SEM. I - DREPT CIVIL - partea generala

[uody_l]

DREPT CIVIL PARTEA GENERALA (facultatea de drept si administratie publica- sp administratie publica FR AN 1)
1-3-2-3 3-1 4-1- 5-1 6-1 7-2 8-2 9-2 10-1 11-3 12-3 13-1 14- 3 ?? 15-2?
16-3 17-2? 18-2 19-3/ 20-1 /21-2 /22-1? 23-3 24-2 25-2 26-2 27-1 28-2
29-3 /30-1 31-1/32-3/ 33-2 34-3 .35-1/ 36-3/ 37-1 38-1 39-1 40-3 41-2 42-1 43-1 44-2 45-1 46-2 47-2? 49-1 50-2 51-2 52-3 53-2 54-2 55-1 56-1 57-2 58-1 59-1 60-2 61-1? 62-3/ 63-3/ 64-2/ 65-3/ 66-3/ 67-2/ 68-1 69-3 70-2 71-2?
72-3 73-3 74-2 75-3 76-3 77-3 78-3 79-3 80-3 81-2 82-3 83-2 84-3 85-1 86-287-1 88-1 89-1 90-1 91-2 92-3 93-2 94-3 95-3 96-2 97-3 98-2 99-2 100-2 101-1 1 102-3 103-2 104-1 105-1 106-3 107-1 108 -2 109 -2 110-3 111-3 112-2 113-1 114-2 115-2 116- 3 117-2 118-2 119- 3? 120-3? 121-1 122-1 123-1 124-1 125-1 126-2 127-3 128-2 129- 1 130- 1 131-3 132-3 133 - 3 134-2?? 135-1 136-1 137 -1 138-2 139-2 140-2?? 141-1
acum astept corectari daca este cazul va rog frumos
incercati sa puneti aici raspunsurile voastre
se pare ca pe acest forum nu prea sa pun raspunsurile la grile oare de ce ??

[uody_l]

wow sunt tare dragi colegi atatea vizualizari si nu ma corecteaza nimeni???
ori sunt bine ori va este lene stiti doar sa copiati de la alti dar sa nu dati la nimeni in situl asta chiar nimeni nu a rezolvat grila??

[ruben]

buna chiar ca sunt de treaba colegii care afiseaza raspunsurile! si pentru asta le multumesc! dar am o intrebare... drept civil pretea generala este aceeasi la ambele specializarii? si daca din intrebariile astea o sa fie ex? multumesc

[uody_l]

in bucuresti intrebarile sun aceleasi si la drept si la administratie an1fr
hmm tu nu ai dat nici un examen pana acuma? pari ca si cand nu ai stii nimic de examene...grilele de intrebari le gasesti pe adresa universitati www.spiruharet.ro
acestea grile se vor da la examen nu altele
CE BINE ERA DACA NE DADEAU SI RASPUNSURILE DRAGI COLEGI....

[ruben]

sincer sa fiu aveam duminica introducere in ist dreptului da nu mam prezentat. si in afar de asta miam luat ceva cartii da nu am avut timp sa ma ocup de ele ptr ca mai si lucrez :-)

[lizz]

eu zic ca la 17 este 3 :'-(

[lizz]

cam asa le-am facut si eu:)
alte pareri???ziceti ceva!!

[lizz]

cam asa le-am facut si eu:)
alte pareri???ziceti ceva!!

[lizz]

MULTIPLE CHOICE
1) Raportul juridic este:
1 o relaţie socială patrimonială reglementată de norma de drept civil;
2 o relaţie socială nepatrimonială reglementată de norma de drept civil;
3 o relaţie socială - patrimonială ori nepatrimonială - reglementată de norma de drept civil.
Raspuns : 3

2) Raportul juridic prezintă următoarele caractere:
a. caracter social;
b. caracter voliţional;
c. poziţia de egalitate a părţilor.
1 a+b+c
2 a+b
3 c
Raspuns : 1

3) Reprezintă caractere ale raportului juridic civil:
a. în orice raport juridic părţile au un număr egal de drepturi subiective civile şi de obligaţii
corelative;
b. raportul juridic are caracter social;
c. raportul juridic are caracter voliţional.
1 a+b
2 b+c
3 a+b+c
Raspuns : 2

4) Elementele constitutive ale raportului juridic sunt:
a) părţile sau subiectele;
b) conţinutul;
c) obiectul.
1 a
2 a+b+c
3 a+b
Raspuns : 2

5) Constituie elemente ale raportului juridic civil:
1 părţile, obiectul şi cauza;
2 părţile, conţinutul şi obiectul;
3 totalitatea drepturilor subiective şi a obligaţiilor civile pe care le au părţile.
Raspuns : 2

6) Conţinutul raportului juridic civil:
1 este dat de persoanele fizice şi juridice care sunt titularele drepturilor şi obligaţiilor civile;
2 este dat de totalitatea drepturilor subiective şi a obligaţiilor civile pe care le au părţile;
3 constă în acţiunile ori inacţiunile la care sunt îndrituite părţile ori de care acestea sunt ţinute să le respecte.
Raspuns : 2

7) În funcţie de natura conţinutului lor, drepturile subiective civile se împart în:
1 absolute şi relative;
2 principale şi accesorii;
3 patrimoniale şi nepatrimoniale.
Raspuns : 3

8) Au caracter absolut:
a) drepturile personale nepatrimoniale;
b) drepturile reale;
c) drepturile de creanţă.
1 a+b
2 b+c
3 a+c
Raspuns : 1

9) În funcţie de opozabilitatea lor, drepturile subiective civile sunt:
1 absolute şi relative;
2 patrimoniale şi nepatrimoniale;
3 principale şi accesorii.
Raspuns : 1

10) Pentru a avea calitatea de persoană juridică, legea cere întrunirea următoarelor condiţii:
a) organizare proprie;
b) patrimoniu distinct;
c) un scop determinat, în acord cu interesele obşteşti.
1 a
2 a+b
3 a+b+c
Raspuns : 3

11) În categoria persoanelor fizice sunt incluşi:
a) nminorii sub 14 ani;
b) minorii între 14 şi 16 ani;
c) mmajorii.
1 a+b
2 b+c
3 a+c
Raspuns : 3

12) În structura capacităţii civile intră următoarele elemente:
a) capacitatea juridică;
b) capacitatea de folosinţă;
c) capacitatea de exerciţiu.
1 a+b
2 b+c
3 a+c
Raspuns : 2

13) Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice este:
1 aptitudinea generală şi abstractă de a fi titular de drepturi şi obligaţii;
2 aptitudinea omului de a-şi exercita drepturile civile şi de a-şi îndeplini obligaţiile civile prin încheierea de acte juridice civile;
3 capacitatea civilă a subiectului de drept civil.
Raspuns : 1

14) Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice începe:
1 la momentul dobândirii capacităţii de exerciţiu;
2 la naşterea persoanei;
3 la momentul împlinirii vârstei de 18 ani.
Raspuns : 2

15) Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice este:
1 capacitatea civilă a subiectului de drept civil;
2 aptitudinea generală şi abstractă de a fi titular de drepturi şi obligaţii;
3 aptitudinea omului de a-şi exercita drepturile civile şi de a-şi îndeplini obligaţiile civile prin încheierea de acte juridice civile.
Raspuns : 3

16) Nu au capacitate de exerciţiu:
a) minorul care nu a împlinit vârsta de 18 ani;
b) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani;
c) persoana pusă sub interdicţie.
1 a+b
2 b+c
3 a+b+c
Raspuns : 2

17) Actele juridice ale minorului cu capacitate restrânsă de exerciţiu se încheie de către:
1 reprezentantul legal;
2 minor;
3 minor, cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau a tutorelui.
Raspuns : 3

18) În funcţie de obiectul lor, obligaţiile civile se clasifică în:
a) obligaţia de a da;
b) obligaţia de a face;
c) obligaţia de a nu face ceva;
1 a+b+c
2 a+b....................
3 b+c
Raspuns : 1

19) Obligaţia de a da este:
1 îndatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real;
2 îndatorirea de a executa o lucrare;
3 îndatorirea de a preda un lucru.
Raspuns : 1

20) În funcţie, de natura lor şi de calificarea dată de lege, bunurile se împart în:
1 bunuri mobile şi bunuri imobile;
2 bunuri fungibile şi bunuri nefungibile;
3 bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile.
Raspuns : 1

21) Categoriile de bunuri mobile sunt:
a) mobile prin natura lor;
b) mobile prin determinarea legii;
c) mobile prin anticipaţie.
1 a+b
2 a+b+c
3 c
Raspuns : 2

22) Potrivit Codului civil român, bunurile pot fi mobile:
1 prin destinaţie;
2 prin obiectul la care se aplică;
3 prin natura lor.
Raspuns : 3

23) După cum pot fi sau înlocuite în executarea unei obligaţii civile, bunurile se clasifică în:
1 divizibile şi indivizibile;
2 fungibile şi nefungibile,
3 sesizabile şi insesizabile.
Raspuns : 2

24) Categoriile de bunuri imobile sunt:
a) imobile prin natura lor;
b) imobile prin obiectul la care se aplică,
c) imobile prin destinaţie.
1 a+b
2 a+b+c
3 b
Raspuns : 2

25) Potrivit Codului civil român sunt imobile, prin obiectul la care se aplică:
a) uzufructul bunurilor imobile;
b) fondurile de pământ şi clădirile;
c) servitutea.
1 a+b
2 a+c
3 b+c
Raspuns : 2

26) Fondurile de pământ şi clădirile sunt bunuri imobile:
1 prin obiectul la care se aplică;
2 prin destinaţia lor;
3 prin natura lor.
Raspuns : 3

27) Recoltele care încă se ţin de rădăcini şi fructele de pe arbori, neculese încă sunt bunuri:
1 imobile prin obiectul la care se aplică;
2 imobile prin natura lor.
3 mobile prin determinarea legii;
Raspuns : 3

28) În sensul Codului civil român, servituţile sunt bunuri:
1 mobile prin determinarea legii;
2 imobile prin destinaţia lor;
3 imobile prin obiectul la care se aplică.
Raspuns : 3

29) După cum folosirea lor implică ori nu consumarea ori înstrăinarea lor, distingem:
1 bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile;
2 bunuri fungibile şi bunuri nefungibile;
3 bunuri divizibile şi bunuri indivizibile.
Raspuns : 1

30) Este constitutiv actul juridic civil:
1 care are ca efect strămutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în alt patrimoniu;
2 care dă naştere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior;
3 care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent.
Raspuns : 2

31) Este translativ actul juridic civil:
1 care are ca efect strămutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în alt patrimoniu;
2 care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent;
3 care dă naştere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior.
Raspuns : 1

32) Este declarativ actul juridic civil:
1 care dă naştere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior;
2 care are ca efect strămutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu în alt patrimoniu;
3 care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent.
Raspuns : 3

33) Sunt acte juridice solemne:
a) donaţia;
b) testamentul;
c) ipoteca convenţională.
1 a+b+c
2 a+c..........................
3 b+c
Raspuns : 1

34) Este real actul juridic civil:
1 care nu se poate încheia decât dacă manifestarea de voinţă este însoţită de remiterea (predarea. bunului;
2 la a cărui încheiere manifestarea de voinţă trebuie să îmbrace o anumită formă cerută de lege;
3 care se încheie prin simpla manifestare de voinţă.
Raspuns : 1

35) Este act juridic real:
a) împrumutul;
b) depozitul;
c) darul manual.
1 a+b
2 a+b+c
3 b+c
Raspuns : 2

36) Capacitatea de a încheia actul juridic este o condiţie:
a) de formă,
b) de fond;
c) esenţială.
1 a+b
2 b+c
3 a+b+c
Raspuns : 2

37) Pentru a fi valabil, consimţământul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să provină de la o persoană cu discernământ;
b) să nu fie exteriorizat;
c) să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice.
1 a+b
2 a+b+c
3 a+c
Raspuns : 3

38) Tăcerea valorează consimţământ:
a) când legea prevede expres aceasta;
b) când, prin voinţa expresă a părţilor, se atribuie tăcerii valoare de consimţământ;
c) când, potrivit obiceiului, tăcerii i se atribuie valoare de consimţământ.
1 a+b+c................
2 b+c.....................
3 a+b
Raspuns : 1

39) Lipseşte intenţia de a produce efecte juridice:
a) când declaraţia de voinţă a fost făcută în glumă (jocandi causa.;
b) când declaraţia de voinţă s-a făcut sub condiţie pur potestativă din partea celui care se obligă;
c) când declaraţia de voinţă s-a făcut prin dol.
1 a+b
2 a+b+c
3 b+c
Raspuns : 1

40) Constituie vicii de consimţământ:
a) eroarea;
b) dolul;
c) violenţa.
1 a+b
2 a+b+c
3 b+c
Raspuns : 2

41) Eroarea, viciu de consimţământ:
1 constă în inducerea în eroare a unei persoane, cu ajutorul unor mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina să încheie un anumit act juridic;
2 este falsa reprezentare a realităţii la încheierea unui act juridic civil;
3 constă în disproporţia vădită de valoare între două prestaţii.
Raspuns : 2

42) Pentru a fi viciu de consimţământ, dolul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie determinant pentru încheierea actului juridic;
b) să fie injust;
c) să provină de la cealaltă parte.
1 a+b
2 a+b+c
3 a+c
Raspuns : 3


43) Pentru anularea actului juridic pe motiv de leziune este necesar să fie întrunite următoarele
condiţii:
a) să fie o consecinţă directă a actului respectiv;
b) să existe în raport cu momentul încheierii actului;
c) disproporţia de valoare între contraprestaţii să nu fie considerabilă.
1 a+b
2 a+b+c
3 b+c
Raspuns : 1

44) Domeniul de aplicare al leziunii actele juridice:
a) priveşte actele încheiate de minorii sub 14 ani;
b) sunt acte juridice de administrare;
c) sunt lezionare pentru minor.
1 a+b
2 b+c
3 a+c
Raspuns : 2

45) Prin obiect al actului juridic civil se înţelege:
a) acţiunile sau inacţiunile la care părţile sunt îndreptăţite sau de care sunt ţinute;
b) conduita părţilor actului juridic civil;
c) obiectivul urmărit de părţi la încheierea actului juridic civil.
1 a+b+c
2 a+b
3 b+c
Raspuns : 2

46) Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să existe;
b) să fie în circuitul civil;
c) să fie determinat ori determinabil.
1 a+b..........
2 b+c........
.3 a+b+c
Raspuns : 3

47) În structura cauzei intră următoarele elemente:
a) prefigurarea mentală a contraprestaţiei;
b) scopul imediat;
c) scopul mediat.
1 a+b
2 b+c
3 a+c
Raspuns : 2

48) Pentru a fi valabilă, cauza actului juridic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
1 să existe;
2 să fie posibilă;
3 să fie determinată sau determinabilă.
Raspuns : 1

49) După consecinţe juridice ale nerespectării lor, condiţiile de formă ale actului juridic civile se împart în:
a) forma cerută pentru valabilitatea actului juridic civil;
b) forma cerută pentru probarea actului juridic civil;
c) forma cerută pentru opozabilitatea faţă de terţi a actului juridic civil.
1 a+b+c
2 b+c
3 a+c
Raspuns : 1

50) Nerespectarea formei cerută pentru validitatea actului juridic civil:
1 nu afectează valabilitatea actului, ci doar posibilitatea dovedirii acestuia;
2 atrage nulitatea relativă;
3 atrage nulitatea absolută.
Raspuns : 3

51) Forma cerută pentru validitatea actului juridic civil:
a) reprezintă o aplicaţie a principiului consensualismului;
b) este incompatibilă cu manifestarea tacită de voinţă;
c) presupune manifestarea expresă de voinţă.
1 a+b+c
2 a+b
3 b+c
Raspuns : 3

52) Forma solemnă este cerută în cazul următoarelor acte juridice:
a) donaţia;
b) actele constitutive ale asociaţiilor şi fundaţiilor fără scop patrimonial;
c) ipoteca convenţională.
1 a+b+c
2 a+b
3 b+c
Raspuns : 1

53) Forma cerută ad probationem:
1 reprezintă o excepţie de la principiul consensualismului;
2 este facultativă;
3 nerespectarea ei este sancţionată cu nulitatea absolută a actului juridic civil.
Raspuns : 1

54) După natura efectelor juridice, termenul se clasifică în:
a) termen suspensiv;
b) termen extinctiv,
c) termen rezolutoriu.
1 a+b
2 a+b+c
3 a+c
Raspuns : 1

55) Termenul extinctiv:
1 amână începutul exerciţiului dreptului subiectiv civil şi executării obligaţiei corelative;
2 amână stingerea exerciţiului dreptului subiectiv civil şi executării obligaţiei corelative;
3 de realizarea sa depinde existenţa actului juridic civil.
Raspuns : 2


56) Termenul suspensiv:
1 de realizarea sa depinde naşterea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative;
2 de realizarea sa depinde stingerea naşterea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor corelative;
3 amână începutul exerciţiului dreptului subiectiv civil şi executării obligaţiei corelative.
Raspuns : 3

57) Efectele actului juridic civil sunt guvernate de principiul:
a) forţei obligatorii;
b) irevocabilităţii;
c) relativităţii.
1 a+b+c
2 b+c
3 a+c
Raspuns : 1

58) În funcţie de natura interesului ocrotit, nulitatea actului juridic civil este:
a) virtuală;
b) absolută;
c) relativă.
1 a+b
2 b+c
3 a+c
Raspuns : 2

59) Principiile efectelor nulităţii sunt:
a) principiul retroactivităţii efectelor nulităţii;
b) principiul repunerii în situaţia anterioară;
c) principiul anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului principal.
1 a+b
2 a+b+c
3 b+c
Raspuns : 2

60) După autorul lor, prezumţiile sunt:
a) legale;
b) absolute;
c) simple.
1 a+b
2 b+c
3 a+c
Raspuns : 3

61) Termenul general de prescripţie de 3 ani este aplicabil:
1 dreptului de opţiune succesorală;
2 acţiunii în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei;
3 raporturilor civile obligaţionale.
Raspuns : 3

[mishu]

Mai era un subiect cu aceleasi nume , tb. postat acolo , le puteti compara mai usor.

