscrie structural în ramura :

A. turismului
B. cererii de mãrfuri
C. comerþului
D. consumului


a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. C+D


ANS: B

2. Dinamica sectorului de alimentatie publica este influentata si de urmatorii factori:

A. evolutia circulatiei turistice
B. sezonieri
C. conjuncturali
D. nivelul democratiei economice

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D


ANS: A

3. Consumul in sectorul de alimentatie publica se realizeaza:

A. pe loc (in unitatea de alimentatie publica)
B. numai la domiciliul clientului
C. la domiciliul clientului
D. pe loc si la domiciliul clientului

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D


ANS: B

4. Principalele oportunitati ale sectorului de alimentatie publica se refera la :

A. participa la imbunatatirea aprovizionarii populatiei
B. ofera conditii de folosire a timpului liber
C. usureaza munca femeilor
D. contribuie la promovarea concurentei loiale
E. orienteaza si dezvolta gustul consumatorului

a. A+B+C+D
b. A+C+D+E
c. B+C+D+E
d. A+B+C+E


ANS: D

5. Unitatile de alimentatie publica se pot structura in urmatoarele mari grupe:

A. unitati pentru servirea consumatorilor
B. unitati de productie culinara
C. unitati de incercare a produselor vandute
D. unitati pentru depozitarea, sortarea, conservarea si depozitarea marfurilor si a materiei prime

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D


ANS: D

6. In categoria unitatilor pentru servirea consumatorilor nu se includ:

A. bucataria centrala
B. saloanele propriu zise
C. laboratorul de cofetarie
D. marfurile de depozitare a materiilor prime

a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: C

7. Sectorului de alimentatie publica ii sunt caracteristice, printre altele, urmatoarele particularitati:

A. este influentat mult de fenomenul turistic;
B. este un sector specific comertului electronic;
C. are un pronuntat caracter sezonier;
D. in toate unitatile de alimentatie publica se servesc bauturi alcoolice;
E. asigura un camp larg preocuparilor pentru introducerea progresului tehnic.


a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+E
d. B+C+D
e. C+D+E


ANS: C

8. In sectorul de alimentatie publica se practica, printre altele, urmatoarele forme de vanzare:

A. vanzarea electronica
B. vanzare prin ospatari
C. vanzare prin autoservire
D. vanzare prin cataloage
E. vanzare prin vanzatori

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+E
d. C+D+E


ANS: C

9. In sectorul de alimentatie publica, bucataria si anexele acesteia, dupa modul in care sunt amplasate, pot fi:

A. in incinta unitatilor de alimentatie publica
B. independente
C. numai in marile spatii comerciale

a. A+B
b. A+C
c. B+C


ANS: A

10. Pentru desfasurarea coresunzatoare a activitatilor de alimentatie publica, este necesara indeplinirea a cel putin urmatoarelor criterii:

A. o buna repartizare si organizare a suprafetelor comerciale de care dispune unitatea de alimentatie publica
B. dotarea corespunzatoare cu mobilier, utilaje si instalatii
C. amplasarea unitatilor exclusiv in centrul localitatii

a. A+B
b. A+C
c. B+C


ANS: A

11. Protectia consumatorilor nu este o componenta de baza a :

A. protectiei sociale
B. protectiei ecologice
C. protectiei concurentei
D. protectiei persoanelor cu handicap

a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. B+C+D
d. A+C+D


ANS: C

12. Printre marile probleme ce fac obiectul programelor de protectie a consumatorilor trebuie avute in vedere si urmatoarele:

A. cresterea procesului tehnic in comert
B. imbunatatirea consumului populatiei
C. asigurarea calitatii bunurilor si serviciilor puse in vanzare
D. asigurarea unui sistem de preturi in concurenta cu realitatea cotidiana

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D


ANS: C

13. Interventia statului in procesul de protectie a consumatorilor se poate realiza in principal, prin:

A. asigurarea unei legislatii eficiente in domeniu
B. organizarea unui cadru institutional adecvat
C. cresterea productivitatii muncii in comert