[lizz]

ai un id de messenger??scuza-mi indrazneala..vreau sa te intreb ceva:P :-P

[Marius Mihai]

1-3 , 2-3 , 3 - 1, 4 - 1 , 5 - 1, 6 - 1, 7 - 2, 8 - 1, 9 - 2, 10 - 1, 11 - 3, 12 - 3, 13 - 1, 14 - 2, 15 - 2, 16 - 3, 17 - 2, 18 - 2, 19 - 2, 20 - 1, 21 -2, 22 - 1, 23 - 2, 24 - 2, 25 - 2, 26 - 1, 27 - 1, 28 - 2, 29 - 2, 30 - 1, 31 - 2, 32 - 2, 33 - 2, 34 - 3, 35 - 1, 36 - 3, 37 - 1, 38 - 1, 39 - 1, 40 - 1, 41 - 2, 42 - 1, 43 - 3, 44 - 2, 45 - 1, 46 - 2, 47 - 1, 48 - 1, 49 -1,
50 - 2, 51 - 2, 52 - 3, 53 - 2, 54 - 2, 55 - 3, 54 - 2, 55 - 3, 56 - 1, 57 - 2, 58 - 1, 59 - 3,
60 - 2, 61 - 2, 62 - 3, 63 - 3, 64 - 2, 65 - 3, 66 - 3, 67 - 2, 68 - 2, 69 - 3, 70 - 2, 71 - 2,
72 - 3, 73 - 3, 74 - 2, 75 - 2, 76 - 3, 77 - 3, 78 - 3, 79 - 2, 80 - 1, 81 - 1, 82 - 3, 83 - 2,
84 - 3, 85 - 1, 86 - 3, 87 - 1, 88 - 1, 89 - 2, 90 - 1, 91 - 2, 92 - 3, 93 - 2, 94 - 1, 95 - 3, 96 - 2, 97 -2, 98 - 2, 99 - 2, 100 -2, 101 - 1, 102 - 3, 103 - 2, 104 - 1, 105 - 1, 106 - 1, 107 - 1, 108 - 2, 109 - 2, 110 - 3, 111 - 3, 112 - 2, 113 - 1, 114 - 2, 115 - 2, 116 -3, 117 - 2 , 118 - 3, 119 - 2, 120 - 3, 121 - 1, 122 - 1, 123 - 2, 124 - 1, 125 - 2, 126-
3, 127 - 3 , 128 - 2, 129 - 1, 130 - 1, 131 - 3, 132 - 3, 133 - 3, 134 - 3, 135 - 1, 136 - 1, 137 - 1, 138 - 2, 139 - 2, 140 - 2, 141 - 3,

[ciprinyus2002]

ABUZUL DE DR. SUBIECTIV CIVIL-3.C-PRESUPUNE, PRINTRE ALTELE, EXERCITAREA DR. SUBIECTIV CU REA CREDINŢĂ
ACTUL JURIDIC DE CONFIRMARE-2.B-VALIDEAZĂ RETROACTIV ACTUL JURIDIC ANULABIL
ACŢIUNEA ÎN RESCIZIUNE-3.C-SE VARESPINGE ÎN CAZUL ÎN CARE,PRIN INTERMEDIUL EI, SE ATACĂ UN ACT JURIDIC ALEATORIU
ATRAG NULITATEA ABSOLUTĂ A ACTULUI JUR. CIV.,PRINTRE ALTELE, URM. CAUZE-3.B+C-b.NERESPECTAREA PRINCIPIULUI SPECIALITĂŢII CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERS. JURIDICE şi c.FRAUDA LEGII
ATRAG NULITATEA RELATIVĂ A ACTULUI JUR. CIV.,PRINTRE ALTELE, URM. CAUZE-1.A+B-a.NERESPECTAREA DR. DE PREEMŢIUNE şi b. LIPSA DISCERNĂMÂNTULUI ÎN MOMENTUL ÎNCHEIERII ACTULUI JURIDIC
ATRAG NULITATEA RELATIVĂ A ACTULUI JUR. CIV.,PRINTRE ALTELE, URM. CAUZE-2A+C-a. LIPSA DISCERNĂMÂNTULUI ÎN MOMENTUL ÎNCHEIERII ACTULUI JURIDIC şi c. NERESPECTAREA DR. DE PREEMŢIUNE
ATUNCI CÂND FALSA REPR. PRIVEŞTE NATURA ACTULUI JURIDIC CARE SE ÎNCHEIE ESTE VB. DE-1.A-ERROR IN NEGOTIUM
CA REGULĂ, VICIILE DE CONSIMŢĂMÂNT-2.B-ATRAG NULITATEA RELATIVĂ
CALIFICAREA NULITĂŢII ABSOLUTE ŞI NULITĂŢII RELATIVE SE FACE DUPĂ-2.B-NATURA INTERESULUI OCROTIT
CAPACITATEA DE A ÎNCHEIA ACTUL JURIDIC CIVIL ESTE O CONDIŢIE- 1.A-DE FOND
CAPACITATEA DE A ÎNCHEIA ACTUL JURIDIC CIVIL ESTE-1.A-O STARE DE DREPT, SPRE DEOSEBIRE DE DISCERNĂMÂNT, CARE ESTE O STARE DE FAPT
CAPACITATEA DE A ÎNCHEIA ACTUL JURIDIC CIVIL ESTE-1.A-PARTE A CAPACITĂŢII CIVILE DE FOLOSINŢĂ
CATEGORIA BUNURILOR INCORPORALE INCLUDE-2.B-TITLURILR DE VALOARE
CATEGORIA DR. REALE ACCESORII INCLUDE, PRINTRE ALTELE-2.B-DREPTUL DE IPOTECĂ
CATEGORIA EXCEPŢIILOR DE LA IREVOCABILITATEA ACTULUI JURIDIC UNILATERAL INCLUDE, PRINTRE ALTELE-1.A-REVOCAREA OFERTEI ÎNAINTE DE A AJUNGE LA DESTINATAR
CATEGORIA EXCEPŢIILOR DE LA IREVOCABILITATEA ACTULUI JURIDIC UNILATERAL INCLUDE, PRINTRE ALTELE-3.C-REVOCAREA MĂRTURISIRI PT. EROARE DE FAPT
CAUZA ACTULUI JURIDIC CIVIL ESTE FALSĂ-1.A-DACĂ EXISTĂ EROARE ASUPRA MOTIVULUI DETERMINANT
CAUZA(SCOPUL)ACTULUI JURIDIC CIVIL TREBUIE SĂ FIE-2.B-REALĂ
CESIUNEA DE CREANŢĂ-2.B-ESTE UN MIJLOS JURIDIC DIRECT DE SCHIMBARE A PERS. CREDITORULUI
CONDIŢIA(CA MODALITATE A ACTULUI JURIDIC)A CĂREI REALIZARE DEPINDE EXCLUSIV DE VOINŢA UNEIA DIN PĂRŢI ESTE-3.C-PUR POTESTATIVĂ
CONDIŢIA(CA MODALITATE A ACTULUI JURIDIC)A CĂREI REALIZARE DEPINDE DE VOINŢA UNEIA DIN PĂRŢI ŞI DE VOINŢA UNEI PERSOANE NEDETERMINATE ESTE-3.C-POTESTATIVĂ SIMPLĂ
CONSTITUIE CERINŢE ALE VALABILITĂŢII CONSIMŢĂMÂNTULUI-2.B-SĂ FIE EXPRIMAT CU INTENŢIA DE A PRODUCE EFECTE JURIDICE
CONSTITUIE CERINŢE GENERALE ALE VALABILITĂŢII OBIECTULUI ACTULUI JURIDIC CIVIL-3.C-OBIECTUL SĂ FIE DETERMINAT SAU DETERMINABIL
CONSTITUIE CONDIŢIE MIXTĂ CONDIŢIA A CĂREI REALIZARE DEPINDE DE-3.C- VOINŢA UNEIA DINPĂRŢI ŞI DE VOINŢA UNEI PERSOANE DETERMINATE
CONSTITUIE EXCEPŢIE DE LA IREVCABILITATEA ACTULUI JURIDIC BILATERAL-1.A-DENUNŢAREA CONTRACTULUI DE ASIGURARE
CONSTITUIE EXCEPŢIE DE LA IREVCABILITATEA ACTULUI JURIDIC BILATERAL-1.A-DENUNŢAREA UNILATERALĂ A CONTRACTULUI DE VOLUNTARIAT
CONSTITUIE EXCEPŢIE DE LA IREVCABILITATEA ACTULUI JURIDIC BILATERAL-1.A-RENUNŢAREA MANDATARULUI LA MANDAT
CONSTITUIE EXCEPŢIE DE LA IREVCABILITATEA ACTULUI JURIDIC UNILATERAL-1.A+B- a.LEGATUL, DONAŢIA şi b.RETRACTAREA RENUNŢĂRII LA MOŞTENIRE
CONSTITUIE O EXCEPŢIE DE LA PRINCIPIUL „PACTA SUNT SERVANDA”-2.B-ÎNCETARE MANDATULUI DIN CAUZA FALIMENTULUI MANDATARULUI
CONSTITUIE O OBLIGAŢIE DE MIJLOACE-1.A-OBLIGAŢIA PE CARE ŞI-O ASUMĂ MEDICUL DE A DEPUNE TOATĂ PRICEPERE…….
CONSTITUIE PREZUMŢII LEGALE ABSOLUTE(JURE ET DE JURE)-2.B+C-b. PREZUMŢIA TIMPULUI LEGAL AL CONCEPŢIEI şi c. PREZUMŢIA PUTERII LUCRULUI JUDECAT
CONSTITUIE PREZUMŢII LEGALE RELATIVE(JURIS TANTUM)-2.B+C-b.PREZUMŢIA DE PATERNITATE şi c. PREZUMŢIA DE COMUNITATE A BUNURILOR DOBÂNDITE DE CĂTRE SOŢI ÎN TIMPUL CĂSĂTORIEI
CONSTITUIE UN PRINCIPIU AL EFECTELOR NULITĂŢII, PRINCIPIUL-2.B-RESTAABILIRII SITUAŢIEI ANTERIOARE
CONSTITUIE VERITABILE EXCEPŢII DE LA PRINCIPIUL RELATIVITĂŢII EFECTELOR ACTULUI JURIDIC-3.C-STIPULAŢIA PT. ALTUL, ÎN CEEA CE PRIVEŞTE LATURA PASIVĂ A OBLIGAŢIEI
CONSTITUIE VICIU DE CONSIMŢĂMÂNT-3.C-VIOLENŢA
CONVENŢIA PRIN CARE, DUPĂ CE S-A ÎMĂLINIT PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ, DEBITORUL RECUNOAŞTE DATORIA PRETINSĂ DE CREDITOR ŞI DECLARĂ CĂ O VA PLĂTI-3.C-CONSTITUIE O NOVAŢIE
CONVERSIUNEA ACTULUI JURIDIC-2.B-ESTE POSIBILĂ ÎN CAZUL NULITĂŢII ABSOLUTE
CONVERSIUNEA UNUI ACT JURIDIC OPEREAZĂ DACĂ SUNT ÎNDEPLINITE ŞI CONDIŢIILE-2.B+C-b.SĂ EXISTE UN ELEMENT DE DIFERENŢĂ ÎNTRE ACTUL NUL ŞI ACTUL VALABIL şi c.ACTUL SOCOTIT VALABIL SĂ ÎNDEPLINEASCĂ TOATE CONDIŢIILE DE VALABILITATE IAR ACESTEA SĂ SE REGĂSEASCĂ ÎN ACTUL DESFIINŢAT
CURSUL PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE SE ÎNTRERUPE ÎN CAZUL-3.C-RECUNOAŞTERII DATORIEI DE CĂTRE DEBITOR ÎNAINTE DE ÎMPLINIREA TERMENULUI DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ
DOBÂNDITORUL UNUI DREPT SUBIECTIV(PRIVIT UT SINGULI) ARE CALITATEA DE AVÂND-CAUZĂ FAŢĂ DE-2.B-ACTELE JURIDICE ÎNCHEIATE ANTERIOR DE CEL DE LA CARE A DOBÂNDIT DR. RESPECTIV, ÎNSĂ NUMAI DACĂ SUNT ÎN LEGĂTURĂ CU ACEL DREPT ŞI AU FOST RESPECTATE FORMALITĂŢILE DE OPOZABILITATE FAŢĂ DE TERŢI
DOLUL-1.A-ESTE APLICABIL ŞI ACTELOR JURIDICE UNILATERALE
DOLUL-1.A-ESTE O EROARE PROVOCATĂ
DOLUL-2.B-SE SANCŢIONEAZĂ CU NULITATEA ABSOLUTĂ A ACTULUI JURIDIC
DREPTUL REAL ŞI DR. DE CREANŢĂ SE ASEAMĂNĂ, PRINTRE ALTELE, PRIN ACEEA CĂ-1.B-SUNT EVALUABILE PECUNIAR
DUPĂ CUM POT FI ÎNLOCITE SAU NU ÎN EXECUTAREA UNEI BLIGAŢII, FĂRĂ A AFECTA VALABILITATEA PLĂŢII, BUNURILE SE CLASIFCĂ ÎN-3.C-FUNGIBILE ŞI NEFUNGIBILE
DUPĂ SCOPUL URM. LA ÎNCHEIEREA LOR, ACTELE JURIDICE SE CLASIFICĂ ÎN-2.B-ACTE JURIDICE CU TITLU ONEROS ACTE JURIDICE CU TITLU GRATUIT
EFECTELE NULITĂŢII SUNT ÎNLĂTURATE DE-2.B-REGULA ERROR COMMUNIS FACIT IUS
EFECTELE NULITĂŢII-2.B-SUNT ACELEAŞI INDIFERENT DE NATURA INTERESULUI OCROTIT PRIN DISP. LEGALĂ CE STABILEŞTE CONDIŢIA DE VALIDITATE NERESPECTATĂ LA ÎNCHEIEREA ACTULUI JURIDIC
EGALITATE PĂRŢILOR RAP. JURIDIC CIV. REPREZINTĂ-1.B-EGALITATEA JURIDICĂ A VOINŢELOR PĂRŢILOR RAP.JUR. CIVIL
EROAREA ASUPRA PERS. CU CARE S-A CONTRACTAT-3.C-POATE ATRAGE ANULAREA ACTULUI JURIDIC, ÎN CONDIŢIILE LEGII
ESTE IMPRESCRIPTIBILĂ EXTINCTIV ACŢIUNEA-1.A-DE PARTAJ
ESTE IMPRESCRIPTIBILĂ EXTINCTIV ACŢIUNEA-1.A-PRIN CARE SE REVENDICĂ UN BUN PROPRIETATE PUBLICĂ
ESTE IMPRESCRIPTIBILĂ EXTINCTIV ACŢIUNEA-2.B-ÎN NULITATEA LEGATULUI PENTRU CAUZĂ IMORALĂ
ESTE LOVITĂ DE NULITATE OBLIGAŢIA ASUMATĂ SUB CONDIŢIE-2.B-REZOLUTORIE PUR POTESTATIVĂ DIN PARTEA DONATORULUI
ESTE PRESCRIPTIBILĂ EXTINCTIV ACŢIUNEA-1.A+B-a.CONFESORIE ÎNTEMEIATĂ PE DR. DE SUPERFICIE şi b. CONFESORIE ÎNTEMEIATĂ PE DR. DE SERVITUTE
ESTE UN IMOBIL PRIN OBIECTUL LA CARE SE APLICĂ-2.B-DR. DE CREANŢĂ CORELATIV OBLIGAŢIEI DEBITORULUI …………..
ESTE VALABILĂ-2.B-CONDIŢIA PUR POSTETATIVĂ DIN PARTEA DEBITORULUI
ESTE VB. DE UN VICIU DE CONSIMŢĂMÂNT ÎN CAZUL ÎN CARE-3.C-PARTEA A AVUT, LA ÎNCHEIEREA ACTULUI JURIDIC, O FALSĂ REPR. A CALITĂŢILOR SUBSTANŢIALE A OBIECTULUI ACESTUIA
ESTE VORBA DE O EXCEPŢIE DE LA OPOZABILITATEA ACTULUI JURIDIC FAŢĂ DE TERŢI ÎN CAZUL-2.B-SIMULAŢIEI
ESTE VORBA DE O EXCEPŢIE DE LA PRINCIPIUL PACTA SUNT SERVANTA ÎN CAZUL-3.C-PRELUNGIRII, PRIN LEGE, A EFECTELOR ANUMITOR ACTE JURIDICE
ESTE VORBA DE O EXCEPŢIE DE LA PRINCIPIUL PACTA SUNT SERVANTA ÎN CAZUL ÎN CARE-2.B-S-AR ACORDA PRIN LEGE UN TERMEN DE AMÂNARE GENERALĂ A EXECUTĂRII UNOR OBLIGAŢII CONTRACTUALE DE CĂTRE O ANUMITĂ CATEGORIE DE DEBITORI
ESTE VORBA DE UN ACT JURIDIC DECLARATIV ÎN CAZUL-1.A-CONVENŢIEI DE PARTAJ
FALSA REPREZENTARE A REALITĂŢII LA ÎNCHEIEREA ACTULUI JURIDIC ATRAGE NULITATEA RELATIVĂ A ACESTUIA ÎN CAZUL ÎN CARE PRIVEŞTE-1.A-CALITĂŢILE SUBSTANŢIALE ALE OBIECTULUI ACELUI ACT JURIDIC
FAPTELE CARE TREBUIE SĂ FIE DOVEDITE SUNT-3.A+C-a. FAPTELE MATERIALE EXTERIORIZATE şi c. FAPTELE CONSTANTE
FORMA AD PROBATIONEM-1.A+B-a.PRESUPUNE ÎNTOCMIREA UNUI ÎNSCRIS AUTENTIC şi b.ESTE CERUTĂ, PRINTRE ALTELE, ÎN CAZUL CONTRACTULUI DE ASIGURARE
FORMA CERUTĂ „AD VALIDATEM”-2.B-ESTE INCOMPATIBILĂ CU MANIFESTAREA TACITĂ A VOINŢEI
FORMA CERUTĂ „AD VALIDATEM”-3.C-ATRAGE, ÎN CAZ DE NERESPECTARE, NULITATEA ABSOLUTĂ A ACTULUI JURIDIC
FORMA ESTE CERUTĂ AD VALIDATEM ÎN CAZUL-3.C-ACTELOR CONSTITUTIVE ALE ASOCIAŢIILOR ŞI FUNDAŢIILOR FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL
FORŢA MAJORĂ CONSTITUIE O CAUZĂ-1.A-DE SUSPENDARE A PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE
IEŞIREA DIN VIGOARE A LEGII CIVILE SE PRODUCE PRIN-1.A+B- a.ABROGAREA EI IMPLICIĂ şi b.ABROGAREA EI EXPRESĂ
INTERVINE NULITATEA ABSOLUTĂ ÎN CAZUL-1.A-ÎNCĂLCĂRII PRINCIPIULUI SPECIALITĂŢII CAPACITĂŢII DE FOLOSINŢĂ A PERS. JURIDICE
INTERVINE NULITATEA ABSOLUTĂ ÎN CAZUL-2.B-LIPSEI TOTALE A CONSIMŢĂMÂNTULUI
INTERVINE NULITATEA RELATIVĂ ÎN CAZUL-1.A-DOLULUI PRINCIPAL
INTRERUPEREA CURSULUI PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE-1.A-FACE SĂ ÎNCEAPĂ A CURGE O NOUĂ PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ
INTRODUCEREA CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ ÎNĂUNTRUT TERMENULUI DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ-1.A-ŞTERGE, PROVIZORIU ŞI CONDIŢIONAT, PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ SCURSĂ ANTERIOR INTRODUCERII
ÎN CATEGORIA AVÂNZĂRILOR-CAUZA TREBUIEINCLUŞI, PRINTRE ALŢII-3.C-SUCCESORII CU TITLU UNIVERSAL AI PĂRŢILOR
ÎN CATEGORIA IZV. DR. CIV. TREBUIE ÎNCADRATE ŞI- 1.A+B-a. REGLRMENTĂRILE INTERNAŢIONALE şi b. ACTELE NORMATIVE ADOPTATE DE UN MINISTRU
ÎN CATEGORIA PRIINCIPIILOR EFECTELOR NULITĂŢII INCLUDEM, PRINTRE ALTELE, PRINCIPIUL-3.C-RESTITUTIO IN INTEGRUM
ÎN CATEGORIILE EXCEPŢIILOR DE LA IREVOCABILITATEA ACTULUI JURIDIC UNILATERAL SE INCLUDE PRINTRE ALTELE-1.A-LEGATUL
ÎN CAZ DE ANULARE A ACTULUI-2.B-FRUCTELE CULESE PÂNĂ LA DATA INTENTĂRII CERERII DE ANULARE DE POSESORUL DE BUNĂ CREDINŢĂ NU SE RESTITUIE
ÎN CAZUL DREPTULUI AFECTAT DE O CONDIŢIE REZOLUTORIE, PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ-1.A-ÎNCEPE SĂ CURGĂ DE LA DATA NAŞTERII RAPORTULUI JURIDIC
ÎN CAZUL ACTELOR JURIDICE ÎNTRE VII CU TITLURI TRANSLATIVE, DR. DE PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR DETERMINATE GENERIC SE TRANSMITE ÎN MOMENTUL-1.A-PREDĂRII, AFARĂ DE CAZUL CÂND PĂRŢILE AU PREVĂZUT ALTFEL
ÎN CAZUL CONDIŢIEI SUSPENSIVE, PENDENTE CONDITIONE-3.C-DOBÂNDITORUL DR. REAL IMOBILIAR ESTE ÎNDREPTĂŢIT SĂ-L ÎNSCRIE PROVIZORIU ÎN CARTEA FUNCIARĂ
ÎN CAZUL ÎN CARE CONTRACTUL SINALAGMATIC ESTE ANULAT DUPĂ CE AMBELE PĂRŢI ŞI-AU EXECUTAT PRSTAŢIILE, ACŢIUNEA PRIN CARE SE SOLICITĂ RESTITUIREA PRESTAŢIILORTREBUIE ÎNTEMEIATĂ PE-3.C-PLATA NEDATORATĂ
ÎN CAZUL ÎN CARE S-A REALIZAT(ÎMPLINIT) CONDIŢIA REZOLUTORIE-2.B-PĂRŢILE TREBUIE SĂ ÎŞI RESTITUIE PRESTŢIILE EFECTUATE
ÎN CE PRIVEŞTE PUTEREA DOVEDITOARE A ÎNSCRISULUI AUTENTIC, FAC DOVADA PÂNĂ LA PROBA CONTRARIE-2.B-MENŢIUNILE CE PRIVESC DECLARAŢIILE PĂRŢILOR FĂCUTE ÎN FAŢA ORG. INSTRUMENTATOR
ÎN CE PRIVEŞTE REPUNEREA PĂRŢILOR ÎN SITUAŢIA ANTERIOARĂ ÎNCHEIERII ACTULUI JURIDIC DESFIINŢAT-3.C-MINORUL NU ESTE ŢINUT SĂ RESTITUIE PRESTAŢIILE PRIMITE PE BAZA ACTULUI JURIDIC DESFIINŢAT DACĂ NU A PROFITAT DE ACESTEA, RISIPINDU-LE
ÎN DELIMITAREA DR. MUNCII FAŢĂ DR. MUNCII SUNT MENŢIONATE URM. DEOSEBIRI-3A+C-a.PE PARCURSUL RAP. DE MUNCĂ SUBIECTELE SE AFLĂ PE POZIŢIE DE SUBORDONARE şi c. DOMINANTE ÎN DR. MUNCII SUNT NORMELE IMPERATIVE
ÎN DELIMITAREA DREPTULUI FAMILIEI FAŢĂDE DR. CIVIL SUNT MENŢIONATE URM. DEOSEBIRI- 3C- ÎN DR. FAM. SE CERE O CALITATE SPECIALĂ A SUBIECTELOR SALE
ÎN FUNCŢIE DE ÎNTINDEREA EFECTELOR, NULITĂŢILE SE CLASIFICO ÎN-2.B-NULITĂŢI TOTALE ŞI NULITĂŢI PARŢIALE
ÎN FUNCŢIE DE MODUL DE CONSACRARE LEGISLATIVĂ, NULITĂŢILE SE CLASIFICĂ ÎN-2.B-NULITĂŢI EXPRESE ŞI NULITAŢI VIRTUALE
ÎN MATERIA VIOLENŢEI, CA VICIU DE CONSIMŢĂMÂNT-2.B-TEMEREA INSUFLATĂ CELUI AMENINŢAT TREBUIE SĂ FIE CONSIDERABILĂ ŞI ACTUALĂ
ÎN PRIVINŢA CURSULUI PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE-2.B-CLAUZA PRIN CARE PĂRŢILE CONTRACTANTE AR STABILI MOMENTUL DE LA CARE SĂ ÎNCEAPĂ SĂ CURGĂ PRESCRIPŢIA, DEROGÂND ASTFEL DE LA REGULA INCIDENTĂ MATERIEI RESPECTIVE, ESTE LOVITĂ DE NULITATE ABSOLUTĂ
ÎN SISTEMUL DECRETULUI 167/1958, REPUNEREA ÎN TERMENUL DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ-2.B-NU POATE FI DISPUSĂ DACĂ EXISTĂ CULPA TITULARULUI DREPTULUI ÎN DEPĂŞIREA TERMENULUI DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ
LIPSEŞTE INTENŢIA DE A PRODUCE EFECTE JURIDICE-1.A-CÂND DECLARAŢIA DE CONSIMŢĂMÂNT A FOST FĂCUTĂ iocandi causa
NEMO CENSETUR IGNORARE(NIMENI NU SE POATE APĂRA CÂND INVOCĂ NECUNOAŞTEREA LEGII)REPREZINTĂ-?-