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C


ANS: A

14. Principalele mijloace pe care le are la dispozitie consumatorul in repararea prejudiciilor create in urma nerespectarii regulilor de protectie a consumatorilor sunt de natura:

A. administrativa
B. judiciara
C. parajudiciara
D. penala

a. A+B
b. A+C+D
c. B+C
d. C+D
e. A+C


ANS: C

15. Principalele mijloace parajudiciare pe care le are la dispozitie consumatorul pentru repararea prejudiciilor suferite in urma nerespectarii regulilor de protectie a consumatorului se refera, in principal, la:

A. informatiile si consultatiile acordate consumatorilor contra unor tarife reduse sau chiar gratuite
B. apelarea la instantele judecatoresti
C. exercitarea de presiuni asupra ofertantilor si comerciantilor
D. rezolvarea litigiilor pe baza concilierii si arbitrajului

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+D
e. A+B+C+D


ANS: B

16. In organizarea corespunzatoare a protectiei consumatorilor exista urmatoarele categorii de preocupari:

A. constituirea unor organizatii sau asociatii ale consumatorilor
B. constituirea unor consilii consultative in domeniu
C. crearea cadrului juridic adecvat
D. constituirea unor organizatii internationale

a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D


ANS: C

17. Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor nu reglementeaza urmatoarele aspecte:

A. protectia ecologica
B. protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor
C. protectia persoanelor handicapate
D. protectia persoanelor de varsta a treia

a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: C

18. Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor reglementeaza urmatoarele aspecte:

A. protectia intereselor economice ale consumatorilor
B. protectia persoanelor de varsta a treia
C. protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor

a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C


ANS: C

19. Protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor nu face obiectul preocuparilor statului in ceea ce priveste:

A. protectia consumatorului
B. protectia ecologica
C. protectia persoanelor de varsta a treia
D. protectia persoanelor handicapate

a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: D

20. In subordinea activitatii nationale pentru protectia consumatorilor functioneaza:

A. oficiile judetene pentru protectia consumatorilo
B. asociatiile pentru proetctia consumatorilor
C. Centrul national pentru incercarea si expertizarea produselor „Larex”

a. A+B+C
b. B+C
c. A+B
d. A+C


ANS: D

21. Distributia marfurilor trebuie sa aiba in vedere, printre altele, si urmatoarele aspecte:
A. rolul de instrument de reglare a mecanismelor economice in economia concurentiala
B. lantul operatiunilor operative la care sunt supuse marfurile in drumul lor spre consumator
C. “traseul” pe care il parcurg bunurile de la producator pana ajung la consumator
D. functiile comertului in raport cu producatorii
E. aparatul tehnic, respectiv reteaua de unitati, dotari si personalul care realizeaza desfacerea propriu zisa

a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. B+C+E


ANS: E

22. Termenul de distributie desemneaza:

A. ansamblul mijloacelor si al operatiunilor ce asigura punerea la dispozitia consumatorilor finali si a utilizatorilor a bunurilor si serviciilor realizate de catre producatori
B. o ramura a economiei nationale
C. profesiunea unor persoane ce activeaza in cadrul pietei
D. ansamblul operatiunilor ce marcheaza trecerea succesiva a marfurilor de la un agent de piata la altul, pana cand acestea intra efectiv in consum

a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C
e. B+D


ANS: C

23. Termenul de distributie trebuie privit ca:

A. distributia primara, pe de-o parte si cea secundara , pe de alta parte
B. distributie comerciala, respectiv circuitul economic al produsului
C. distributie fizica (logistica) – respectiv punerea din punct de vedere material a produsului la dispozitia consumatorului

a. A+B
b. A+C
c. B+C


ANS: C

24. Principalele forme specifice de distributie sunt:

A. totala
B. extensiva
C. selectiva
D. exclusiva
E. partiala

a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+E
d. B+C+D
e. C+D+E


ANS: D

25. In functie de lungimea lor, canalele de distributie pot fi:

A. directe
B. adanci
C. scurte
D. lungi
E. late

a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+D+E
d. B+C+D
e. B+D+E


ANS: B

26. Canalele indirecte sunt acele canale in care intervin:

A. un intermediar
B. doi, cel mult trei intermediari
C. nici un intermediar
D. producatorul si consumatorul

a. A+B+C
b. A+B
c. A+B+D
d. B+C+D


ANS: B

27. De regula, bunurile de consum curent se distribuie prin canale:

A. scurte
B. foarte lungi
C. medii
D. lungi

a. A+B
b. A+C
c. A+D
d. B+C


ANS: B

28. De regula, bunurile de folosinta indelungata se distribuie prin canale:

A. scurte
B. foarte lungi
C. medii
D. lungi
E. directe

a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+D+E
d. B+C+D
e. B+D+E


ANS: D

29. Importanta comertului cooperatist este data, printre altele, si de urmatoarele aspecte:

A. este sursa de aprovizionare a peste jumatate din populatia tarii
B. este o ramura importanta a economiei nationale
C. ponderea vanzarii cu amanuntul realizate in cooperatia de consum se mentine in continuare la un nivel ridicat

a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C


ANS: C

30. Contributia membrilor cooperatori la constituirea proprietatii cooperativei imbraca urmatoarele forme:

A. contributia baneasca la constituirea capitalului social
B. achitarea unor rate lunare din sume imprumutate de la banci
C. crearea de resurse ce provin dim retinerea unor castiguri rezultate din activitatea cooperativei
D. contributii regulate ale cooperatorilor la capitalul cooperativei prin parti din dividentele ce li se cuvin

a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B+D
d. A+C+D
e. B+C+D


ANS: D

31. Activitatea cooperatiei de consum este organizata in cadrul urmatoarelor verigi:

A. cooperativa de consum
B. federala teritoriala a cooperativelor de consum si se credit
C. Ministerul Economiei si Comertului
D. Uniunea Nationala a Cooperativelor de Consum si de Credit

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+C+D


ANS: B

32. Patrimoniul organizatiilor cooperatiste de consum este format din:

A. sume primite de la bugetul de stat
B. aportul in natura si in numerar al cooperatorilor la intrarea acestora in cooperativa
C. acumularile ulterioare ale cooperativei, ca urmare a profitului obtinut

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. A+B+C


ANS: C

33. Principalele dimensiuni ale canalului de distributie sunt:

A. lungimea
B. inaltimea
C. latimea
D. adancimea

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D


ANS: B

34. Potrivit Declaratiei Congresului de la Manchester din anul 1995 se constituie in valori ale cooperatiei urmatoarele:
A. autoajutorarea
B. separarea puterilor
C. democratia
D. echitatea

a. A+B+C+D
b. A+C+D
c. A+B+C
d. B+C+D


ANS: B

35. Potrivit Declaratiei Congresului de la Manchester din anul 1995, se constituie in valori ale cooperatiei urmatoarele:

A. democratia
B. cinstea
C. plurarismul apolitic
D. solidaritatea

a. A+B+C+D
b. A+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D


ANS: C

36. Calitatea de membru cooperator inceteaza prin:

A. retragere
B. excludere
C. deces
D. absorbtie

a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+B+D
d. A+C+D
e. B+C+D


ANS: B

37. Excluderea cooperatorilor intervine in unul din urmatoarele cazuri:

A. decesul cooperatorului
B. cooperatorul, pus in intarziere, nu a achitat in intregime, la termenele fixate, cel putin o parte sociala subscrisa
C. cooperatorul nu mai indeplineste conditiile pentru a fi membru al cooperativei
D. cooperatorul savarseste infractiuni in dauna cooperativei