NERESPECTAREA FORMEI ACTULUI JURIDIC CERUTE AD PROBATIONEM-3.C-NU AFECTEAZĂ VALABILITATEA ACTULUI JURIDIC
NERESPECTAREA FORMEI ACTULUI JURIDIC CERUTE AD VALIDATEM-3.C-ATRAGE NULITATEA ABSOLUTĂ
NU CONSTITUIE O MUDALITATE A ACTULUI JURIDIC CIVIL-2.B+C-b.CAPACITATEA şi c.CAUZA(SCOPUL)ACTULUI JURIDIC CIVIL
NU EXISTĂ UN ELEMENT OBIECTIV ÎN STRUTURA-1.A-ERORII
NU POT FORMA OBIECTUL EXEC. SILITE A DEBITORULUI-2.B+C-b.OBIECTELE DE CULT RELIGIOS DACĂ NU SUNT MAI MULTE DE AC. FEL şi c.BUNURILE INSESIZABILE
NULITATEA ABSOLUTĂ-2A+C-a. POATE FI INVOCATĂ ŞI DE INSTANŢĂ DIN AFICIU şi c. NU POATE FI ACOPERITĂ PRIN CONFIRMARE
NULITATEA RELATIVĂ-2.B- POATE FI ACOPERITĂ PRIN CONFIRMARE
NULITATEA RELATIVĂ-3.C-POATE FI ŞI TACITĂ
OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL CONSTĂ ÎN-2.B-CONDUITA PĂRŢILOR
OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL CONSTĂ ÎN-2.B-TREBUIE, PRINTRE ALTELE, SĂ FIE LICIT
OBIECTUL ACTULUI JURIDIC CIVIL-1.A-POATE SĂ PRIVEASCĂ ŞI UN BUN VIITOR
OBLIGAŢIA ASUMATĂ SUB CONDIŢIE-2.B-PUR POTESTATIVĂ DIN PARTEA CREDITORULUI ESTE VALABILĂ
OBLIGAŢIA CONJUNCTĂ -1.A-PRESUPUNE CĂ DATORIA SAU, DUPĂ CAZ, CREANŢA ESTE DIVIZIBILĂ
OBLIGAŢIILE NATURALE-2.B-POT FI APĂRATE NUMAI PE CALE DE EXCEPŢIE(APĂRARE)
PACTA SUNT SERVANTA REPREZINTĂ-2.B+C-b.O REGULĂ GENERALĂ APLICABILĂ ÎN CADRUL DIFERITELOR INSTITUŢII DE DR. CIV. şi c.UN PRINCIPIU FUNDAMENTAL AL DR. CIV.
PENTRU A FI ÎNCUVIINŢATĂ DE INSTANŢĂ, PROBA TREBUIE SĂ ÎNDEPLINEASCĂ, PRINTRE ALTELE, URM. CONDIŢII-2.B+C-b. SĂ AIBĂ LEGĂTURĂ CU PRICINA şi c. SĂ FIE DE NATURĂ SĂ CONDUCĂ LA REZ. CAUZEI
PENTRU A FI VALABILĂ, CAUZA ACTULUI JURIDIC CIVIL TREBUIE SĂ FIE PRINTRE ALTELE-1.A-LICITĂ ŞI MORALĂ
POTRIVIT ART. 8 AL. 1 DIN DECRETUL NR. 167/1958, PRESCRIPŢIA DR. LA ACŢIUNE ÎN REPARAREA PAGUBEI ÎNCEPE SĂ CURGĂ DE LA DATA CÂND CEL PĂGUBIT-3.C-A CUNOSCUT CĂ TREBUIA SĂ CUNOASCĂ PAGUBA ŞI PE CEL CARE RĂSPUNDE DE EA
PREDAREA, LA FOARTE SCURT TIMP DUPĂ ÎNCHEIEREA UNUI ANTECONTRACT DE VÂNZARE-CUMPĂRARE……-3.C-ÎNTRERUPE CURSUL PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE A DR. CELUI CE URMEAZĂ SĂ CUMPERE , DE A CERE ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE ……
PRESCRIPŢIA ACŢIUNII ÎN RĂSPUNDERE CIVILĂ PT. VICIILE ASCUNSE ALE LUCRULUI ÎNCEPE SĂ DECURGĂ-3.C-CEL MAI TÂRZIU DE LA DATA EXPIRĂRII TERMENULUI DE GARANŢIE
PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ A ACŢIUNII ÎN ANULAREA ACTULUI JURIDIC PT. VIOLENŢĂ ÎNCEPE SĂ CURGĂ-1.A-LA DATA ÎNCETĂRIIVIOLENŢEOI
PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ A ACŢIUNII ÎN DECLARAREA NULITĂŢII PENTRU EROARE ASUPRA CALITĂŢILOR SUBSTANŢIALE ALE LUCRULUI VÂNDUT ÎNCEPE SĂ DECURGĂ-3.C-DE LA DATA LA CARE CUMPĂRĂTORUL A CUNOSCUT CĂ A AVUT O FALSĂ………….
PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ A ACŢIUNII ÎN REVENDICARE A IMOBILULUI CE A FORMAT OBIECTUL URMĂRIRII SILITE IMOBILIARE ÎNCEPE SĂ CURGĂ DE LA DATA-2.B-ÎNSCRIERII ACTULUI DE ADJUDECARE ÎN CARTEA FUNCIARĂ
PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ NU CURGE(ESTE SUSPENDATĂ)-3.C-ÎNTRE SOŢI
PREZUMŢIILE SIMPLE, JUDECĂTOREŞTI-1A+B-a.SUNT NELIMITATE CA NUMĂR şi b. SUNT RELATIVE
PRIN OBLIGAŢIA DE „A DA” SE ÎNŢELEGE ÎNDATORIREA-3.C-DE A TRANSMITE SAU CONSTITUI UN DR. REAL
PRINCIPIUL PACTA SUNT SERVANDA-2.B-ESTE CONSACRAT LEGISLATIV NUMAI PT. CONVENŢII(CONTRACTE), NU ŞI PT. ACTE JURIDICE UNILATERALE
REGULILE ÎN CARE SE EXPRIMĂ REGIMUL JURIDIC AL NULITĂŢII ABSOLUTE SUNT-1.A+C-a.NULITATEA ABSOLUTĂ POATE FI INVOCATĂ DE ORICINE ARE INTEREA şi c. NULITATEA ABSOLUTĂ NU POATE FI ACOPERITĂ PRIN CONFIRMARE
REPUNEREA ÎN TERMENUL DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ DE DREPT COMUN-2.B-POATE FI DISPUSĂ DIN OFICIU DE ORG. DE JURISDICŢIE
SCHIMBAREA DEBITORULUI SE POATE REALIZA PRIN INTERMEDIUL-2.B-DELEGAŢIEI PERFECTE
SCOPUL IMEDIAT CONSTĂ ÎN-2.B-PREFIGURAREA REMITERII LUCRULUI ŞI INTENŢIA DE A PROCURA GRATUIT UN FOLOS ÎN CAZUL CONTRACTULUI DE COMODAT
SE POATE DISPUNE REPUNEREA ÎN TERMENUL DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ ÎN CAZUL-2.B-PĂRĂSIRII INCAPABILULUI DE CĂTRE REPR. LEGAL
SE POT TRANSMITE PRIN ACTE ÎNTRE VII-2.A+C-a.PATRIMONIUL UNEI PERS. FIZICE şi c. DREPTURILE SUCCESORALE
SPRE DEOSEBIRE DE NULITATE, CADUCITATEA-1.A-PRESUPUNE UN ACT JURIDIC VALABIL ÎNCHEIAT
SPRE DEOSEBIRE DE NULITATEA RELATIVĂ, NULITATEA ABSOLUTĂ-1.A-POATE FI INVOCATĂ ŞI DE INSTANŢĂ DIN AFICIU
STIPULAŢIA PENTRU ALTUL CREAZĂ RĂSPUNDERI-2.A+C-a.ÎNTRE STIPULANT ŞI PROMITENT şi c.ÎNTRE PROMITENT ŞI TERŢ
STIPULAŢIA PENTRU ALTUL ESTE-3.C-O EXCEPŢIE REALĂ DE LA PRINCIPIUL RELATIVITĂŢII EFECTELOR ACTULUI JURIDIC
SUNT ACTE JURIDICE CIVILE SOLEMNE-3.A+B+C…………………………………………………………………………………………..
SUNT ACTE JURIDICE SOLEMNE-3.B+C-b.SUBROGAŢIA DR.CREDITORULUI CONSIMŢITĂ DE DEBITOR şi c. IPOTECA CONVENŢIONALĂ
TĂCEREA VALOREAZĂ CONSIMŢĂMÂNT-3.A+B+C……………………………………………………………………………………………..
TEORIA IMPREVIZIUNII-3.C-SE REFERĂ LA REVIZUIREA ANUMITOR ACTE JURIDICE DATORITĂ RUPERII ECHILIBRULUI CONTRACTUAL CA URMARE A SCHIMBĂRII ÎMPREJURĂRILOR AVUTE ÎN VEDERE LA DATA ÎNCHIERII ACELOR ACTE
VIOLENŢA CONSTITUIE VICIU DE PROCEDURĂ DACĂ-1.A-AMENINŢAREA NU ESTE JUSTĂ


Comentarii la xxxx@yahoo.com

[lizz]

ce ai postat tu aici e numa` bun pt fitzuici ma doare capu`

[mariusbatar]