a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+D


ANS: D

38. Proprietatea organizatorilor cooperative de consum se compune din urmatoarele parti:

A. o parte divizibila a proprietatii, ce cuprinde si cota parte din fondul de dezvoltare aferent
B. o parte ce apartine statului
C. o parte indivizibila, ce cuprinde intregul patrimoniu al organizatiei, acumulat de acesta de la infiintare, mai putin partea divizibila

a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C


ANS: C

39. Indatoririle membrilor cooperatori se refera, in principal, la:

A. obtinerea de dividente, in functie de numarul de parti sociale subscrise
B. achitarea la termenele stabilite a valorii partilor sociale subscrise
C. indeplinirea hotararilor adunarii generale
D. sa faca parte, cel putin de doua ori, din Consiliul de administratie
E. apararea si pastrarea bunurilor cooperativei

a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. B+C+D
d. B+C+E


ANS: D

40. Aria legalitatii privind activitatea in comert are la baza, printre altele, urmatoarele categorii de acte normative:

A. Tratatul de neproliferare
B. Constitutia
C. legile adoptate de catre Parlament
D. Hotararile Adunarii Generale ale Actionarilor

a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. B+C+E
d. C+D+E


ANS: D

41. Intr-o economie de piata, formele de proprietate sunt:

A. proprietatea publica
B. proprietatea cooperatista
C. proprietatea obsteasca
D. proprietatea privata
E. proprietatea mixta

a. A+B+C+D
b. A+B+D+E
c. A+B+C+E
d. B+C+D+E


ANS: B

42. In functie de continutul actului de schimb, specializarea comertului conduce printre altele la urmatoarele structuri comerciale:
A. comertul alimentar
B. comertul cu ridicata
C. comertul nealimentar
D. comertul cu amanuntul

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
e. A+D


ANS: D

43. Din punct de vedere organizatoric, orice tip de firma, inclusiv cea comerciala, se compune din urmatoarele structuri:

A. administrativa
B. tehnico – operationala
C. operativa
D. financiara

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
e. C+D


ANS: C

44. Comertul independent este acea forma de organizare comerciala ce se regaseste in economie sub forma:

A. marelui comert independent
B. comertului asociat
C. micului comert independent
D. comertului cooperatist

a. A+B+C
b. A+C
c. A+D
d. B+C+D
e. B+D


ANS: B

45. Sub aspectul organizarii, comertul asociat poate imbraca si urmatoarele forme:

A. lanturile voluntare
B. magazinele colective independente
C. comertul magazinelor de cartier
D. gruparile de cumparare

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. A+C+D


ANS: B

46. In teoria economica, comertul integrat este structurat astfel:

A. formele asociate ale comertului integrat
B. formele capitaliste ale comertului integrat
C. formele publice ale comertului integrat
D. formele cooperatiste ale comertului integrat

a. A+B
b. A+C
c. B+C
d. B+D
e. C+D


ANS: D

47. Comertul cu ridicata (en gros) are in vedere comercializarea:

A. marfurilor nealimentare
B. bauturilor alcoolice
C. marfurilor alimentare
D. serviciilor

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D


ANS: A

48. Protectia consumatorilor este un principiu al organizarii activitatii comerciale potrivit caruia se urmareste:

A. informarea si educarea consumatorilor
B. obtinerea unei eficiente sociale sporite
C. protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorului
D. asigurarea proprietatii individului
E. protejarea intereselor economice ale consumatorilor, inclusiv protectia acestora impotriva practicilor abuzive de concurenta

a. A+B+C+D
b. A+C+E
c. B+C+D
d. C+D+E
e. B+C+D+E


ANS: B

49. In cadrul micului comert independent se desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:

A. de alimentatie publica
B. sedentare
C. mobile
D. comert electronic

a. A+B+C
b. A+B
c. B+C
d. B+C+D


ANS: C

50. Necesitatea existentei unor relatii ale comertului cu consumatorii si producatorii este data, printre altele si de urmatoarele aspecte:

A. caracterul complex al pietei in conditiile economiei concurentiale
B. necesitatea armonizarii intereselor economice ale partenerilor in relatiile de schimb
C. necesitatea cresterii eficientei comertului
D. eliminarea discrepantei dintre oferta si cerere

a. A+B+C
b. A+C+D
c. A+B+D
d. A+B+C+D
e. B+C+D


ANS: C

51. Necesitatea existentei unor relatii ale comertului cu consumatorii si producatorii este data, printre altele si de urmatoarele aspecte:

A. necesitatea pluralismului formelor de proprietate
B. efortul producatorilor de a se apropia de piata produselor lor si de extindere a acesteia
C. eliminarea discrepantei dintre cerere si oferta
D. caracterul complex al pietei in conditiile economiei concurentiale

a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: D

52. Relatiile comertului cu producatorii imbraca urmatoarele forme:

A. relatiile precontractuale
B. relatiile contractuale
C. relatiile economice
D. relatiile postcontractuale

a. A+B+C+D
b. A+B+D
c. A+C+D
d. A+B+C
e. B+C+D


ANS: B

53. Sistemul relatiilor comertului cu consumatorii imbraca urmatoarele forme:

A. existenta unor relatii contractuale permanente
B. organizarea unor intalniri intr-un cadru adecvat cu consumatorii
C. crearea unei ambiante favorabile actului de vanzare – cumparare
D. asigurarea unui raport corespunzator intre vanzatori si consumatori

a. A+B+C+D
b. A+B+C
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+D


ANS: D

54. Indiferent de tipul contractelor comerciale, acestea prezinta urmatoarele caracteristici:

A. sunt contracte sinalagmatice
B. sunt contracte de prestari servicii
C. sunt contracte consensuale
D. sunt contracte cu titlu oneros

a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: C

55. In functie de complexitatea si structura lor, contractele comerciale sunt:

A. cu titlu oneros
B. unitare, cand este necesar un singur acord de vointa
C. complexe, cand sunt necesare mai multe acorduri de vointa
D. consensuale

a. A+B
b. A+C
c. A+B+C
d. B+C
e. B+C+D


ANS: D

56. Derularea efectiva a tranzactiilor comerciale este o etapa post contractuala, ce consta in urmatoarele operatiuni:

A. aprovizionarea curenta cu marfuri
B. cercetarea pietei
C. receptia marfurilor
D. achitarea (plata) contravalorii marfurilor

a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D


ANS: C

57. In analiza rolului si locului relatiilor comertului cu consumatorii, trebuie avute in vedere, printre altele si urmatoarele aspecte:

A. raspunderea contractuala a partilor
B. sporirea dimensiunilor comertului si a ariei sale de preocupari
C. dezvoltarea si modernizarea retelei comerciale
D. modificarile ce urmeaza sa intervina in structura consumatorilor

a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+D


ANS: D

58. Principalele forme de dialog dintre comercianti si consumatori sunt:

A. organizarea intr-un cadru adecvat a unor intalniri cu consumatorii
B. realizarea unor actiuni comune de testare a noilor produse
C. incheierea contractelor
D. introducerea unor tehnici si forme moderne de vanzare

a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D
e. A+C+D


ANS: C

59. De regula, un contract comercial contine clauze referitoare la :

A. partile si reprezentantii acestora
B. obiectul contractului
C. durata contractului
D. asigurarea unei ambiante favorabile realizarii actului de vanzare – cumparare

a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. A+B+C+D
e. B+C+D


ANS: A

60. Trasaturile specifice comertului cu ridicata se refera la :

A. vanzarile si cumpararilor de marfuri se realizeaza, de regula in partizi mari
B. actele de vanzare cumparare au loc numai intre persoanele juridice
C. activitatea de comert cu ridicata nu incheie circuitul economic al marfurilor
D. actele de vanzare cumparare au loc numai intre persoanele fizice
E. activitatea de comert cu ridicata incheie circuitul economic al marfurilor