DREPT CONSTITUTIONAL 03.02.2007
1). Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept?
a. ansamblul regulilor de conduita generale si obligatorii
b. reguli care au ca scop organizarea si dsiciplinarea comportamentului uman
c. reguli privind bunele moravuri, morala publica, buna credinta si cutuma
d. reguli ce se manifesta intr-un climat specific coexistentei drepturilor esentiale ale omului si
libertatilor lui cu justitia sociala
e. reguli ce sunt asigurate si garantate de stat
1. a+b+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+b+c+e
5. a+b+e
2). Sub ce denumire s-a predat si se preda in Romania si in lume disciplina “Drept
Constitutional”
a. drept fundamental
b. drept constitutional si institutii politice
c. drept public
d. drept constitutional si administrativ
e. drept de stat
1. b+c+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
3). Care sunt elementele componente subsumate conceptului de drept constitutional?
a. este ramura principala a sistemului de drept
b. consacra forma statului, organizarea si functionarea raporturilor dintre puterile publice
c. proclama drepturile si libertatile fundamentale
d. este alcatuit din totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si executarii puterii in stat
e. stabileste unele institutii politice sau alte structuri constitutionale
1. b+c+d+e
2. a+b+c
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
4. Identificati dintre izvoarele dreptului mentionate mai jos pe cele care sunt izvoare
formale ale dreptului constitutional roman
a. obiceiul (cutuma)
b. legea ca act juridic al Parlamentului
c. hotararile Guvernului
d. reglementarile Parlamentului
e. legislatia delegata
1. b+c+d+e
2. a+b+d
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
5. Care sunt categoriile de relatii sociale care formeaza obiectul de reglementare al
dreptului constitutional?
a. relatiile sociale care contribuie la delimitarea ramurilor de drept
b. relatiile specifice de drept constitutional
c. relatiile specifice altor ramuri de drept
d. relatii cu dubla natura juridica
e. relatii sociale reglementate de drept
1. b+d
2. a+b
3. b+e
4. c+d
5. a+d
6. Care dintre urmatoarele entitati sunt subiecte ale raporturilor de drept
constitutional?
a. poporul
b. strainii si apatrizii
c. statul
d. partidele si formatiunile politice
e. refugiatii
1. b+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+b+c+d
5. a+d
7. Care sunt categoriile de norme juridice care alcatuiesc sistemuldreptului constitutional romanesc?
a. norme care stabilesc esenta, tipul si forma statului
b. norme care stabilesc titularul puterii, bazele puterilor si bazele organizarii puterilor in stat
c. proclama drepturile si libertatile fundamentale
d. stabileste unele institutii politice sau alte structuri constitutionale
e. intrarea in vigoare si modificarea Constitutiei
1. b+e
2. a+b
3. b+c
4. a+b+c+e
5. a+d
8. In ce consta specificul normelor de drept constitutional?
a. sunt norme directe, nemijlocite
b. sunt norme principii
c. sunt norme indirecte sau cu aplicare mijlocita
d. sunt normele care stabilesc directii economice
e. sunt norme cuprinse numai in legea fundamentala
1. a+c
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
9. Identificati elementele componente ce pot face parte din continutul conceptului de constitutie
a. este legea fundamentala a statului
b. constitutia subsumeaza norme juridice investite cu forta juridica suprema
c. constitutia reglementeaza relatiile sociale fundamentale din toate domeniile vietii economice,
sociale, politice, culturale si juridice
d. constitutia reglementeaza acele relatii sociale fundamentale care sunt esentiale pentru
instaurarea, mentinerea si exercitarea puterilor in stat
e. constitutia are o forma scrisa
1. a+b+d
2. a+b+c
3. b+c
4. a+c+d
5. a+b+d
10. Definirea regimului constitutional din punct de vedere material se face:
a. in functie de continutul sau
b. in functie de ansamblul de reguli care reglementeaza organizarea si conducerea unui stat
c. in functie de continutul si valoarea relatiilor sociale reglementate
d. regulile de organizare si conducere a unui stat au in vedere o etapa de dezvoltare a sa
e. in functie de ansamblul regulilor de drept si si a unui numar de uzante
1. a+b+d
2. a+b+e
3. b+c+d
4. a+c+d
5. a+d
11. Definirea regimului constitutional in sens formal presupune:
a. exteriorizarea ansamblului de reguli care reglementeaza organizarea si conducerea unui stat
b. o anumita modalitate de consacrare a normelor de drept constitutional edictate de o anumita
autoritate statala, conform unei proceduri speciale
c. reunirea regulilor care reglementeaza organizarea si conducerea unui stat intr-un document
politico-juridic (constitutie)
d. elementele de continut ce trebuie cuprinse intr-o constitutie
e. corespunde statelor moderne care sunt guvernate pe baza constitutiilor scrise
1. a+c+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
12. Precizati care dintre criteriile mentionate mai jos sunt folosite in literatura juridica
pentru identificarea izvoarelor formale ale dreptului constitutional
a. criteriul obiectului de reglementare
b. criteriul continutului normativ
c. criteriul autoritatii publice emitente
d. criteriul structurii logico-formale
e. criteriul fortei juridice a actului normativ
1. b+c+d
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
13. Care dintre aspectele enumerate mai jos considerati ca este necesar sa fie
cercetate pentru a stabili locul dreptului constitutional in sistemul de drept?
a. supralegalitatea Constitutiei
b. importanta relatiilor sociale reglementate de dreptul constitutional
c. valoarea formelor juridice prin care vointa guvernantilor de aparare a relatiilor sociale devin
izvoare de drept
d. valorile supreme garantate de Constitutie
e. principiile aplicabile dreptului constitutional
1. b+c
2. a+b+c
3. b+c+e
4. a+c+d
5. a+d+e
14. Trasaturile dreptului constitutional ca ramura principala in sistemulde drept
romanesc impune unele dintre consecintele mentionate mai jos, ce trebuiesc
identificate:
a. supralegalitatea principiilor constitutionale
b. regula conformitatii normelor din celelalte ramuri ale dreptului cu reglementarile cuprinse in
Constitutie
c. principiile cu caracter de generalitate cuprinse in Constitutie referitoare la proprietate, organele
executive si organele judecatoresti, fara a fi detaliate, sunt aplicabile dreptului civil, dreptului
comercial, organizarii judecatoresti
d. orice modificare intervenita in dreptul constitutional impune modificari corespunzatoare ale
normelor din celelalte ramuri de drept care contin reglementari ale acelorasi relatii sociale
e. valorile supreme garantate de Constitutie sunt aplicabile intregului sistem constitutional
1. a+b+c+d+e
2. b+d
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
15. Precizati care dintre urmatoarele autoritati sau forte politice statale au dreptul de
a adopta o constitutie:
a. Parlamentul
b. Guvernul
c. Adunarea (Puterea) Constituanta
d. Presedintele
e. Autoritatea care este purtatoarea unei idei abstracte, generale, de drept
1. d+e
2. B
3. C
4. a+c+d
5. a+d
16. Care sunt modurile de adoptare a Constitutiei care explica evolutia constitutiilor in
ceea ce priveste forma si continutul lor?
a. Constitutia acordata
b. Constitutia plebiscitara
c. Constitutia Pact
d. Constitutia conventie
e. Constitutia parlamentara
1. a+b+c+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c
5. a+d
17. Cei care au adoptat constitutia scrisa au avut in vedere sa-i asigure acesteia o
anumita stabilitate in timp, imprimandu-i o anumita rigiditate. Care dintre
urmatoarele metode de rigidizare au fost folosite?
a. interdictia modificarii unor anumite valori constitutionale intangibile
b. interdictia absoluta de modicare a constitutiei
c. interdictia de modificare a constitutiei pentru o perioada de timp prestabilita
d. folosirea unor proceduri extrem de greoaie de modificare a constitutiei
e. folosirea unei alte proceduri de revizuire decat cea prevazuta de insasi legea fundamentala
1. a+b+c+d
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
18. Ce trebuie sa intelegem prin suprematia Constitutiei?
a. o trasatura a constitutiei
b. o categorie politico-juridica
c. o categorie juridica
d. o notiune complexa
e. o superlegalitate
1. b+c+d
2. a+b+d
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
19. Care dintre enunturile mentionate mai jos considerati ca reprezinta consecinte
juridice ale suprematiei constitutiei?
a. consecinte juridice privind adoptarea, modificarea, abrogarea si suspendarea Constitutiei
b. indatorirea fundamentala de a respecta Constitutia
c. deosebirile dintre constitutie si legi
d. conformitatea intregului drept cu constitutia
e. controlul general al aplicarii constitutiei
1. b+c+d
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
21. Care dintre enunturile mentionate mai jos considerati ca reprezinta garantii
juridice ale suprematiei Constitutiei?
a. controlul general al aplicarii constitutiei
b. indatoririle fundamentale de a respecta constitutia si suprematia acesteia
c. deosebirile dintre constitutie si legi
d. conformitatea intregului drept cu constitutia
e. controlul constitutionalitatii legilor
1. a+b+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c
5. a+d
22. Precizati care dintre statele enumerate mai jos au astazi o constitutie nescrisa
(cutumiara)?
a. Anglia
b. Canada
c. Israel
d. Noua Zeelanda
e. Cuba
1. a+c
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
23. Care dintre urmatoarele principii reprezinta principii generale care stau la baza
cetateniei romane?
a. cetatenia este in exclusivitate o chestiune de stat
b. functiile si demnitatile publice pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia romana si
domiciliul in tara
c. cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere
d. numai cetatenii romani sunt tinuti a indeplini toate obligatiile stabilite prin constitutie si legile
tarii
e. casatoria nu produce nici un efect juridic asupra cetateniei sotilor
1. a+b+c+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+c+d+e
23. Identificati teoriile referitoare la natura juridica a cetateniei:
a. teoria contractuala
b. teoria capacitatii juridice
c. teoria statutului juridic al persoanei
d. teoria raportului juridic
e. teoria drepturilor reflexe
1. b
2. a+b+d
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
24. Care dintre urmatoarele componente fac parte din conceptul de cetatenie?
a. este o calitate a persoanelor fizice si juridice
b. exprima relatiile permanente social-economice, politice si juridice dintre persoane fizice si stat
c. dovedeste apartenenta la statul roman
d. confera persoanelor fizice si juridice posibilitatea de a fi titularii tuturor drepturilor si indatoririlor
prevazute de Constitutie si de legile romane
e. este desemnata prin termenul de nationalitate in Constitutia Romaniei
1. b+d
2. a+b
3. a+c
4. a+c+d
5. a+d
25. Identificati modurile de dobandire a cetateniei romane sub regimul Legii 21/1990
modificata si completata ulterior:
a. dobandirea cetateniei romane se poate realiza in conformitate cu doua mari principii: jus
sangvinis si jus loci
b. prin adoptie
c. prin repatriere
d. la cerere
e. prin casatorie
1. b+c+d
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
26. Identificati modurile de pierdere a cetateniei romane sub regimul Legii 21/1990
modificata si completata ulterior:
a. retragerea cetateniei romane
b. aprobarea renuntarii la cetatenia romana
c. naturalizarea dobandita intr-o tara straina
d. stabilirea filiatiei copilului gasit pe teritoriul Romaniei
e. dobandirea cetateniei unui stat strain
1. a+b+d
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
27. Care dintre conditiile enumerate mai jos trebuie indeplinite de catre persoana
care solicita acordarea cetateniei romane la cerere?
a. s-a nascut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul Romaniei ori, desi nu s-a nascut pe
teritoriul Romaniei domiciliaza in conditiile legii, continuu si statornic pe teritoriul statului de cel
putin 10 ani sau de cel putin 5 ani in cazul in care este casatorit si convietuieste cu un
cetatean roman
b. cunoaste prevederile Constitutiei Romaniei
c. a implinit varsta de 18 ani
d. cunoaste limba romana si poseda notiuni elementare de cultura si civilizatie romaneasca in
suficienta masura pentru a se integra in viata sociala
e. este cunoscut cu o buna comportare chiar daca a fost condamnat in tara sau strainatate
1. b+c+d
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
28. Care dintre conditiile enumerate mai jos trebuie indeplinite pentru aprobarea
cererii de renuntare la cetatenia romana:
a. cetateanul roman care a facut cererea a implinit 18 ani
b. desi este o cerere individuala, produce efecte fata de sot si copii
c. nu este urmarit pentru debite fata de stat ori fata de persoane fizice sau juridice din tara
d. a dobandit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobandi o alta cetatenie
e. este invinuit sau inculpat intr-o cauza penala sau are de executat o pedeapsa penala usoara
1. b
2. a+b
3. b+c
4. a+c
5. a+c+d
29.Care din cauzele enumerate mai jos apreciati ca pot fi cauze ale aparitiei
controlului constitutionalitatii legilor?
a. cauzele aparitiei unor neconcordante intre legea ordinara si cea fundamentala trebuie cautate
in contradictiile sociale
b. unele neconcordante dintre constitutie si lege se datoreaza rigiditatii exagerate ale unor
constitutii si neobservarii regulilor de tehnica legislativa
c. controlul constitutionalitatii legilor se poate fundamenta pe pe teoria constitutionalismului
d. controlul constitutionalitatii legilor se poate justifica, in statele federative, prin exigenta de a
realiza o buna armonizare a intereselor generale ale federatiei cu interesele statelor membre
e. controlul constitutionalitatii legilor se poate justifica prin faptul ca in unele sisteme
constitutionale, legea si constitutia sunt adoptate de acelasi organ de stat, si anume
parlamentul
1. b+c+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+b+d
30. Ce acte normative pot constitui obiect al controlului constitutionalitatii legilor?
a. legile
b. acte normative cu forta juridica egala cu a legii
c. actele administrative
d. actele organelor judecatoresti
e. proiectele de legi
1. b+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
31. Identificati principalele functii ale controlului constitutionalitatii legilor:
a. garanteaza suprematia constitutiei
b. garanteaza separatia si echilibrul puterilor in stat
c. accelereaza constitutionalizarea dreptului in domeniul drepturilor si libertatilor fundamentale
d. permite exprimarea eficienta a opozitiei parlamentare
e. disperseaza normele constitutionale in ansamblul sistemului juridic prin adoptarea legilor in
celelalte ramuri de drept
1. b+d
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+b+d
32. Care dintre criteriile enumerate mai jos considerati ca sunt folosite in literatura de
specialitate pentru clasificarea controlului constitutionalitatii legilor?
a. criteriul inscrierii in constitutie
b. criteriul raportului dintre dreptul intern si dreptul international
c. criteriul constitutionalizarii dreptului
d. criteriul procedurii de realizare a controlului
e. criteriul temporal
1. c+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c
5. a+d+e
33. Controlul constitutionalitatii legilor este:
a. activitatea organizata a parlamentului de adoptare a legilor
b. activitatea organizata de verificare a conformitatii legilor cu Constitutia
c. activitatea organelor statului de aplicare a Constitutiei
d. o institutie a dreptului constitutional ce cuprinde reguli privitoare la autoritatile competente a
face aceasta verificare, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate
1. b+c+e
2. a+b
3. b+e
4. a+c+d
5. a+d
34. Criteriul organului competent sa efectueze controlul constitutionalitatii legilor
determina urmatoarele forme de control:
a. controlul realizat printr-un organ politic
b. controlul exercitat pe cale de exceptie
c. controlul realizat printr-un organ jurisdictional
d. controlul politico-jurisdictional
e. controlul elementar cuprinzand reactia opiniei publice la incalcarea Constitutiei
1. a+c
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
35. Dupa criteriul temporal, controlul constitutionalitatii legilor se clasifica in:
a. control anterior
b. control implicit
c. control pe cale de exceptie
d. control posterior
e. control pe cale de actiune
1. b+d
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
36. Controlul realizat in raport cu cei indreptatiti sa puna in miscare procedura
controlului constitutionalitatii legilor determina urmatoarele forme de control:
a. controlul constitutionalitatii legilor se poate declansa de catre un numar restrans de organe ale
statului
b. controlul realizat dupa modelul american
c. controlul constitutionalitatii legilor poate fi declansat de orice cetatean care justifica un interes
d. controlul realizat dupa modelul european
e. controlul pe care-l prevede in mod expres Constitutia
1. b+c+d
2. a+b
3. b+c
4. a+c
5. a+d
37. Controlul abstract anterior de constitutionalitate a legilor se exercita numai la
sesizarea unor anumit subiecti prevazuti de Constitutie:
a. Presedintele Romaniei
b. Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii
c. Avocatul Poporului
d. Inalta Curte de Casatie si Justitie
e. Presedintele unei dintre camerele Parlamentului
1. B
2. a+b+c
3. b+c
4. a+c+d+e
5. a+d
38. In cadrul controlului posterior Curtea Constitutionala hotaraste asupra exceptiilor
de neconstitutionalitate. Ele sunt admisibile doar daca satisfac urmatoarele cerinte
imperative:
a. exceptiile privesc o lege, o ordonanta ori o dispozitie dintr-o lege au ordonanta
b. legea, ordonanta sau prevederea legala este in vigoare
c. solutionarea cauzei nu depinde de legea, ordonanta sau prevederea legala
d. legea, ordonanta sau prevederea legala nu a fost constatata ca fiind neconstitutionala printr-o
decizie anterioara a Curtii Constitutionale
e. exceptiile privesc si actele administrative ce nu pot fi supuse controlului de legalitate
1. b+c+e
2. a+b+d
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
39. Ca urmare a revizuirii Constitutiei in 2003, Curtii Constitutionale i-au fost atribuite
prerogative de solutionare a conflictelor juridice de natura constitutionala dintre
autoritatile publice la cererea unora dintre subiectii enumerati mai jos:
a. Presedintele Romaniei
b. Primul Ministru
c. Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii
d. Avocatul Poporului
e. Presedintele uneia dintre camerele Parlamentului
1. a+b+c+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
40. Identificati actele supuse controlului de constitutionalitate pentru care Curtea
Constitutionala se sesizeaza din oficiu:
a. legile
b. tratatele internationale
c. initiativele de revizuire a Constitutiei
d. regulamentele Parlamentului
e. Ordonantele Guvernului
1. c
2. a+b
3. b
4. a+c+d
5. a+d
41. Curtea Constitutionala emite decizii atunci cand:
a. se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora
b. se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau a altor acorduri internationale
c. se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului
d. hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti
e. hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic
1. a+b+c+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
42. Argumentele contra controlului judecatoresc al constitutionalitatii sunt:
a. se bazeaza pe teoria separatiei puterilor in stat, dar pe o interpretare rigida a acesteia
b. dreptul recunoscut judecatorilor de a controla activitatea legiuitorului face din acestia o
autoritate politica
c. este o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat
d. exista interese pentru care statul sa fie singurul judecator al constitutionalitatii legilor ordinare
e. incalca principiul independentei absolute a puterilor in stat
1. b+c
2. a+b+d
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
43. Argumentele in favoarea controlului judecatoresc al constitutionalitatii legilor sunt:
a. judecatorii au menirea de a interpreta si aplica legea, de a aplica sanctiuni in cazuri de
incalcare a legii
b. Judecatorul, prin formatia sa, va judeca impartial daca legiuitorul a actionat in limitele
competentei sale
c. Dreptul judecatorilor in verificarea conformitatii legilor cu constitutia s-a justificat prin teoria
separatiei puterilor in stat, care implica o anumita colaborare, echilibru si control reciproc
d. Controlul judecatoresc al constitutionalitatii legilor s-a impus pe baza accesului liber la justitie
fara ca legea fundamentala sa prevada expres acest control
e. Controlul judecatoresc al constitutionalitatii legilor presupune indeplinirea a doua conditii:
existenta unor diferente precise intre legea fundamentala si legile ordinare si o constitutie
scrisa, rigida.
1. a+b+c+e
2. a+b
3. b+c+d
4. a+c
5. a+d
44. Care dintre elementele componente enumerate mai jos considerati ca fac parte
din conceptul de drepturi fundamentale?
a. drepturile fundamentale sunt drepturi subiective
b. drepturile fundamentale sunt esentiale pentru demnitatea omului, pentru libertatea si
dezvoltarea personalitatii, pentru conservarea drepturilor omului
c. drepturile fundamentale nu sunt diferite prin natura juridica a acestora de celelate drepturi
recunoscute cetatenilor
d. drepturile si libertatile fundamentale sunt inscrise si garantate prin legi fundamentale
e. drepturile fundamentale se afla in stransa legatura cu celelalte drepturi si cu realitatile
economice, sociale, politice si culturale din fiecare tara
1. b+c+d
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+b+d+e
45. Care dintre componentele enumerate mai jos considerati ca fac parte din
conceptul de indatoriri fundamentale?
a. indatoririle fundamentale sunt obligatii ale cetatenilor
b. indatoririle fundamentale sunt esentiale pentru realizarea intereselor generale si conservarea
societatii
c. indatoririle fundamentale sunt obligatii ale omului fata de o societate organizata statal,
deoarece numai in cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera si deplina a personalitatii
omului
d. indatoririle fundamentale sunt inscrise si garantate in legi fundamentale
e. indatoririle fundamentale sunt asigurate in realizarea lor prin convingere sau la nevoie prin
forta de constrangere a statului.
1. b+c
2. a+b
3. b+c+d
4. a+b+d+e
5. a+d
46. Care este criteriul cel mai folosit in literatura de specialitate pentru clasificarea
drepturilor si libertatilor fundamentale?
a. al obiectului de reglementare
b. al continutului drepturilor si libertatilor fundamentale
c. al posibilitatilor de realizare a acestora
d. al modului de exercitare al acestora
e. al naturii juridice a drepturilor si indatoririlor fundamentale
1. b+c+d+e
2. b
3. c
4. a+c+d
5. d
47. In legatura cu natura juridica si cu conceptul drepturilor fundamentale, in
literatura de specialitate s-au formulat mai multe teorii:
a. Teoria drepturilor naturale
b. Teoria drepturilor reflexe
c. Teoria drepturilor garantii
d. Teoria individualista
e. Teoria vointei unilaterale a statului
1. b+c
2. a+b+e
3. b+c
4. a+b+d
5. a+d
48. Care dintre principiile enumerate mai jos considerati ca fac parte din categoria
principiilor constitutionale aplicabile drepturilor, libertatilor si indatoririlor
fundamentale:
a. universalitatea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale
b. egalitatea in drepturi a cetatenilor
c. accesul liber la justitie
d. functiile si demnitatiile publice pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia romana si
domiciliul in tara
e. restrangerea proportionala si subsidiara a exercitarii drepturilor si libertatilor fundamentale
1. a+b+c+d
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d+e
5. a+d+e
49. Inviolabilitatile cuprind acele drepturi si libertati care prin continutul lor
garanteaza:
a. viata, integritatea fizica si integritatea psihica a persoanei
b. ocrotirea vietii intime, familiale si private
c. libertatea de circulatie a persoanei
d. siguranta domiciliului persoanei
e. posibilitatea protectiei acestor drepturi si libertati
1. b+c+d
2. a+b
3. b+c
4. a+b+c+d
5. a+d
50. Care sunt elementele componente ale dreptului la viata:
a. dreptul la viata este cel mai natural drept al omului
b. nimeni nu poate fi privat de viata sa in mod arbitrar
c. dreptul la viata este inerent persoanei umane
d. acest drept trebuie ocrotit de lege
e. este un drept esential al fiintei umane fiind consacrat de cele mai importante documente
internationale si prin constitutie
1. a+b+c+e
2. a+b
3. b+c+e
4. a+c+d
5. a+d
51. Care sunt elementele componente ale dreptului la integritate fizica?
a. face parte din categoria inviolabilitatilor
b. obliga autoritatile publice si celelalte subiecte de drept sa nu aduca atingere integritatii fizice a
persoanei
c. respectul integritatii fizice explica in mod firesc interzicerea torturii, a pedepselor si a
tratamentelor inumane ori degradante
d. dreptul la integritate fizica protejeaza persoanele impotriva violentelor de orice fel
e. este un drept ocrotit de constitutie
1. b+c+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+b+c+e
5. a+d
52. Continutul conceptului de drept la integritate psihica cuprinde urmatoarele
elemente componente:
a. face parte din categoria inviolabilitatilor
b. obliga autoritatile publice si celelalte subiecte de drept sa nu aduca atingere integritatii psihice
a persoanei
c. este un drept ocrotit si considerat de valoare constitutionala
1. a+b+c
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
53. Conceptul de libertate individuala cuprinde urmatoarele elemente componente:
a. textul constitutional priveste libertatea fizica a persoanei
b. dreptul persoanei de a se comporta si misca liber
c. libertatea individuala este expresia constitutionala a starii naturale umane, omul miscandu-se
liber
d. dreptul persoanei de a nu fi tinuta in sclavie si in alte forme de servitute
e. dreptul persoanei de a nu fi retinuta decat in cazurile si sub formele expres prevazute de lege
1. a+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+b+d+e
54. Constitutia Romaniei stabileste conditiile in care se pot realiza retineri si arestari.
In ce cazuri se pot realiza retineri si arestari?
a. retinerea sau arestarea unei persoane este permisa numai in cazurile si cu procedura
prevazute de lege
b. retinerea poate depasi 24 de ore
c. arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal
d. in cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune si pentru o perioada mai mare
de 30 de zile
e. in faza de judecata instanta este obligata sa verifice periodic si nu mai tarziu de 60 de zile
legalitatea si temeinicia arestarii preventive
1. b+e
2. a+c+e
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
55. Dreptul la aparare cuprinde urmatoarele elemente:
a. este un drept fundamental cetatenesc
b. cuprinde totalitatea drepturilor si regulilor procedurale ce pot fi folosite de o persoana pentru
materializarea apararii contra invinuirilor si posibilitatea de a-si valorifica cererile
c. posibilitatea folosirii unui avocat
d. angajarea unui avocat este obligatorie pentru orice persoana
e. autoritatile competente au obligatia sa numeasca din oficiu un avocat pentru apararea
persoanei, daca acesta nu-si alege un avocat, in conditiile expres prevazute de lege
1. b+c+d+e
2. a+b+c+e
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
56. Conceptul de libera circulatie cuprinde, in esenta, urmatoarele competente:
a. este un drept care asigura libertatea de miscare a cetateanului
b. posibilitatea oricarui cetatean de a-si stabili resedinta sau domiciliu in orice localitate
c. libera circulatie este expresia constitutionala a starii naturale umane, omul nascandu-se liber
d. libera circulatie a cetatenilor romani este garantata prin permiterea emigrarii si revenirii in tara
e. dreptul persoanei de a nu fi retinuta, arestata sau perchezitionata decat in cazurile si sub
formele expres prevazute de Constitutie
1. b+c+d
2. a+b
3. b+c
4. a+b+d
5. a+d
57. Conceptul de inviolabilitate a domiciliului cuprinde, in principiu:
a. interdictia patrunderii in domiciliul sau resedinta unei persoane fara consimtamantul acesteia
b. domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea isi are locuinta statornica si principala
c. avand in vedere implicatiile juridice, morale si sociale ale perchezitiei, acestea se dispune
numai de catre judecator
d. patrunderea in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia se face in
situatiile justificate de perchezitie domiciliara, arestarea unei persoane, executarea unei
hotarari judecatoresti si cele justificate de starea de necesitate
e. fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta in orice
localitate din tara
1. b
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
58. Conceptul de siguranta a persoanei presupune:
a. incadrarea acestuia in cadrul inviolabilitatilor
b. ansamblul garantiilor care protejeaza persoana in situatia in care autoritatile publice, in
aplicarea constitutiei si a legilor, iau masuri care privesc libertatea individuala, garantii care
asigura ca aceste masuri sa nu fie ilegale sau abuzive
c. masurile represive trebuie sa fie proportionale cu situatia de fapt care a determinat aplicarea
lor
d. masurile represive trebuie sa asigure ocrotirea juridica necesara
e. aplicarea masurilor represive nu trebuie sa aduca atingere inviolabilitatea persoanei
1. b+e
2. a+b+d
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
59. Identificati derogarile constitutionale de la inviolabilitatea domiciliului:
a. inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane
b. declararea starii de urgenta
c. prevenirea raspandirii unei epidemii
d. apararea securitatii nationale sau a ordinii publice
e. infractiunile flagrante
1. b+c
2. a+b
3. b+c+e
4. a+c+d+e
5. a+c+d
60. Dreptul la invatatura este un drept social-cultural, in continutul sau remarcandu-se
o multitudine de elemente componente dintre care mentionam:
a. Din punct de vedere juridic imbina libertatea cu obligatia
b. este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal, prin invatamantul
superior, precum si prin alte forme de instructie si perfectionare
c. invatamantul de stat este gratuit
d. autonomia unversitara la nivel constitutional nu este garantata
e. statul asigura libertatea invatamantului religios potrivit cerintelor specifice fiecarui cult
1. b+c
2. a+b
3. a+b+c+e
4. a+c+d
5. a+d
61. Accesul la cultura este un drept fundamental nou care are in continutul sau
urmatoarele componente:
a. este parte integranta a unui drept la educatie vazut intr-un sens mai larg
b. pune accentul pe posibilitatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la
valorile culturii nationale si universale
c. accesul la cultura este garantat, in conditiile legii
d. titularii acestui drept nu sunt doar cetatenii romani
e. este reglementat ca fiind o obligatie a statului de a asigura pastrarea identitatii spirituale a
oricarei persoane
1. b+d
2. a+e
3. b+c
4. a+b+c+e
5. a+d
62. Dreptul la ocrotirea sanatatii este un drept fundamental cetatenesc receptat in
Constitutia Romaniei care are in continutul sau urmatoarele componente:
a. este un drept complex, prin continutul sau asigurand cetateanului pastrarea si dezvoltarea
calitatilor sale fizice si mentale
b. dreptul persoanei la securitate sociala
c. garantand dreptul la ocrotirea sanatatii, Constitutia stabileste obligatii clare si ferme in sarcina
statului de a lua masurile ce se impun pentru asigurarea igienei si sanatatii publice
d. presupune dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic
e. prin constitutie se impune autoritatilor legislative obligatia de a reglementa principalele
domenii precum asistenta medicala, asigurarile sociale si alte masuri de protectie a sanatatii
fizice si mentale.
1. a+c+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
63. Dreptul la munca, conceput ca un drept social-economic de traditie are
urmatoarele elemente de continut:
a. dreptul la munca este un drept cu un continut complex ce poate fi ingradit
b. libertatea alegerii profesiei, meseriei sau ocupatiei, precum si libertatea alegerii locului de
munca fac parte explicit din sfera conceptului de drept la munca
c. dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor
colective sunt garantate