a. A+B+C
b. A+B+D
c. B+C+D
d. B+C+E
e. C+D+E


ANS: A

61. Rolul comertului cu ridicata trebuie analizat din urmatoarele perspective:

A. in raport cu organismele publice
B. in raport cu producatorii
C. in raport cu consumatorii
D. in raport cu reprezentantii unor organisme consultative

a. A+B+C
b. A+B
c. B+C+D
d. B+C
e. A+C+D


ANS: D

62. Principalele criterii de clasificare a comerciantilor cu ridicata se refera la:

A. gama serviciilor private
B. preturile practicate
C. gradul de dotare tehnico – materiala
D. lungimea si profunzimea liniilor de produse
E. transferul titlurilor de proprietate asupra marfurilor

a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+D+E
d. B+C+D+E


ANS: C

63. Principalele cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca comerciantii cu ridicata se refera intre altele si la :

A. existenta unor servicii comerciale bine puse la punct in ceea ce priveste doatrea tehnica si asigurarea cu personal de specialitate
B. sa aiba o putere social politica destul de mare pentru a putea face fata concurentei
C. sa fie specializati in anumite produse sau familii de produse
D. sa aiba o putere financiara relativ mare

a. A+B+C
b. A+B+D
c. A+C+D
d. B+C+D
e. A+B+C+D


ANS: C

64. In raport cu producatorii, rolul comertului cu ridicata se manifesta, printre altele in urmatoarele directii:

A. usurarea muncii detailistilor
B. esalonarea comenzilor catre producatori
C. informarea producatorilor privind modul in care sunt privite produsele de catre comerciantii cu amanuntul
D. prospectarea pietei detailistilor

a. A+B+C
b. B+C+D
c. A+B+D
d. A+C+D
e. A+B+C+D


ANS: B

65. Comerciantii cu ridicata clasici se pot structura in :

A. agenti mijlocitori
B. comerciantii care ofera servciii complete sau limitate
C. comerciantii care aprovizioneaza rafturile detailistilor (rack-jobers)
D. comisionarii

a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C
e. B+C+D


ANS: D

66. Comerciantii cu ridicata din categoria agentilor mijlocitori includ:

A. brokerii
B. agentii producatorului
C. agentii de expeditie
D. comisionarii

a. A+B+C
b. A+B+C+D
c. A+B+D
d. B+C+D


ANS: C

67. Nu se constituie in functii ale comertului cu ridicata:

A. cumpararea de marfuri pentru a le revinde consumatorului final
B. asigurarea unui sortiment larg si complex de marfuri si vanzarea acestuia catre populatie
C. stocarea unor cantitati mari de marfuri in vederea esalonarii normale a fluxului de produse catre detailisti

a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. A+D
e. B+C+D


ANS: B

68. Comertul cu ridicata ar putea detine un loc important in distributia marfurilor, in masura in care se va acorda o atentie cuvenita urmatoarelor aspecte:

A. in disputa dintre vanzator si cumparator, castigator va fi aproape sigur cel din urma:
B. este necesara o colaborare stransa intre comerciantul cu amanuntul si client
C. viitorul este al produselor pe care le doresc foarte mult un numar restrans de consumatori
D. pretul produselor este intotdeauna determinat prin jocul liber al concurentei

a. A+B+C
b. A+C+D
c. B+C+D
d. A+B+C+D


ANS: B

69. Din categoria auxiliarilor producatorilor, fac parte urmatoarele categorii de grosisti:

A. filialele de vanzari (sales branches)
B. agentii de expeditie
C. birourile de vanzari (sales offices)

a. A+B+C
b. A+B
c. A+C
d. B+C


ANS: C

70. Printre caracteristicile serviciilor comerciale, trebuie avute si urmatoarele:

A. au o forma nemateriala
B. realizarea si consumul lor au loc in momente diferite
C. sunt stocabile
D. nu pot fi separate de prestator si utilizator
E. pretul serviciilor comerciale este un pret al cererii acestora

a. A+B+C
b. B+C+D
c. C+D+E
d. A+D+E
e. A+C+E


ANS: D

COMPLETION

1. Comertul reprezinta o activitate autonoma, al carei obiect il constituie cumpararea de marfuri in scopul ........... acestora.