d. durata zilei de lucru isi gaseste si ea reglementare, fiind in medie de cel mult 8 ore
e. salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale
1. a+b+c+d+e
2. a+b
3. b+c
4. b+c+d
5. a+d
64. Dreptul la protectie sociala pe care il au salariatii include cateva aspecte
enumerate in textul constitutional, dintre care:
a. securitatea si igiena muncii
b. interzicerea muncii fortate
c. regimul de munca al femeilor si al tinerilor, precum si instituirea unui salariu minim brut pe tara
d. dreptul la mediu inconjurator sanatos si echilibrat ecologic
e. repaosul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii speciale sau
deosebite
1. b+c
2. a+c+e
3. b+c+e
4. a+c+d
5. a+d
65. Dreptul la greva include in continutul sau constitutional urmatoarele elemente
componente:
a. este un drept atat social-economic cat si un drept social-politic ce apartine numai salariatilor
b. salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice, sociale
c. beneficiaza de regimul juridic al grevelor diverse manifestari organizate de persoane care nu
au calitatea de salariati daca aceste manifestari se autointituleaza miscari greviste
d. conditiile si limitele exercitarii acestui drept precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor
esentiale pentru societate sunt stabilite prin lege
e. grevele, mitingurile, demonstratiile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si
desfasura numai in mod pasnic
1. b
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+b+d
66. Dreptul de proprietate este un drept fundamental de traditie, acesta incluzand in
continutul sau constitutional urmatoarele componente:
a. garanteaza dreptul de proprietate precum si creantele asupra statului
b. ocroteste si garanteaza in mod egal proprietatea privata, indiferent de proprietar
c. Constitutia contine reglementari privitoare la nationalizare, expropriere si folosirea subsolului
unei proprietati imobiliare de catre autoritati, limite care se constituie in tot atatea garantii ale
dreptului de proprietate privata
d. cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor imediat
dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana fara a fi nevoie de indeplinirea unor conditii
e. dreptul de proprietate are un continut complex, de drept si de obligatie, atunci cand se refera
la respectarea sarcinilor privind protectia mediului, asigurarea bunei vecinatati, precum si la
respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului
1. a+b+c+e
2. a+b+d
3. b+c
4. a+c
5. a+d
67. Reglementarile constitutionale privind familia sunt subsumate, inliteratura de
specialitate, dreptului la casatorie, cu urmatorul continut:
a. familia este elementul natural si fundamental al societatii
b. familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe
dreptul si obligatia parintilor de a asigura cresterea, educarea si instruirea copiilor
c. casatoria este supusa unor reguli privind incheierea, desfacerea si declararea nulitatii, reguli
ce se stabilesc prin lege
d. celebrarea casatoriei religioase dupa celebrarea casatoriei civile
e. obligativitatea celebrarii casatoriei religoase
1. b+c+d
2. a+b
3. b+c
4. a+c
5. a+e
68. Dreptul copiilor si tinerilor la protectie si asistenta include in continutul sau
urmatoarele elemente:
a. copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea
drepturilor lor
b. acestui drept ii corespund obligatia obligatia statului de a acorda alocatie pentru copii, ajutoare
pentru ingrijirea copilului bolnav sau cu handicap, iar alte forme de protectie se stabilesc prin
lege
c. Constitutia garanteaza un regim special de protectie si asistenta stabilind interdictia angajarii
ca salariati a tinerilor sub 15 ani, exploatarea minorilor si folosirea lor in activitati care le-ar
dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in pericol viata
d. este un drept sinteza care care valorifica realitatea ca tinerii si copiii constituie marele potential
uman de azi si de viitor al societatii
e. autoritatile publice au obligatia de a contribui la asigurarea conditiilor pentru participarea libera
a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii
1. a+b+c+e
2. a+b+d
3. b+c+e
4. a+c+d
5. a+d
69. Protectia persoanelor cu handicap este un drept fundamental care are
urmatoarele elemente de continut:
a. persoanele cu handicap se bucura de o protectie speciala
b. statului ii revine obligatia de a asigura o politica nationala de egalitate a sanselor, de prevenire
si de tratament ale handicapurilor
c. protectia persoanelor cu handicap este bazata pe principiul egalitatii de sanse, astfel incat sa
permita o participare efectiva a persoanelor cu handicap la viata comunitatii
d. obligatia statului de a acorda alocatie pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav
sau cu handicap
e. masurile adoptate de stat nu trebuie sa afecteze drepturile si indatoririle ce revin parintilor si
tutorilor
1. b+d
2. a+b
3. a+b+c+e
4. a+c
5. a+d
70. Libertatea constiintei, ca libertate fundamentala, are un continut complex, ea
incorporand mai multe aspecte, mai multe libertati:
a. libertatea constiintei este posibilitatea persoanei fizice de a avea si exprima in particular sau in
public o anumita conceptie despre lumea inconjuratoare, de a impartasi sau nu o credinta
religioasa
b. cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii
c. cultele religioase sunt dependente de stat, confundandu-se cu acesta
d. garantand libertatea constiintei, constitutia consacra egalitatea intre credinciosi si
necredinciosi si impune cultivarea unui climat de toleranta si de respect reciproc
e. libertatea constiintei trebuie inteleasa si ca un factor de continuitate spirituala in cadrul familiei,
parintii si tutorii avand obligatia de a se ocupa de cresterea si educarea copiilor lor
1. a+b+d
2. a+b+e
3. b+c
4. a+c+d
5. a+b+d+e
71. In formularea conceptului juridic de libertate a constiintei, in literatura de
specialitate s-au formulat mai multe teorii si conceptii, si anume:
a. libertatea religioasa include libertatea constiintei
b. libertatea religioasa si libertatea constiintei sunt doua libertati diferite
c. cultele sunt autonome fata de stat
d. libertatea constiintei, ca libertate fundamentala, incorporeaza mai multe libertati
e. libertatea constiintei are o sfera mai larga, cuprinzand si libertatea religioasa
1. b+c+d
2. a+b+e
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
72. Vazuta in complexitatea continutului sau juridic, libertatea de exprimare este una
dintre cele mai vechi libertati cetatenesti, care cuprinde urmatoarele elemente:
a. pot fi exprimate liber gandurile, opiniile, credintele si creatiile de orice fel
b. libertatea de exprimare se realizeaza prin viu grai, in scris, prin imagini, sunete sau prin alte
mijloace de exprimare in public
c. parintii au dreptul de a asigura educatia copiilor minori potrivit propriilor convingeri pentru care
sunt raspunzatori
d. libera exprimare, ca libertate fundamentala cetateneasca, trebuie realizata in public
e. posibilitatea fiecarei persoane fizice de a avea si de a-si exprima in particular sau in public o
anumita conceptie despre lumea inconjuratoare
1. b+c+d
2. a+b+e
3. b+c
4. a+b+d
5. a+d
73. Libertatea de exprimare permite subiectilor de drept sa participe la viata sociala,
politica si culturala, manifestandu-si public opiniile.
Aceasta libertate este supusa unor coordonate juridice si anume:
a. libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei
si dreptul la imagine
b. sunt interzise acele exprimari care urmaresc defaimarea tarii sau a natiunii, indemnul la razboi
sau agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la
separatism sau la violenta publica.
c. Pentru realizarea libertatii de exprimare statului ii revine obligatia sa asigure corecta informare
a cetatenilor, iar mijlaocelor de informare in masa, publice sau private, le revine sarcina de a
asigura informarea corecta a opiniei publice
d. Libertatea de exprimare implica si raspunderea juridica pentru abuzul in exercitarea acestei
libertati
e. Prin libertatea de exprimare nu trebuie sa se prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau
securitatea nationala
1. b+c+d
2. a+b+d
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d+e
74. Dreptul la informatie este un drept fundamental cu un continut complex si dinamic
care care cuprinde urmatoarele elemente:
a. garanteaza accesul persoanei la orice informatie de interes public
b. dreptul la informatie implica posibilitatea persoanei de a primi informatii privind viata sociala,
politica, economica, stiintifica, juridica, culturala, pe plan intern si international
c. autoritatile publice sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor
publice si asupra problemelor de interes personal
d. mijlaocele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea
corecta a opiniei publice
e. garantand autonomia serviciilor publice de radio si TV, acestea trebuie sa garanteze grupurilor
sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena
1. b+c+d
2. a+e
3. b+d
4. a+c+d+e
5. a+d
75. Libertatea intrunirilor este o libertate cu caracter social politic care cuprinde in
continutul sau constitutional urmatoarele:
a. consta in posibilitatea oamenilor de a se intruni in reuniuni publice si private pentru a-si
exprima gandurile, opiniile, credintele
b. aceasta libertate se poate realiza prin mitinguri, demonstratii, procesiuni si orice alte intruniri
c. libertatea intrunirilor presupune carcaterul pasnic al al organizarii si desfasurarii acestora
precum si interzicerea folosirii armelor
d. intrunirile presupun participanti care au calitatea de membrii permanenti intre care exista relatii
permanente
e. libertatea intrunirilor permite cetatenilor sa participe la viata politica, sociala si culturala,
manifestandu-si public opiniile, credintele si gandurile
1. a+b+c
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+e
76. Precizati care sunt cele trei reguli prevazute de textul constitutional in legatura cu
intrunirile:
a. intrunirile sunt publice si private
b. libertatea intrunirilor
c. caracterul pasnic al intrunirilor
d. interzicerea la intruniri a oricarui fel de arme
e. intrunirile urmaresc realizarea unui scop permanent inscris sau acceptat, conform unei
proceduri
1. b+c+e
2. a+b+c+d
3. b+c+d
4. a+c+d
5. a+d
77. Dreptul de asociere are urmatoarele trasaturi:
a. este un drept fundamental clasificat in categoria libertatilor de opinie, alaturi de libertatea
constiintei si libertatea de exprimare
b. asociatiile stabilite de constitutie sunt asociatii de drept public cat si asociatii de drept privat
c. dreptul de asociere nu este un drept absolut, de aceea constitutia stabileste anumite limite
privind scopurile, activitatea membrilor si caracterul asociatiilor
d. dreptul de asociere poate constitui temeiul juridic al crearii unei societati comerciale sau a
unor asociatii cu caracter lucrativ
e. acest drept permite cetatenilor romani a se asocia liber in partide sau formatiuni politice, in
sindicate sau patronate, cu scopul de a-si realiza interese legitime comune
1. b+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+e
5. a+d
78. Formulat simplu, prin articolul 28 din Constitutie, secretul corespondentei are totusi
un continut complex, plin de semnificatii si aspecte juridice, printre care
mentionam:
a. sfera subiectelor de drept fata de care este ocrotita corespondenta cuprinde atat persoanele
fizice cat si autoritatile publice
b. nimeni nu poate retine, deschide, citi, distruge, sau a da publicitatii o corespondenta ce nu-i
este adresata si nimeni nu are dreptul de a intercepta o convorbire telefonica sau sa divulge
continutul unei convorbiri telefonice de care a luat cunostinta intamplator
c. functionarii din posta si telecomunicatii, potrivit naturii muncii lor, nu sunt obligati a respecta
acest principiu constitutional
d. exercitiul acestei libertati poate comporta o restrangere necesar in interesul justitiei, mai exact
in interesul descoperii infractiunilor si infractorilor
e. dreptul magistratilor de a obtine, retine, citi si folosi in proces corespondenta trebuie sa fie
prevazut de lege, realizat dupa o procedura stricta, si numai pe baza de ordonante scrise
1. a+b+d+e
2. a+b
3. b+c+d
4. a+e
5. a+d
79. Dreptul de petitionare este un drept incadrat in categoria drepturilor garantii, ce
are in continutul sau urmatoarele componente:
a. poate sa fie exercitat fie individual, fie de catre un grup de cetateni, fie de organizatii legal
constituite
b. petitiile pot fi adresate atat autoritatilor publice cat si persoanelor fizice
c. corelativ dreptului cetateanului de a petitiona este stabilita si obligatia autoritatilor publice de a
examina si raspunde la petitii in termenul si conditiile stabilite prin lege
d. autoritatile publice au obligatia de a solutiona si petitiile anonime in care nu sunt trecute datele
de identificare a petitionarului si nu sunt semnate
e. scutirea de taxa pentru exercitarea dreptului de petitionare este o regula ce asigura acestui
drept posibilitatea realizarii sale depline
1. b+c+d
2. a+b
3. a+c+e
4. a+c+d
5. a+d
80. Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica este un drept incadrat
traditional in marea categorie a drepturilor garantii, cu urmatorul continut:
a. reprezinta temeiul constitutional al raspunderii autoritatilor publice pentru vatamarile produse
cetatenilor prin incalcarea sau nesocotirea drepturilor si intereselor legitime ale acestora
b. raspunderea autoritatilor publice intervine atunci cand emit un act administrativ prin care se
produce o vatamare a unei persoane, nu solutioneaza in termenul legal o cerere a unei
persoane sau prin erori judiciare
c. cat priveste categoria de acte, textul constitutional se refera la toate actele administrative
emise de autoritatile publice
d. competenta de a rezolva cererile revine tuturor autoritatilor publice
e. autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si conditiile stabilite de lege
1. b+d+e
2. a+b+c
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
81. Art 52 din Constitutia Romaniei nominalizeaza pretentiile pe care le poate formula
o persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes public de o autoritate
publica, acestea fiind:
a. recunoasterea dreptului
b. sa ceara raspunderea magistratilor
c. anularea actului
d. repararea pagubei
e. in vederea realizarii acestor pretentii cetateanul trebuie sa probeze culpa functionarului public
1. b+c
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
82. Formulat simplu, prin art 53 din Constitutie, principiul restrangerii exercitarii unor
drepturi sau al unor libertati, are totusi un continut complex, plin de semnificatii si
aspecte juridice, printre care mentionam:
a. restrangerea se poate infaptui numai prin lege
b. legea poate face acest lucru numai daca se impune pentru apararea unor valori sociale si
umane care, prin functiile si importanta lor, pot legitima masurile restrictive
c. pentru ca restrangerea sa poata opera, ea trebuie sa fie necesara intr-o societate democratica
d. existenta unei proportionalitati intre masura luata si cauza care a determinat-o
e. masura trebuie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere exsitentei dreptului
sau libertatii
1. a+b+c+d+e
2. a+b+d
3. b+c+e
4. a+c+d
5. a+d
83. Identificati trasaturile generale ale puterii organizate statal:
a. puterea de stat este o putere politica
b. puterea de stat este o putere de constrangere
c. puterea de stat este si exista numai ca o putere organizata
d. suprematia si independenta puterii in exprimarea si realizarea vointei guvernantilor ca vointa
de stat
e. caracterul social al puterii
1. b+c+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
84. Asociatiile de state cuprind:
a. federatia de stat
b. uniunea personala
c. regiunile autonome
d. uniunea reala
e. confederatia de state
1. b+e
2. a+b
3. b+d+e
4. a+c+d
5. a+d+e
85. Unitatile administrativ teritoriale din Romania sunt:
a. orasul
b. judetul
c. comuna
d. statiunile balneo-climaterice
e. satele
1. b+c
2. a+b+c+e
3. b+c+e
4. a+c+d
5. a+d
86. Monarhia, ca forma de guvernamant, a cunoscut urmatoarele forme de exercitare:
a. monarhia absoluta
b. monarhia limitata
c. domnia
d. monarhia parlamentara dualista
e. monarhia parlamentara contemporana
1. b+c
2. a+b
3. b+e
4. a+c+d
5. a+b+d+e
87. Republica, ca forma de guvernamant, a cunoscut urmatoarele forme de exercitare:
a. republica prezidentiala
b. republica semiprezidentiala
c. republica prezidentiala cu un executiv dual
d. republica parlamentara
e. republica parlamentara cu un executiv dual
1. b+c+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
88. Formele structurii de stat sunt urmatoarele:
a. statul unitar
b. statul unional
c. statul federativ
d. statul confederativ
e. statul papal
1. b
2. A+b+e
3. A+c
4. A+c+d
5. A+d
89. Evolutia formei de guvernamant a Romaniei a fost urmatoarea:
a. Domn, presedinte, rege
b. domn, rege, presedinte
c. presedinte, rege, domn
1. b
2. a
3. c
4. a+d
5. a+e
90. Precizati prin ce se deosebeste puterea de stat fata de puterea politica:
a. puterea de stat are un continut mai restrans decat puterea politica
b. puterea de stat este o parte institutionala a puterii politice
c. trasaturile statului nu se regasesc in totalitate in ansamblul puterii politice
d. puterea de stat este forma de organizare a puterii poporului
e. functia fundamentala a statului este de a exprima si de a realiza ca vointa generala obligatorie
vointa poporului
1. b+c
2. a+b+c
3. b+c+e
4. a+c+d+e
5. a+d
91. Care dintre urmatoarele aspecte sunt avute in vedere de teoria clasica a
separatiei puterilor:
a. In orice societate organizata in stat exista trei functii: de edictare a regulilor juridice sau functia
legislativa; de executare a acestor reguli sau functia executiva; de judecare a litigiilor sau
functia jurisdictionala
b. Fiecare functie este conferita unor organe distincte
c. La inceput, teoria separatiei puterilor in stat interzicea doar ca cele trei functii sa fie exercitate
de acelasi organ
d. Independenta functiilor nu trebuie neaparat conjugata cu specializarea organelor
e. Separatia puterilor comporta doua aspecte bine conturate si anume separatia parlamentului
fata de guvern si separatia jurisdictiilor in raport cu guvernantii, fapt ce permite controlul
acestora prin judecatori independenti
1. a+b+c+d+e
2. a+b+e
3. b+c+e
4. a+c+d+e
5. a+d
92. Care dintre trasaturile mentionate mai jos considerati ca sunt specifice numai
normelor de drept constitutional
a. normele de drept constitutional nu ar fi veritabile norme de drept deoarece din structura lor
logico-formala lipseste sanctiunea
b. toate prevederile constitutionale contin norme juridice cu conditia explicarii particularitatilor
structurii logico-formale a normei de drept constitutional
c. in dreptul constitutional pot fi identificate mai multe particularitati ale sanctiunilor normelor
acestei ramuri de drept
d. normele de drept constitutional pot fi clasificate in doua mari categorii, si anume norme cu
aplicatie nemijlocita si norme cu aplicatie mijlocita
e. normele constitutionale, pe langa dispozitii care reglementeaza unele relatii sociale, au si
prevederi care contin formularea unor principii, consfintesc bazele puterii, definesc unele
institutii
1. b+c
2. a+b+e
3. b+c
4. b+c+d
5. a+d
93. Principiul universalitatii, consacrat de Constitutia Romaniei, cuprinde in principal:
a. drepturile si libertatile sunt universale si indivizibile
b. toti cetatenii unui stat se pot bucura de aceste drepturi si libertati
c. universalitatea drepturilor nu implica universalitatea indatoririlor
d. constitutia ofera atat sansele cat si mijloacele si garantiile juridice pentru ca cetateanul sa le
poata valorifica
e. universalitatea, asa cum este prevazuta de art 15 din Constitutie, priveste drepturile, libertatile
si indatoririle, fara deosebire de faptul reglementarii lor chiar prin textul constitutiei sau prin
alte legi
1. b+c+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+b+d+e
5. a+d
94. Care dintre indatoririle fundamentale mentionate mai jos sunt consacrate de
Constitutia Romaniei?
a. fidelitatea fata de tara
b. respectarea Constitutiei si a legilor
c. apararea tarii
d. contributii financiare
e. exercitarea drepturilor si libertatilor
1. b+c+d+e
2. a+b
3. b+c+e
4. a+c+d
5. a+b+c+d+e
95. Constitutia Romaniei consacra un principiu de drept de incontestabila traditie,
actualitate si justitie, si anume neretroactivitatea legii, ce se caracterizeaza prin
urmatoarele:
a. neretroactivitatea, ca principiu constitutional, este obligatorie pentru toate ramurile de drept,
fara exceptie, nu numai pentru acelea care il prevad explicit
b. o lege, o data adoptata, produce si trebuie sa produca efecte juridice numai pentru viitor
c. un subiect de drept poate sa raspunda pentru o conduita pe care a avut-o anterior intrarii in
vigoare a unei legi care reglementeaza aceasta conduita
d. legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile
e. legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai blande si cea privind legile
interpretative
1. b+c
2. a+b+d
3. b+c
4. a+c
5. a+d
96. Egalitatea in drepturi este principiul constitutional care cuprinde, in esenta,
urmatoarele componente:
a. principiul legalitatii, in sensul ca nimeni nu e mai presus de lege
b. egalitatea in drepturi a femeilor cu barbatii
c. egalitatea in drepturi a cetatenilor fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba,
avere, origine sociala
d. egalitatea in drepturi implica si egalitatea in indatoriri
e. egalitatea in drepturi a cetatenilor, fara deosebire de religie, opinie sau apartenenta politica
1. b+c
2. a+b
3. a+b+c+e
4. a+c+d
5. a+d
97. In reglementarea constitutionala a statutului strainilor si apatrizilor in Romania se
au in vedere urmatoarele:
a. strainii si apatrizii din Romania se pot bucura de toate drepturile si libertatile
b. strainii si apatrizii, in calitatea lor de oameni, au anumite drepturi naturale, inalienabile si
imprescriptibile
c. in afara drepturilor naturale exista si alte drepturi subiective,în a caror dobandire si exercitare
legea nu le conditioneaza calitatea de cetatean
d. garantarea protectiei juridice a strainilor si apatrizilor, cu stabilirea obligatiilor corespunzatoare
pentru acestia
e. protectia persoanelor si a averilor este ceea ce intereseaza, in fond, strainii si apatrizii
1. b+c+d+e
2. a
3. b+c+e
4. a+c
5. a+d
98. Art 18 din Constitutia Romaniei reglementeaza dreptul la azil, cu urmatorul
continut:
a. azilul este prin excelenta un drept ce apartine strainilor si apatrizilor
b. azilul se acorda numai celor urmariti pentru activitati politice si nu pentru fapte de drept comun
c. persoanele carora li se acorda azil in Romania se bucura de toate drepturile si au toate
obligatiile cetatenilor romani
d. persoanele carora li s-a acordat azil pot fi extradate
e. Romania acorda si retrage dreptul de azil in concordanta cu tratatele si conventiile la care este
parte.
1. b+c+d
2. a+b+e
3. b+c+e
4. a+c+d
5. a+d
99. Extradarea si expulzarea sunt doua masuri foarte grave care aducatingere unor
libertati fundamentale. Constitutia Romaniei stabileste cele mai generale reguli in
acest domeniu cum ar fi:
a. cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania
b. cetatenii romani pot fi extradati in baza conventiilor internationale la care Romania este parte,
in conditiile legii si pe baza de reciprocitate
c. extradarea si expulzarea strainilor si apatrizilor se pot decide de Romania numai in baza unei
conventii internationale, fara indeplinirea conditiei de reciprocitate
d. justitia poate hotari expulzarea sau extradarea
e. persoanele carora li s-a acordat dreptul de azil pot fi extradate
1. b+c
2. a+b+d
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
100. Constitutia Romaniei stabileste un principiu de incontestabila actualitate, si anume
prioritatea reglementarilor internationale, cu urmatorul continut:
a. interpretarea si aplicarea drepturilor si libertatilor cetatenesti se fac in concordanta cu
prevederile tratatelor internationale la care Romania este parte
b. prioritatea reglementarilor internationale in domeniul drepturilor omului
c. de la regula prioritatii reglementarilor internationale exista o exceptie, si anume cazul in care
constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile
d. in cazul in care un tratat este contrar unei dispozitii constitutionale, ratificarea lui poate avea
loc numai dupa revizuirea constitutiei
e. tratatele ratificate de parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern
1. a+b+c
2. a
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
101. Prin generalitatea formularii sale, art 21 din Constitutie permite oricarei persoane
accesul la justitie. Acest principiu include, in continutul sau, urmatoarele
elemente:
a. orice cetatean roman, strain sau apatrid se poate adresa justitiei
b. el permite accesul la justitie pentru apararea oricarui drept sau interes
c. accesul liber la justitie se poate realiza fie pe calea actiunii directe fie prin orice alta cale
procedurala, fiind garantat de constitutie
d. garanteaza dreptul partilor la un proces echitabil
e. jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite
1. a+c+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+e
5. a+d
102. Fidelitatea fata de tara este o indatorire fundamentala cu urmatorul continut
juridic:
a. fidelitatea fata de tara este sacra
b. aceasta indatorire apartine tuturor cetatenilor romani
c. fidelitatea functionarilor publici fata de tara este marcata in mod solemn, prin depunerea unui
juramant
d. in privinta militarilor, fidelitatea este o dimensiune fireasca a activitatii lor, marcata de
depunerea unui juramant
e. obligatia de fidelitate fata de tara da expresie devotamentului pe care orice cetatean trebuie sa
il manifeste fata de patria sa
1. b+c+d+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+b+c+d+e
103. Indatorirea de aparare a patriei are in continutul sau urmatoarele elemente
componente:
a. apartine tuturor cetatenilor romani, barbati si femei, fara deosebire de origine nationala, religie,
ocupatie si pregatire profesionala
b. este in egala masura si un drept al oricarui cetatean, o posibilitate pe care legea o recunoaste
c. indatorirea de a satisface serviciul militar este obligatorie pentru barbati
d. cetatenii pot fi incorporati de la varsta de 20 de ani pana la varsta de 35 de ani, cu exceptia
voluntarilor
e. militarii raspund de indeplinirea cu rea credinta a obligatiilor ce le revin
1. b+c
2. a+b+d
3. b+c+e
4. a+c+d
5. a+d
104. Formulata simplu, contributii financiare, aceasta indatorire fundamentala are un
continut care cuprinde urmatoarele aspecte juridice:
a. reglementeaza indatorirea cetatenilor de a contribui, prin impozite si taxe, la cheltuieli publice
b. titularii acestei obligatii fundamentale sunt atat subiectele individuale de drept, care sunt
cetatenii, dar si subiectele colective de drept, persoanele juridice ce obtin venituri
c. textul constitutional face o aplicatie particulara a principiului egalitatii in materie fiscala si care
consta in asezarea justa a sarcinilor fiscale
d. legea permite stabilirea oricaror alte prestatii in sarcina cetatenilor
e. obligatia se refera la orice fel de cheltuieli publice si nu doar la cele ce privesc constituirea
veniturilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat
1. b+c+d+e
2. a+b+e
3. a+b+c+e
4. a+c+d
5. a+d
105. Principiul exercitarii drepturilor si libertatilor include in continutul sau
constitutional urmatoarele elemente componente:
a. indatorirea incumba tuturor locuitorilor Romaniei, cetateni, straini sau apatrizi
b. buna credinta, principiu traditional de drept civil, este considerata o regula constitutionala
obligatorie
c. dimensiunea sociala, de raportare a individului la societate a fost inclusa in cuprinsul normei
juridice prin referire la indatorirea de a nu incalca drepturile si libertatile celorlalti
d. exercitarea unor drepturi sau libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se
impune
e. restrangerea poate fi impusa numai daca este necesara intr-o societate democratica
1. a+b+c
2. a+b
3. b+c
4. a+d
5. a+e
106. Libertatea economica are in continutul sau urmatoarele elemente componente:
a. libertatea economica a fost introdusa in cadrul drepturilor si libertatilor fundamentale dupa
revizuirea Constitutiei in 2003
b. garantarea, in conditiile legii, al liberului acces al persoanei la o activitate economica, libera
intiativa si exercitarea acestora
c. presupune posibilitatea oricarei persoane de a initia si intreprinde o activitate cu scop lucrativ
d. libertatea economica mai este cunoscuta in literatura de specialitate ca dreptul persoanei la
libera initiativa
e. se refera la asociatiile de drept public, temeiul lor fiind libertatea de asociere
1. b+c+d
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
107. Formulat simplu, nivelul de trai, Constitutia consacra un dreptfundamental
cetatenesc, cu un continut complex, ce cuprinde urmatoarele aspecte juridice:
a. statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si protectie sociala, de natura sa
asigure cetatenilor un nivel de trai decent
b. dreptul la asigurari sociale si anume: dreptul la pensie, la concediu de maternitate, platite, la
asistenta medicala in unitati sanitare de stat, la ajutor de somaj
c. institutionalizarea dreptului la asistenta sociala, ca o dimensiune moderna a masurilor
necesare pentru asigurarea unui trai decent
1. b+c
2. a+b+c
3. b+c+e
4. a+c+d
5. a+d
108. Dreptul la un mediu sanatos are in continutul sau urmatoarele elemente
componente:
a. face parte din categoria drepturilor naturale
b. statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu inconjurator sanatos si echilibrat
ecologic
c. acest drept imbraca in mod necesar forma constrangerilor, a unor obligatii insotite de sanciuni
in caz de nerespectare
d. statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept
e. protectia si ameliorarea mediului inconjurator reprezinta o veritabila obligatie pentru toate
persoanele fizice si juridice
1. b
2. a+b+e
3. b+d+e
4. a+c+d
5. a+d
109. Caracterele statului roman rezulta din dispozitiile constitutionale in vigoare,
acestea fiind:
a. statul roman este un stat suveran si independent
b. statul roman este un stat de drept, democratic si social
c. Romania este un stat national, unitar si indivizibil
d. Constitutia consacra principiul umanitatii
e. Toate aceste trasaturi si elemente sunt instituite de Constitutie
1. b+c+e
2. a+b+c
3. b+c+d
4. a+c+d
5. a+d
110. Care dintre actele Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai
pentru viitor, de la data publicarii acestora in Monitorul Oficial, potrivit Constitutiei Romaniei
a. hotararile
b. incheierile
c. deciziile
d. avizele consultative
e. rezolutiile
1. a
2. b
3. c
4. a+c
5. a+b
111. Care dintre urmatoarele conditii sunt prevazute de Constitutia Romaniei si sunt
obligatorii pentru numirea in functia de judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei?
a. sa aiba pregatire juridica superioara
b. sa poata ocupa cea mai inalta functie jurisdictionala din Romania
c. sa posede o inalta competenta profesionala
d. sa aiba o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior
e. sa aiba o competenta profesionala de notorietate, recunoscuta la nivel national si international
1. b+e
2. a+b
3. b+c
4. a+c+d
5. a+d
112. Identificati actele supuse controlului de constitutionalitate:
a. legile
b. ordonantele Guvernului
c. Tratatele si alte acorduri internationale
d. Actele administrative ale Guvernului
e. Hotararile judecatoresti
1. b+c+d+e
2. a+b+e
3. a+b+c
4. a+c+d
5. a+d
113. Identificati atributiile Curtii Constitutionale a Romaniei referitoare la controlul
constitutionalitatii unor acte normative:
a. se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora
b. se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului
c. hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate in
fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial
d. da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei
e. hotaraste asupra contestatiilor care care au ca obiect constitutionalitatea unui partid
1. b+c
2. a+b+c
3. b+c+e
4. a+c+d
5. a+d
114. Identificati atributiile Curtii Constitutionale altele decat cele privind controlul
constitutionalitatii unor acte normative:
a. vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si de confirmare a
rezultatelor sufragiului
b. da avi

[mariusbatar]

hai ca e******** raspunsurile la drept civil erau cu bold dar vad ca forumul asta e ****** si da****

[mariusbatar]

psihologie juridica
1-3 2-2 3-1 4-2 5-1 6-1 7-2 8-3 9-2 10-3 11-2 12-3 13-3 14-3 15-4 16-3 17-1 18-3 19-2 20-4 21-3 22-3 23-3 24-2 25-3 26-4 27-2 28-4 29-3 30-2 31-1 32-3 33-2 34-1 35-1 36-3 37-2 38-1 39-3 40-3 41-1 42-1 43-1 44-3 45-1 46-2 47-1 48-3 49-1 50-1 51-3 52-2 53-1 54-1 55-3 56-1 57-3 58-1 59-1 60-2 61-3 62-1 63-3 64-1 65-3 66-4 67-3 68-1 69-3 70-1 71-2 72-3 73-1 74-1 75-3 76-3 77-3 78-1 79-4 80-1 81-3 82-3 83-2 84-2 85-1 86-3 87-2 88-1 89-1 90-1 91-2 92-3 93-2 94-2 95-3 96-3 97-1 98-1 99-1 100-1

engleza
1) Engleza, rezultae obtinute prin compararea a 6 grile rezolvate de la 6 persoane diferite:1/3, 2/4, 3/1, 4/2, 5/3, 6/3, 7/1, 8/3, 9/3, 10/1, 11/3, 12/3, 13/2, 14/3, 15/3, 16/2, 17/1, 18/3, 19/4, 20/3, 21/2, 22/3, 23/1, 24/2, 25/3, 26/4, 27/1, 28/1, 29/4, 30/1, 31/2, 32/4, 33/3, 34/3, 35/1, 36/2, 37/2, 38/2, 39/3, 40/3, 41/4, 42/4, 43/2, 44/4,45/3, 46/1, 47/2, 48/4, 49/2, 50/4, 51/4, 52/2, 53/3, 54/4, 55/1, 56/3, 57/3, 58/1, 59/2, 60/3, 61/1, 62/3, 63/4, 64/2, 65/4, 66/1, 67/2, 68/3, 69/1, 70/2, 71/3, 72/1, 73/2, 74/ , 75/2, 76/1, 77/2, 78/2, 79/3, 80/1, 81/2, 82/3, 83/1, 84/3, 85/4, 86/1, 87/2, 88/3, 89/2, 90/3, 91/4, 92/1, 93/2, 94/4, 95/3, 96/1, 97/2, 98/3, 99/1sau4, 100/3, 101/3, 102/2, 103/3, 104/1, 105/3, 106/2, 107/3, 108/3, 109/1, 110/3, 111/1, 112/2, 113/3, 114/2, 115/4, 116/1, 117/2, 118/1, 119/3, 120/4.
introducere in drept

1)-2; 2)-5; 3)-4; 4)-3; 5)-3; 6)-1; 7)-4; 8 )-1; 9)-5; 10)-4;
11)-2; 12)-2; 13)-1; 14)-4; 15)-1; 16)-5; 17)-3; 18 )-4; 19)-4; 20)-4;
21)-4; 22)-1; 23)-5; 24)-2; 25)-2; 26)-3; 27)-5; 28 )-1; 29)-2; 30)-3;
31)-4; 32)-5; 33)-3; 34)-5; 35)-5; 36)-3; 37)-5; 38 )-4; 39)-4; 40)-5;
41)-3; 42)-4; 43)-1; 44)-3; 45)-2; 46)-3; 47)-5; 48 )-1; 49)-2; 50)-3.

drept civil parte generala
MULTIPLE CHOICE

1)
In delimitarea dreptului familiei fata de dreptul civil sunt de mentionat urmatoarele deosebiri:
a. in dreptul familiei sunt dominante raporturile patrimoniale;
b. normele majoritare in dreptul familiei sunt cele dispozitive;
c. in dreptul familiei se cere o calitate speciala a subiectelor sale.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

2)
In delimitarea dreptului muncii fata de dreptul civil sunt de mentionat urmatoarele deosebiri:
a. pe parcursul raporturilor de munca, subiectele se afla in pozitie de subordonare;
b. in dreptul muncii sunt majoritare raporturile nepatrimoniale;
c. dominante in dreptul muncii sunt normele imperative

A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: C

3)
In categoria izvoarelor dreptului civil trebuie incadrate si:
a. reglementarile internationale (conventii, pacte, acorduri);
b. actele normative adoptate de un ministru (ordin, instructiune, regulament etc.)
c. jurisprudenta

A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: A

4)
Iesirea din vigoare a legii civile se produce prin:
a. abrogarea ei implicita;
b. abrogarea ei expresa;
c. desuetudine.

A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: A

5)
Egalitatea partilor (subiectilor) raportului juridic civil reprezinta:
a. egalitatea acestora in fata legii civile;
b. egalitatea juridica a vointelor partilor raportului juridic civil;
c. egalitatea reala, materiala intre partile raportului juridic civil.


A. b
B. c
C. a


ANS: A

6)
Obligatia conjuncta:
a. presupune ca datoria sau, dupa caz, creanta este divizibila;
b. se mai numeste si obligatie solidara;
c. exista, in cazul pluralitatii active, numai daca a fost prevazuta expres in actul juridic civil.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

7)
Cesiunea de creanta:
a. presupune, pentru valabilitatea ei, consimtamantul debitorului cedat;
b. este un mijloc juridic direct de schimbare a persoanei creditorului;
c. este o exceptie reala de la principiul relativitatii efectelor actului juridic.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

8)
Schimbarea debitorului se poate realiza prin intermediul:
a. subrogatiei personale;
b. delegatiei perfecte;
c. cesiunii datoriei, indiferent daca exista sau nu consimtamantul creditorului

A. a
B. b
C. c


ANS: B

9)
Categoria drepturilor reale accesorii include, printre altele:
a. dreptul de servitute;
b. dreptul de ipoteca;
c. posesia


A. a
B. b
C. c


ANS: B

10)
Dreptul real si dreptul de creanta se aseamana, printre altele, prin aceea ca:
a. au determinate atat subiectul activ, cat si subiectul pasiv;
b. sunt evaluabile pecuniar;
c. sunt insotite de prerogativa preferintei.

A. b
B. c
C. a


ANS: A

11)
Abuzul de drept subiectiv civil:
a. inseamna depasirea limitelor externe, de ordin material sau juridic, ale dreptului respectiv;
b. constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda;
c.presupune, printre altele, exercitarea dreptului subiectiv cu rea-credinta

A. a
B. b
C. c


ANS: C

12)
Prin obligati de „a da” se intelege indatorirea:
a. de a preda un lucru;
b. de a transmite un drept de creanta;
c. de a transmite sau a constitui un drept real

A. a
B. b
C. c


ANS: C

13)
Constituie o obligatie de mijloace:
a. obligatia pe care si-o asuma medicul de a depune toata priceperea sa in tratarea pacientului;
b. obligatia de a castiga un anumit proces, asumata de avocat fata de clientul sau;
c. obligatia de a preda un anumit lucru.