ANS: revanzarii

2. Sub aspect juridic, conceptul de comert defineste ................ titlurilor de proprietate asupra produselor sau a serviciilor.

ANS:

transferul

3. Comertul este implicat intr-o serie de probleme sociale, intretinand relatii directe cu: consumatorul, mediul, ..............., comunitatea, puterea publica si societatea.

ANS: individul

4. Comertul interior este acea activitate in cadrul careia atat vanzatorul, cat si ............., se gasesc in cadrul granitelor unui stat.

ANS: cumparatorul

5. Rolul comertului trebuie avut in vedere in raport cu producatorii, utilizatorii finali si ...............

ANS: intermediari

6. O importanta functie a comertului o constituie .................. doleantelor consumatorilor si ale utilizatorilor finali.

ANS: cercetarea

7. Actele de comert se pot structura in acte de comert ..............., acte de comert formale si acte de comert potrivit teoriei accesorii.

ANS: naturale

8. Actele de comert formale, numite si ............... sunt acte de comert ce au ca obiect operatiuni realizate sub acoperire sau prin intermediul scrisorii de schimb.

ANS: proforma

9. Comertul de asigurari are in vedere acele operatiuni privind actele de asigurari a unor....……., mijlocite de plata unei prime de asigurari.

ANS: riscuri

10. Incompabilitatea unui comerciant are in vedere exercitarea.................... a profesiunii de comerciant cu anumite profesii, precum cea de magistrat, avocat, functionar public, militar etc.

ANS: concomitent

11. Protectia consumatorilor reprezinta o componenta de baza a .................sociale.

ANS: protectiei

12. In cadrul politicii de protectie a consumatorilor, statul trebuie sa protejeze pe cetatenii sai, in calitatea lor de …………

ANS: consumatori

13.
Protectia consumatorilor imbraca atat forma unei miscarii generale, cat si a unor................... speciale, cu programe si obiective bine determinate in timp si spatiu.

ANS: actiuni

14. Principalul obiectiv ce isi gaseste locul in cadrul programelor de protectie a consumatorilor este ………….consumului populatiei.

ANS: imbunatatirea

15. Imbunatatirea consumului populatiei presupune solutionarea a cel putin doua probleme importante: asigurarea echilibrului productiei de marfa cu puterea de ………….a populatiei si orientarea agentilor economici spre realizarea unor programe de productie adecvate.

ANS: cumparare

16. Asigurarea unei protectii corespunzatoare a consumatorului presupune crearea si orientarea unui cadru…………adecvat, precum si a unor institutii capabile sa aplice legislatia in domeniu.

ANS: legislativ

17. Mijloacele judiciare pentru protectia consumatorilor presupun apelarea la un ………….de natura civila.

ANS: tribunal

18. Legislatia privind protectia consumatorilor din Romania are in vedere, printre altele, asigurarea protectiei vietii, ……………si securitatii consumatorilor.

ANS: sanatatii

19. Un domeniu important al protectiei consumatorilor il reprezinta………….si educarea consumatorilor, organizarea unui sistem complet de informare pentru consumatori.

ANS: informarea

20. Potrivit legislatiei in domeniu, la nivel central si local - judet, oras, si comuna – exista cate un consiliu ………….pentru protectia consumatorilor.

ANS: consultativ

21. In cadrul bazei tehnico – materiale a comertului, o pondere relativ mare o au imobilizarile corporale, respectiv…………….si mijloacele fixe.

ANS: terenurile

22. Obiectele de inventar sunt bunuri de valoare…………indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata de serviciu mai mica de un an, indiferent de valoarea lor.