A. a
B. b
C. c


ANS: A

14)
14. Obligatiile naturale:
a. nu se bucura de vreo sanctiune (protectie) juridica;
b. pot fi valorificate numai pe cale de exceptie (aparare);
c. sunt indatoriri care decurg din regulile de convietuire sociala

A. a
B. b
C. c


ANS: B

15)
Este un imobil prin obiectul la care se aplica:
a. fondul de comert;
b. dreptul de creanta corelativ obligatiei debitorului de a constitui un drept de superficie;
c. dreptul de proprietate asupra unui teren.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

16)
Dupa cum pot fi inlocuire sau nu in executarea unei obligatii, fara a afecta valabilitatea platii, bunurile se clasifica in:
a. divizibile si indivizibile;
b. frugifere si nefrugifere;
c. fungibile si nefungibile.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

17)
Nu pot forma obiectul executarii silite a debitorului:
a. bunurile incorporale;
b. obiectele de cult religios, daca nu sunt mai multe de acelasi fel;
c. bunurile insesizabile


A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: B

18)
Categoria bunurilor incorporale include:
a. dreptul de proprietate asupra unui bun mobil prin natura lui;
b. titlurile de valoare;
c. toate drepturile subiective

A. a
B. b
C. c


ANS: B

19)
Pentru a fi incuviintata de instanta, proba trebuie sa indeplineasca, printre altele, urmatoarele conditii:
a. sa fie utila;
b. sa aiba legatura cu pricina;
c. sa fie de natura sa conduca la rezolvarea cauzei.


A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: B

20)
Faptele care trebuie sa fie dovedite sunt:
a. faptele materiale exteriorizate;
b. faptele cunoscute personal de judecator;
c. faptele constante

A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: A

21)
In ce priveste puterea doveditoare a inscrisului autentic, fac dovada pana la proba contrarie:
a. mentiunile ce reprezinta constatarile personale ale agentului instrumentator;
b. mentiunile ce privesc declaratiile partilor facute in fata organului instrumentator;
c. mentiunile straine de obiectul inscrisului.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

22)
Prezumtiile simple, judecatoresti:
a. sunt nelimitate ca numar;
b. sunt relative;
c. nu sunt susceptibile de rasturnare prin alte mijloace de probatiune admise de lege.

A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: A

23)
Constituie prezumtii legale absolute (jure et de jure):
a. prezumtia legala de plata;
b. prezumtia timpului legal al conceptiei;
c. prezumtia puterii lucrului judecat.

A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: B

24)
Constituie prezumtii legale relative (juris tantum):
a. prezumtia puterii lucrului judecat;
b. prezumtia de paternitate;
c. prezumtia de comunitate a bunurilor dobandite de catre soti in timpul casatoriei

A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: B

25)
Dupa scopul urmarit la incheierea lor, actele juridice se clasifica in:
a. actele juridice cauzale si acte juridice abstracte;
b. acte juridice cu titlu oneros si acte juridice cu titlu gratuit;
c. patrimoniale si nepatrimoniale.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

26)
In cazul actelor juridice intre vii translative, dreptul de proprietate asupra bunurilor determinate generic se transmite in momentul:
a. predarii, afara de cazul cand partile au prevazut altfel;
b. realizarii acordului de vointa;
c. semnarii inscrisului ce constata contractul.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

27)
Este vorba de un act juridic declarativ in cazul:
a. conventiei de partaj;
b. cesiunii de creanta;
c. conventiei de ipoteca.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

28)
Actul juridic de confirmare:
a. este o conventie prin care se ratifica un act juridic anulabil;
b. valideaza retroactiv actul juridic anulabil;
c. presupune refacerea actului juridic anulabil

A. a
B. b
C. c


ANS: B

29)
Sunt acte juridice civile solemne:
a. revocarea expresa a unui legat;
b. acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
c. renuntarea expresa la succesiune.

A. a+b
B. b+c
C. a+b+c


ANS: C

30)
Capacitatea de a incheia actul juridic civil este o conditie:
a. de fond;
b. de forma;
c. neesentiala si speciala.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

31)
Capacitatea de a incheia actul juridic civil este:
a. parte a capacitatii civile de folosinta;
b. parte a capacitatii civile de exercitiu;
c. o cerinta a valabilitatii consimtamantului.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

32)
Capacitatea de a incheia actul juridic civil este:
a. o stare de drept, spre deosebire de discernamant, care este o stare de fapt;
b. o parte a capacitatii civile de exercitiu;
c. o conditie de fond, esentiala, de eficacitate si generala a actului juridic civil.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

33)
Constituie cerinte ale valabilitatii consimtamantului:
a. sa provina de la o persoana cu capacitate de exercitiu;
b. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;
c. sa nu fie exteriorizat.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

34)
Tacerea valoreaza consimtamant:
a. cand legea prevede expres aceasta;
b. cand prin vointa expresa a partilor se atribuie tacerii valoare de consimtamant;
c. cand, potrivit obiceiului, tacerii i se atribuie valoare de consimtamant.

A. a+b
B. a+c
C. a+b+c


ANS: C

35)
Lipseste intentia de a produce efecte juridice:
a. cand declaratia de vointa a fost facuta iocandi causa;
b. cand declaratia de vointa s-a facut sub conditie simpla potestativa din partea celui ce se obliga;
c. cand manifestarea de vointa s-a facut cu o rezervatio mentalis, chiar daca nu a fost cunoscuta de contractant.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

36)
Constituie viciu de consimtamant:
a. eroarea indiferenta;
b. dolul secundar (incident);
c. violenta.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

37)
Falsa reprezentare a realitatii la incheierea actului juridic atrage nulitatea relativa a acestuia in cazul in care priveste:
a. calitatile substantiale ale obiectului acelui act juridic;
b. natura actului juridic;
c. identitatea fizica a obiectului acelui act juridic.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

38)
Nemo censetur ignorare legem (nimeni nu se poate apara invocand nerecunoasterea legii) reprezinta:
a. un principiu de drept;
b. o maxima sau adagiu juridic;
c. o idee de baza ce se aplica fie numai intr-o institutie, fie in doua sau mai multe institutii ale dreptului civil.

A. a+b
B. a+c
C. b+c


ANS: A

39)
Atunci cand falsa reprezentare priveste natura actului juridic care se incheie este vorba de:
a. error in negotium;
b. error in corpore;
c. error in substantiam.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

40)
Este vorba de un viciu de consimtamant in cazul in care:
a. lipseste discernamantul;
b. manifestarea de vointa este prea vaga;
c. partea a avut, la incheierea actului juridic, o falsa reprezentare a calitatilor substantiale ale obiectului acestuia.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

41)
Eroarea asupra persoanei cu care s-a contractat:
a. atrage nulitatea absoluta a actului juridic;
b. este, in toate cazurile, viciu de consimtamant;
c. poate atrage anularea actului juridic, in conditiile legii.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

42)
Dolul:
a. este o eroare provocata;
b. atrage nulitatea absoluta;
c. se prezuma

A. a
B. b
C. c


ANS: A

43)
Dolul:
a. este aplicabil si actelor juridice unilaterale;
b. nu afecteaza valabilitatea contractului atunci cand provine de la reprezentantul cocontractantului;
c. incident (secundar) atrage nulitatea relativa.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

44)
Dolul:
a. se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului juridic;
b. nu afecteaza valabilitatea contractului atunci cand imprejurarea ascunsa de una din parti era cunoscuta de cocontractant;
c. este aplicabil numai actelor juridice bilaterale.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

45)
Violenta constituie viciu de consimtamant daca:
a. amenintarea nu este justa;
b. provine numai de la persoana cu care s-a contractat;
c. este indiferenta.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

46)
In materia violentei, ca viciu de consimtamant:
a. amenintarea trebuie sa previna de la cocontractant;
b.temerea insuflata celui amenintat trebuie sa fie considerabila si actuala;
c. sanctiunea care intervine este nulitatea absoluta

A. a
B. b
C. c


ANS: B

47)
Actiunea in resciziune:
a. se va admite chiar daca, la incheierea actului juridic atacat, minorul a creat, prin mijloace viclene, aparenta ca este major;
b. se va respinge ca prescrisa in toate cazurile in care se intenteaza dupa expirarea unui termen de 18 luni de la data incheierii actului juridic;
c. se va respinge in cazul in care, prin intermediul ei, se ataca un act juridic aleatoriu.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

48)
Actiunea in resciziune:
a. se va admite chiar daca, la incheierea actului juridic atacat, minorul a creat, prin mijloace viclene, aparenta ca este major;
b. se va respinge ca prescrisa in toate cazurile in care se intenteaza dupa expirarea unui termen de 18 luni de la data incheierii actului juridic;
c. se va respinge in cazul in care, prin intermediul ei, se ataca un act juridic aleatoriu.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

49)
Nu exista un element obiectiv in structura:
a. erorii;
b. dolului;
c. violentei.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

50)
Ca regula, viciile de consimtamant:
a. atrag nulitatea absoluta;
b. atrag nulitatea relativa;
c. nu afecteaza valabilitatea actului juridic.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

51)
Obiectul actului juridic civil consta in:
a. clauzele stabilite de parti;
b. conduita partilor;
c. drepturile si obligatiile partilor.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

52)
Constituie cerinte generale ale valabilitatii obiectului actului juridic civil:
a. existenta autorizatiei administrative sau judiciare;
b. obiectul sa fie real;
c. obiectul sa fie determinat sau determinabil.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

53)
Obiectul actului juridic civil consta in:
a. clauzele stabilite de parti;
b. conduita partilor;
c. drepturile si obligatiile partilor.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

54)
Obiectul actului juridic civil:
a. consta in drepturile si obligatiile partilor;
b. trebuie, printre altele, sa fie licit;
c. consta in scopul urmarit la incheierea actului juridic.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

55)
Se pot transmite prin acte intre vii:
a. patrimoniul unei persoane fizice;
b. obligatiile unei persoane fizice;
c. drepturile succesorale.

A. a+b
B. a+c
C. b+c


ANS: C

56)
Obiectul actului juridic civil:
a. poate sa priveasca si un bun viitor;
b. consta in scopul urmarit la incheierea actului juridic;
c.este o conditie de fond, esentiala de eficacitate si generala a actului juridic.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

57)
Cauza (scopul) actului juridic civil trebuie sa fie:
a. determinata sau cel putin determinabila;
b. reala;
c. explicita.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

58)
Cauza actului juridic civil este falsa:
a. daca exista eroare asupra motivului determinant (scopului mediat);
b. daca lipseste scopul imediat intr-un act juridic nenumit;
c. in cazul lipsei discernamantului.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

59)
Pentru a fi valabila, cauza actului juridic civil trebuie sa fie printre altele:
a. licita si morala;
b. probata;
c. posibila.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

60)
Scopul imediat consta in:
a. prefigurarea sansei unui castig sau riscul unei pierderi in actele juridice comutative;
b. prefigurarea remiterii lucrului si intentia de a procura gratuit un folos in cazul contractului de comodat;
c. prefigurarea contraprestatiei in cazul contractelor unilaterale.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

61)
Conversiunea actului juridic:
a. inseamna inlocuirea vechii obligatii cu o noua obligatie, intre cele doua obligatii existand un element de diferenta;
b. este posibila si in cazul nulitatii absolute;
c. poate interveni indiferent de intinderea nulitatii.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

62)
Sunt acte juridice civile solemne:
a. depozitul voluntar;
b. subrogatia in drepturile creditorului consimtita de debitor;
c. ipoteca conventionala.

A. a+b
B. a+c
C. b+c


ANS: C

63)
Forma ceruta „ad validitatem”:
a. atrage, in caz de nerespectare, nulitatea relativa a actului juridic;
b. consta, in toate cazurile, in intocmirea unui inscris autentic;
c. atrage, in caz de nerespectare, nulitatea absoluta a actului juridic.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

64)
Forma ceruta ad validitatem:
a. consta, in toate cazurile, in intocmirea unui inscris autentic;
b. este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa;
c. reprezinta o aplicatie a principiului consensualismului.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

65)
Nerespectarea formei actului juridic cerute ad validitatem:
a. nu afecteaza valabilitatea actului juridic, ci doar posibilitatea dovedirii acestuia;
b. atrage nulitatea relativa;
c. atrage nulitatea absoluta.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

66)
Forma este ceruta ad validitatem in cazul:
a. depozitului voluntar;
b. contractului de inchiriere a locuintei;
c.actelor constitutive ale asociatiilor si fundatiilor fara scop patrimonial.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

67)
Conversiunea unui act juridic opereaza daca sunt indeplinite si conditiile:
a. unele clauze ale actului nul sunt desfiintate iar altele mentinute;
b. sa existe un element de diferenta intre actul nul si actul valabil;
c. actul socotit valabil sa indeplineasca toate conditiile de valabilitate iar acestea sa se regaseasca in actul desfiintat.

A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: B

68)
Forma ad probationem:
a. presupune intocmirea unui inscris autentic;
b. este ceruta, printre altele, in cazul contractului de asigurare;
c. atrage, in caz de nerespectare, nulitatea relativa a actului juridic.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

69)
Nerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem:
a. atrage nulitatea relativa a actului juridic;
b. atrage nulitatea partiala a actului juridic;
c. nu afecteaza valabilitatea actului juridic.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

70)
Nu constituie o modalitate a actului juridic civil:
a. termenul;
b. capacitatea;
c. cauza (scopul) actului juridic civil.

A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: B

71)
Obligatia asumata sub conditie:
a. rezolutorie cauzala este nula;
b. pur potestativa din partea creditorului este valabila;
c. suspensiva pur potestativa din partea debitorului este valabila.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

72)
Conditia (ca modalitate a actului juridic) a carei realizare depinde exclusiv de vointa uneia din parti este:
a. mixta;
b. potestativa simpla;
c. pur potestativa.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

73)
In cazul conditiei suspensive, pendente conditione:
a. creditorul este indreptatit sa solicite executarea obligatiei;
b. riscul pieirii fortuite a lucrului individual determinat care face obiectul obligatiei de a da va fi suportat de catre dobanditor
c. dobanditorul dreptului real imobiliar este indreptatit sa il inscrie provizoriu in cartea funciara.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

74)
In cazul in care s-a realizat (implinit) conditia rezolutorie:
a. actul juridic se consolideaza retroactiv, afara de cazul cand partile au prevazut altfel;
b. partile trebuie sa isi restituie prestatiile efectuate;
c. fructele care au fost culese de dobanditor trebuie restituite.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

75)
Este lovita de nulitate obligatia asumata sub conditie:
a. suspensiva pur potestativa din partea creditorului,
b. rezolutorie pur potestativa din partea donatorului;
c. suspensiva potestativa simpla din partea promitentului.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

76)
Este valabila:
a. conditia pur potestativa din partea creditorului;
b. conditia pur potestativa din partea deditorului;
c. conditia simpla potestativa din partea creditorului sau a debitorului

A. a
B. b
C. c


ANS: A

77)
Conditia (ca modalitate a actului juridic) a carei realizare depinde de vointa uneia din parti si de vointa unei persoane nedeterminate este:
a. mixta;
b. pur potestativa;
c. potestativa simpla.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

78)
Constituie conditie mixta conditia a carei realizare depinde de:
a. exclusiv vointa unei parti sau de hazard;
b. vointa unei parti si de vointa unei persoane nedeterminate;
c. vointa unei parti si de vointa unei persoane determinate.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

79)
Principiul pacta sunt servanda:
a. este un principiu general al dreptului civil;
b. este consacrat legislativ numai pentru conventii (contracte), nu si pentru actele juridice unilaterale;
c. este un principiu care guverneaza efectele nulitatii actului juridic.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

80)
Pacta sunt servanta reprezinta:
a. o maxima juridica;
b.o regula generala aplicabila in cadrul diferitelor institutii de drept civil;
c. un principiu fundamental al dreptului civil.

A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: A

81)
Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt servanda in cazul:
a. incetarii imprumutului de folosinta din cauza mortii comodantului;
b. incetarea locatiunii datorita mortii locatarului;
c. prelungirii, prin lege, a efectelor anumitor acte juridice.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

82)
Teoria impreviziunii:
a. nu cunoaste nici o aplicatie legala;
b. este o aplicatie a principiului pacta sunt servanda;
c. se refera la revizuirea efectelor anumitor acte juridice datorita ruperii echilibrului contractual ca urmare a schimbarii imprejurarilor avute in vedere la data incheierii acelor acte juridice.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

83)
Constituie o exceptie de la principiul „pacta sunt servanda”
a. tacita relocatiune;
b. incetarea mandatului din cauza falimentului mandatarului;
c. cazul actelor juridice colective.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

84)
Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt servanda in cazul in care:
a. partile au prevazut posibilitatea reinnoirii contractului;
b. s-ar acorda prin lege un termen de amanare generala a executarii unor obligatii contractuale de catre o anumita categorie de debitori;
c. partile au prevazut o clauza de dezicere.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

85)
Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele:
a. revocarea ofertei inainte de a ajunge la destinatar;
b. revocarea marturisirii pentru eroare de drept;
c. incetarea depozitului la cererea deponentului

A. a
B. b
C. c


ANS: A

86)
Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele:
a. revizuirea efectelor actului juridic in cazurile expres prevazute de lege;
b. retractarea renuntarii la mostenire dupa expirarea termenului pentru exercitarea dreptului de optiune succesorala;
c. revocarea marturisirii pentru eroare de fapt.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

87)
In categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral se include, printre altele:
a. legatul;
b. revocarea donatiei intre soti;
c. denuntarea locatiunii incheiate pe durata nedeterminata.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

88)
Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:
a. denuntarea contractului de asigurare;
b. incetarea mandatului din cauza mortii mandatarului;
c. denuntarea contractului de locatiune inainte de implinirea termenului stabilit.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

89)
Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:
a. denuntarea unilaterala a contractului de voluntariat;
b. retragerea ofertei inainte de a ajunge la destinatar;
c. incetarea imprumutului de folosinta din cauza mortii comodatarului

A. a
B. b
C. c


ANS: A

90)
Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:
a. renuntarea mandatarului la mandat;
b. moratoriul legal;
c. denuntarea contractului de inchiriere a locuintei de catre locator inainte de implinirea termenului stabilit.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

91)
Constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice unilaterale:
a. legatul, donatia;
b. retractarea renuntarii la mostenire;
c. oferta de a contracta, inainte de a ajunge la destinatar.

A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: B

92)
In categoria avanzilor–cauza trebuie inclusi, printre altii:
a. reprezentantii conventionali ai partilor;
b. toti cei care, ulterior incheierii actului juridic, au contractat cu partile acestuia;
c. succesorii cu titlu universal ai partilor.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

93)
Dobanditorul unui drept subiectiv (privit ut singuli) are calitatea de avand-cauza fata de:
a. actul juridic prin care a dobandit acel drept;
b. actele juridice incheiate anterior de cel de la care a dobandit dreptul respectiv, insa numai daca sunt in legatura cu acel drept si au fost respectate formalitatile de opozabilitate fata de terti;
c. toate actele juridice incheiate anterior de cel de la care a dobandit acel drept.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

94)
Stipulatia pentru altul creaza raspunderi:
a. intre stipulant si promitent;
b. intre stipulant si tert;
c. intre promitent si tert.

A. a+b
B. a+c
C. b+c


ANS: A

95)
Stipulatia pentru altul este:
a. un mijloc direct de schimbare a persoanei debitorului;
b. o exceptie aparenta de la principiul relativitatii efectelor actului juridic;
c. o exceptie reala de la principiul relativitatii efectelor actului juridic.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

96)
Constituie veritabile exceptii de la principiul relativitatii efectelor actului juridic:
a. promisiunea faptei altuia;
b. stipulatia pentru altul, in ce priveste latura activa a obligatiei;
c. stipulatia pentru altul, in ce priveste latura pasiva a obligatiei.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

97)
Este vorba de o exceptie de la opozabilitatea actului juridic fata de terti in
cazul:
a. gestiunii intereselor altei persoane;
b. simulatiei;
c. actiunilor directe.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

98)
In functie de modul de consacrare legislativa, nulitatile se clasifica in:
a. nulitati absolute si nulitati relative;
b. nulitati exprese si nulitati virtuale;
c. nulitati de drept si nulitati judiciare.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

99)
In functie de intinderea efectelor, nulitatile se clasifica in:
a. nulitati de drept si nulitati judiciare;
b. nulitati totale si nulitati partiale;
c. nulitati absolute si nulitati relative.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

100)
Calificarea nulitati absolute si nulitatii relative se face dupa:
a. cum sunt sau nu expres prevazute de lege;
b. natura interesului ocrotit;
c. intinderea efectelor.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

101)
Spre deosebire de nulitate, caducitatea:
a. presupune un act juridic valabil incheiat;
b. presupune o cauza de nevalabilitate ulterioara incheierii actului juridic;
c. este o sanctiune ce se aplica numai in materia liberalitatilor.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

102)
Atrag nulitatea absoluta a actului juridic civil, printre altele, urmatoarele cauze:
a. lipsa discernamantului persoanei fizice la incheierea actului;
b. nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice;
c. frauda legii.