ANS: mica

23. Valoarea obiectelor de inventar se recupereaza…………….odata cu darea lor in folosinta sau esalonat, in mai multi ani, pe seama cheltuielilor de circulatie.

ANS: integral

24. Reteaua de unitati de vanzare cu amanuntul reprezinta principala componenta a bazei tehnico-materiale a comertului, de fapt componenta……………….a agentilor economici de acest profil.

ANS: operativa

25. In cadrul comertului nealimentar sunt specifice magazinele…………….pe grupe si subgrupe de marfuri, dar si pe criterii de segmentare a consumatorilor.

ANS: specializate

26. In mediul………….cea mai mare parte a unitatilor sunt mici si dispersate pe suprafata fiecarei localitati.

ANS: rural

27. In interiorul localitatilor, reteaua comerciala se amplaseaza potrivit unor reguli de……………comercial, bineinteles si in functie de concurenta dintr-o anumita zona.

ANS: urbanism

28. . ………retelei comerciale se manifesta prin infiintarea de noi tipuri de magazine, ca profil si nivel de preturi, pentru a raspunde astfel solicitarilor tot mai diversificate ale populatiei.

ANS: diversificarea

29. Dispunerea …………in magazine trebuie sa asigure folosirea eficienta a spatiilor comerciale atat pe orizontala, cat si pe verticala, urmarindu-se obtinerea unui grad optim de ocupare cu mobilier si de incarcare a salii de vanzare cu marfuri.

ANS: mobilierului

30. Depozitele constituie componenta operativa a firmelor care au ca activitate comertul cu……………….

ANS: ridicata

31. Sensul economic al muncii desfasurate in comert este dat de creatia…………….si spirituala care rezulta din efortul depus.

ANS: materiala

32. In functie de natura muncii prestate, personalul din comert se grupeaza in personal............... si personal tehnico – administrativ.

ANS: operativ

33. Resursele umane utilizate in procesul de comercializare a marfurilor sunt definite printr-o serie de caracteristici proprii, respectiv prin numarul si ……………lor, capacitatea de munca si munca desfasurata de fiecare lucrator in parte.

ANS: structura

34. Personalul comercial isi desfasoara activitatea in aprovizionarea cu marfuri, ……………si vanzarea acestora, dar si in sfera productiei.

ANS: stocarea

35. Munca reprezinta cheltuiala de …………….fizica si nervoasa facuta de om pentru realizarea unor actiuni.

ANS: energie

36. Exprimarea…………..a productivitatii muncii presupune raportarea valorii marfurilor vandute la numarul de lucratori participanti la procesul de vanzare.

ANS: directa

37. Personalul ……………este ocupat direct in activitati comerciale, de desfacere, dar si de depozitare si activitati de productie.

ANS: operativ

38. Fondul de salarii (Fs) este produsul dintre numarul ………de salariati si salariul mediu.

ANS: mediu

39. Nivelul……………al fondului de salarii se obtine prin raportarea fondurilor de salarii la volumul vanzarilor, inmultit cu o mie (un milion).

ANS: relativ

40. Alimentatia publica se circumscrie ramurilor circulatiei marfurilor, castigand un rol deosebit in cadrul ……………si turismului.

ANS: comertului

41. Alimentatia publica are un deosebit rol in ridicarea nivelului de viata al oamenilor, participand direct la imbunatatirea aprovizionarii populatiei cu produse si preparate………………… .

ANS: culinare


Top
  
 
 [ 1 post ] 

All times are UTC + 2 hours


Who is online

Users browsing this forum: CommonCrawl [Bot] and 0 guests


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum

Jump to:  
Furnizat de phpBB | phpBB România
Afiliaţi: Lucrări de licenţă | Lucrări la comandă | Reparaţii televizoare | Divina's Boutique | Livrare cadouri în Spania
Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici | Link-ul tău aici


Găzduire Web - Hostico