A. a+c
B. a+b
C. b+c


ANS: C

103)
Intervine nulitatea absoluta in cazul:
a. neacceptarii ofertei de catre destinatarul acesteia;
b. lipsei totale a consimtamantului;
c. erorii asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului juridic.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

104)
Intervine nulitatea absoluta in cazul:
a. incalcarii principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice;
b. violentei;
c. nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la capacitatea civila de exercitiu.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

105)
Regulile in care se exprima regimul juridic al nulitatii absolute sunt:
a. nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes;
b.actiunea in nulitate absoluta trebuie invocata in termenul de prescriptie extinctiva;
c. nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare.

A. a+c
B. a+b
C. b+c


ANS: A

106)
Spre deosebire de nulitatea relativa, nulitatea absoluta:
a. poate fi invocata si de instanta din oficiu;
b. desfiinteaza toate efectele actului juridic;
c.este imprescriptibila extinctiv si nu poate fi acoperita prin confirmare, fara nici o exceptie

A. a
B. b
C. c


ANS: A

107)
Atrag nulitatea relativa a actului juridic civil, printre altele, urmatoarele cauze:
a. nerespectarea dreptului de preemtiune;
b. lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic:
c. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil

A. a+b
B. a+c
C. b+c


ANS: A

108)
Nulitatea absoluta:
a. poate fi invocata de instanta din oficiu;
b.este nulitatea expres prevazuta de lege;
c. nu poate fi acoperita prin confirmare

A. a+b
B. a+c
C. b+c


ANS: B

109)
Atrag nulitatea relativa a actului juridic civil, printre altele, urmatoarele cauze:
a. lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic;
b. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
c. nerespectarea dreptului de preemtiune.

A. a+b
B. a+c
C. b+c


ANS: B

110)
Constituie cauze de nulitate absoluta a unui act juridic civil:
a. error in negotio si error in substantiam;
b. nerespectarea unei incapacitati de folosinta a unei persoane fizice, impusa pentru ocrotirea unui interes privat;
c. nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

111)
111. Nulitatea relativa:
a. desfiinteaza actul in parte;
b. desfiinteaza actul numai in raporturile dintre partile contractante;
c. poate fi si tacita.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

112)
Nulitatea relativa:
a. desfiinteaza in toate cazurile, doar o parte din efectele actului juridic;
b. poate fi acoperita prin confirmare;
c. poate fi invocata si de instanta din oficiu

A. a
B. b
C. c


ANS: B

113)
Intervine nulitatea relativa in cazul:
a. dolului principal;
b. neexecutarii culpabile a obligatiei asumate prin contract;
c. nerespectarii formei ad probationem.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

114)
Efectele nulitatii sunt inlaturate de:
a. principiul restitutio in integrum;
b. regula error communis facit ius;
c. principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

115)
Constituie un principiu al efectelor nulitatii, principiul:
a. neretroactivitatii;
b. restabilirii situatiei anterioare;
c. mentinerii actului subsecvent.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

116)
In categoria principiilor efectelor nulitatii includem, printre altele, principiul:
a. neretroactivitatii;
b. mentinerii actului subsecvent;
c. restitutio in integrum.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

117)
In caz de anulare a actului:
a. partile sunt in drept (ope legis) repuse in situatia anterioara;
b. fructele culese pana la data intentarii cererii de anulare de posesorul de buna-credinta nu se restituie;
c. uzucapiunea nu poate fi opusa de catre posesorul de rea-credinta.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

118)
In ce priveste repunerea partilor in situatia anterioara incheierii actului juridic desfiintat:
a. actiunea (cererea) in restituirea prestatiilor executate nu se confunda cu insasi actiunea (cererea) in nulitate;
b. instanta careia i s-a solicitat doar desfiintarea actului juridic trebuie sa dispuna, chiar si din oficiu restituirea prestatiilor executate in baza acestuia;
c. minorul nu este tinut sa restituie prestatiile primite in baza actului juridic desfiintat daca nu a profitat de acestea, risipindu-le.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

119)
Efectele nulitatii:
a. nu difera dupa cum actul juridic a fost sau nu executat pana in momentul declararii nulitatii;
b. sunt aceleasi indiferent de natura interesului ocrotit prin dispozitia legala ce stabileste conditia de validitate nerespectata la incheierea actului juridic;
c. se produc numai pentru viitor, afara de exceptiile prevazute de lege.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

120)
In cazul in care contractul sinalagmatic este anulat dupa ce ambele parti si-au executat prestatiile, actiunea prin care se solicita restituirea prestatiilor trebuie intemeiata pe:
a. insusi contractul desfiintat;
b. imbogatirea fara justa cauza;
c. plata nedatorata.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

121)
Este prescriptibila extinctiv actiunea:
a. confesorie intemeiata pe dreptul de superficie;
b. confesorie intemeiata pe dreptul de servitute;
c. in granituire.

A. a+b
B. b+c
C. a+c


ANS: A

122)
Este imprescriptibila extinctiv actiunea:
a. prin care se revendica un bun proprietate publica;
b. intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza;
c. estimatorie.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

123)
Prescriptia extinctiva a actiunii in revendicarea imobilului ce a format obiectul urmaririi silite imobiliare incepe sa curga de la data:
a. emiterii actului de adjudecare;
b. inscrierii actului de adjudecare in cartea funciara;
c. consemnarii pretului de catre adjudecatar.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

124)
Este imprescriptibila extinctiv actiunea:
a. de partaj;
b. intemeiata pe plata nedatorata;
c. posesorie.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

125)
In privinta cursului prescriptiei extinctive:
a. cauzele de suspendare, de intrerupere si de repunere in termen sunt expres si limitativ prevazute de lege;
b. clauza prin care partile contractante ar stabili momentul de la care incepe sa curga prescriptia, derogand astfel de la regula incidenta materiei respective, este lovita de nulitate absoluta;
c. nu prezinta importanta distinctia dintre forta majora si cazul fortuit.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

126)
Prescriptia actiunii in raspundere civila pentru viciile ascunse ale lucrului incepe sa curga:
a. de la data predarii lucrului;
b. de la data descoperirii viciilor;
c. cel mai tarziu de la data expirarii termenului de garantie.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

127)
Prescriptia extinctiva a actiunii in declararea nulitatii pentru eroare asupra calitatilor substantiale ale lucrului vandut incepe sa curga:
a. de la data incheierii contractului de vanzare-cumparare;
b. de la data predarii lucrului;
c. de la data la care cumparatorul a cunoscut ca a avut o falsa reprezentare a realitatii, insa cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la data incheierii contractului de vanzare-cumparare.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

128)
Este imprescriptibila extinctiv actiunea:
a. prin care se solicita reductiunea liberalitatilor excesive;
b. in nulitatea legatului pentru cauza imorala;
c. prin care se solicita raportul donatiilor.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

129)
In cazul dreptului afectat de o conditie rezolutorie, prescriptia extinctiva:
a. incepe sa curga de la data nasterii raportului juridic;
b. este suspendata eveniente conditione;
c. incepe sa curga de la data realizarii conditiei.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

130)
Prescriptia extinctiva a actiunii in anularea actului juridic pentru violenta incepe sa curga:
a. la data incetarii violentei;
b. cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la data incetarii violentei;
c. cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la data incheierii actului juridic.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

131)
Prescriptia extinctiva nu curge (este suspendata):
a. intre concubini;
b. ori de cate ori minorul este lipsit de ocrotirea parinteasca;
c. intre soti.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

132)
Potrivit art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, prescriptia dreptului la actiune in repararea pagubei incepe sa curga de la data cand cel pagubit:
a. a descoperit prejudiciul;
b. a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care a cauzat-o;
c. a cunoscut sau trebuia sa cunoasca paguba si pe cel care raspunde de ea.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

133)
Cursul prescriptiei extinctive se intrerupe in cazul:
a. introducerii reclamatiei administrative prealabile;
b. in care una din parti este minor lipsit de ocrotirea parinteasca;
c. recunoasterii datoriei de catre debitor inainte de implinirea termenului de prescriptie extinctiva.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

134)
Predarea, la foarte scurt timp dupa incheierea unui antecontract de vanzare-cumparare, a bunului ce formeaza obiectul acestuia catre cel ce urmeaza sa il cumpere:
a. constituie o cauza care justifica repunerea in termenul de prescriptie extinctiva a dreptului de a cere incheierea contractului de vanzare-cumparare;
b. reprezinta executarea obligatiei de a da:
c. intrerupe cursul prescriptiei extinctive a dreptului celui ce urmeaza sa cumpere de a cere incheierea contractului de vanzare-cumparare.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

135)
Forta majora constituie o cauza:
a. de suspendare a prescriptiei extinctive;
b. care justifica repunerea in termenul de prescriptie extinctiva;
c. de intrerupere a prescriptiei extinctive

A. a
B. b
C. c


ANS: A

136)
Introducerea cererii de chemare in judecata inauntrul termenului de prescriptie extinctiva:
a. sterge, provizoriu si conditionat, prescriptia extinctiva scursa anterior introducerii;
b. suspenda cursul prescriptiei extinctive pana la data pronuntarii hotararii;
c. nu are nici o consecinta juridica in privinta cursului prescriptiei extinctive.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

137)
Intreruperea cursului prescriptiei extinctive:
a. face sa inceapa a curge o noua prescriptie;
b. suspenda efectele prescriptiei incepute;
c. nu produce efecte fara hotararea organului jurisdictional.

A. a
B. b
C. c


ANS: A

138)
138. Se poate dispune repunerea in termenul de prescriptie extinctiva in cazul:
a. culpei sub forma neglijentei;
b. parasirii incapabilului de catre reprezentantul legal;
c. erorii de drept.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

139)
Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva de drept comun:
a. trebuie ceruta numai de cel impotriva caruia s-a implinit prescriptia;
b. poate fi dispusa din oficiu de organul de jurisdictie;
c. opereaza de drept si automat

A. a
B. b
C. c


ANS: B

140)
In sistemul Decretului nr. 167/1958, repunerea in termenul de prescriptie
extinctiva:
a. se dispune numai pentru cauzele enumerate limitativ de lege;
b. nu poate fi dispusa daca exista culpa titularului dreptului in depasirea termenului de prescriptie extinctiva;
c. opereaza de drept.

A. a
B. b
C. c


ANS: B

141)
Conventia prin care, dupa ce s-a implinit prescriptia extinctiva, debitorul recunoaste datoria pretinsa de creditor si declara ca o va plati:
a. intrerupe cursul prescriptiei extinctive;
b. nu are nici o consecinta juridica in privinta cursului prescriptiei extinctive;
c. constituie o novatie.

A. a
B. b
C. c


ANS: C

[doina_mystery]

Dragi colegi,v-as ruga daca tot colaboram ,sa spuna fiecare dintre noi care au fost intrebarile din cadrul testului pe care l-a rezolvat la examen,care au fost gresit rezolvate pe site sau pe care softul nu i le-a recunocut corecte.Eu am examen sambata la Istoria dreptului si am cateva neclaritati.Am inteles ca nu sunt in regula mai multe intrebari:7,8,9,18,38 si altele.Fiecare spune in felul lui.Haideti sa ne ajutam.

[doina_mystery]

DREPT_1_DPDG
Drept civil partea generalã
MULTIPLE CHOICE
1) În delimitarea dreptului familiei fatã de dreptul civil sunt de mentionat urmãtoarele deosebiri:
a. în dreptul familiei sunt dominante raporturile patrimoniale;
b. normele majoritare în dreptul familiei sunt cele dispozitive;
c. în dreptul familiei se cere o calitate specialã a subiectelor sale.
2) În delimitarea dreptului muncii fatã de dreptul civil sunt de mentionat urmãtoarele deosebiri:
a. pe parcursul raporturilor de muncã, subiectele se aflã în pozitie de subordonare;
b. în dreptul muncii sunt majoritare raporturile nepatrimoniale;
c. dominante în dreptul muncii sunt normele imperative
3) În categoria izvoarelor dreptului civil trebuie încadrate si:
a. reglementãrile internationale (conventii, pacte, acorduri);
b. actele normative adoptate de un ministru (ordin, instructiune, regulament etc.)
c. jurisprudenta
4) Iesirea din vigoare a legii civile se produce prin:
a. abrogarea ei implicitã;
b. abrogarea ei expresã;
c. desuetudine.
5) Egalitatea pãrtilor (subiectilor) raportului juridic civil reprezintã:
a. egalitatea acestora în fata legii civile;
b. egalitatea juridicã a vointelor pãrtilor raportului juridic civil;
c. egalitatea realã, materialã între pãrtile raportului juridic civil.
6) Obligatia conjunctã:
a. presupune cã datoria sau, dupã caz, creanta este divizibilã;
7) Cesiunea de creantã:
a. presupune, pentru valabilitatea ei, consimtãmântul debitorului cedat;
b. este un mijloc juridic direct de schimbare a persoanei creditorului;
c. este o exceptie realã de la principiul relativitãtii efectelor actului juridic.
8) Schimbarea debitorului se poate realiza prin intermediul:
b. delegatiei perfecte;
9) Categoria drepturilor reale accesorii include, printre altele:
a. dreptul de servitute;
b. dreptul de ipotecã;
c. posesia
10) Dreptul real si dreptul de creantã se aseamãnã, printre altele, prin aceea cã:
a. au determinate atât subiectul activ, cât si subiectul pasiv;
b. sunt evaluabile pecuniar;
c. sunt însotite de prerogativa preferintei.
11) Abuzul de drept subiectiv civil:
a. înseamnã depãsirea limitelor externe, de ordin material sau juridic, ale dreptului respectiv;
b. constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda;
c.presupune, printre altele, exercitarea dreptului subiectiv cu rea-credintã
12) Prin obligati de „a da” se întelege îndatorirea:
a. de a preda un lucru;
b. de a transmite un drept de creantã;
c. de a transmite sau a constitui un drept real
13) Constituie o obligatie de mijloace:
a. obligatia pe care si-o asumã medicul de a depune toatã priceperea sa în tratarea pacientului;
b. obligatia de a câstiga un anumit proces, asumatã de avocat fatã de clientul sãu;
c. obligatia de a preda un anumit lucru.
14) Obligatiile naturale:
a. nu se bucurã de vreo sanctiune (protectie) juridicã;
b. pot fi valorificate numai pe cale de exceptie (apãrare);
c. sunt îndatoriri care decurg din regulile de convietuire socialã
15) Este un imobil prin obiectul la care se aplicã:
a. fondul de comert;
b. dreptul de creantã corelativ obligatiei debitorului de a constitui un drept de superficie;
c. dreptul de proprietate asupra unui teren.
16) Dupã cum pot fi înlocuire sau nu în executarea unei obligatii, fãrã a afecta valabilitatea plãtii, bunurile se clasificã în:
a. divizibile si indivizibile;
b. frugifere si nefrugifere;
c. fungibile si nefungibile.
17) Nu pot forma obiectul executãrii silite a debitorului:
a. bunurile incorporale;
b. obiectele de cult religios, dacã nu sunt mai multe de acelasi fel;
c. bunurile insesizabile
18) Categoria bunurilor incorporale include:
a. dreptul de proprietate asupra unui bun mobil prin natura lui;
b. titlurile de valoare;
c. toate drepturile subiective
19) Pentru a fi încuviintatã de instantã, proba trebuie sã îndeplineascã, printre altele, urmãtoarele conditii:
a. sã fie utilã;
b. sã aibã legãturã cu pricina;
c. sã fie de naturã sã conducã la rezolvarea cauzei.
20) Faptele care trebuie sã fie dovedite sunt:
a. faptele materiale exteriorizate;
b. faptele cunoscute personal de judecãtor;
c. faptele constante
21) În ce priveste puterea doveditoare a înscrisului autentic, fac dovada pânã la proba contrarie:
a. mentiunile ce reprezintã constatãrile personale ale agentului instrumentator;
b. mentiunile ce privesc declaratiile pãrtilor fãcute în fata organului instrumentator;
c. mentiunile strãine de obiectul înscrisului.
22) Prezumtiile simple, judecãtoresti:
a. sunt nelimitate ca numãr;
b. sunt relative;
c. nu sunt susceptibile de rãsturnare prin alte mijloace de probatiune admise de lege.
23) Constituie prezumtii legale absolute (jure et de jure):
a. prezumtia legalã de platã;
b. prezumtia timpului legal al conceptiei;
c. prezumtia puterii lucrului judecat.
24) Constituie prezumtii legale relative (juris tantum):
a. prezumtia puterii lucrului judecat;
b. prezumtia de paternitate;
c. prezumtia de comunitate a bunurilor dobândite de cãtre soti în timpul cãsãtoriei
25) Dupã scopul urmãrit la încheierea lor, actele juridice se clasificã în:
a. actele juridice cauzale si acte juridice abstracte;
b. acte juridice cu titlu oneros si acte juridice cu titlu gratuit;
c. patrimoniale si nepatrimoniale.
26) În cazul actelor juridice între vii translative, dreptul de proprietate asupra bunurilor determinate generic se transmite în momentul:
a. predãrii, afarã de cazul când pãrtile au prevãzut altfel;
b. realizãrii acordului de vointã;
c. semnãrii înscrisului ce constatã contractul.
27) Este vorba de un act juridic declarativ în cazul:
a. conventiei de partaj;
b. cesiunii de creantã;
28) Actul juridic de confirmare:
a. este o conventie prin care se ratificã un act juridic anulabil;
b. valideazã retroactiv actul juridic anulabil;
c. presupune refacerea actului juridic anulabil
29) Sunt acte juridice civile solemne:
a. revocarea expresã a unui legat;
b. acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
c. renuntarea expresã la succesiune.
30) Capacitatea de a încheia actul juridic civil este o conditie:
a. de fond;
b. de formã;
c. neesentialã si specialã.
31) Capacitatea de a încheia actul juridic civil este:
a. parte a capacitãtii civile de folosintã;
b. parte a capacitãtii civile de exercitiu;
c. o cerintã a valabilitãtii consimtãmântului.
32) Capacitatea de a încheia actul juridic civil este:
a. o stare de drept, spre deosebire de discernãmânt, care este o stare de fapt;
b. o parte a capacitãtii civile de exercitiu;
c. o conditie de fond, esentialã, de eficacitate si generalã a actului juridic civil.
33) Constituie cerinte ale valabilitãtii consimtãmântului:
a. sã provinã de la o persoanã cu capacitate de exercitiu;
b. sã fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;
c. sã nu fie exteriorizat.
34) Tãcerea valoreazã consimtãmânt:
a. când legea prevede expres aceasta;
b. când prin vointa expresã a pãrtilor se atribuie tãcerii valoare de consimtãmânt;
c. când, potrivit obiceiului, tãcerii i se atribuie valoare de consimtãmânt.
35) Lipseste intentia de a produce efecte juridice:
a. când declaratia de vointã a fost fãcutã iocandi causa;
b. când declaratia de vointã s-a fãcut sub conditie simplã potestativã din partea celui ce se obligã;
c. când manifestarea de vointã s-a fãcut cu o rezervatio mentalis, chiar dacã nu a fost cunoscutã de contractant.
36) Constituie viciu de consimtãmânt:
a. eroarea indiferentã;
b. dolul secundar (incident);
c. violenta.
37) Falsa reprezentare a realitãtii la încheierea actului juridic atrage nulitatea relativã a acestuia în cazul în care priveste:
a. calitãtile substantiale ale obiectului acelui act juridic;
b. natura actului juridic;
c. identitatea fizicã a obiectului acelui act juridic.
38) Nemo censetur ignorare legem (nimeni nu se poate apãra invocând nerecunoasterea legii) reprezintã:
a. un principiu de drept;
b. o maximã sau adagiu juridic;
c. o idee de bazã ce se aplicã fie numai într-o institutie, fie în douã sau mai multe institutii ale dreptului civil.
39) Atunci când falsa reprezentare priveste natura actului juridic care se încheie este vorba de:
a. error in negotium;
b. error in corpore;
c. error in substantiam.
40) Este vorba de un viciu de consimtãmânt în cazul în care:
a. lipseste discernãmântul;
b. manifestarea de vointã este prea vagã;
c. partea a avut, la încheierea actului juridic, o falsã reprezentare a calitãtilor substantiale ale obiectului acestuia.
41) Eroarea asupra persoanei cu care s-a contractat:
a. atrage nulitatea absolutã a actului juridic;
b. este, în toate cazurile, viciu de consimtãmânt;
c. poate atrage anularea actului juridic, în conditiile legii.
42) Dolul:
a. este o eroare provocatã;
b. atrage nulitatea absolutã;
c. se prezumã
43) Dolul:
a. este aplicabil si actelor juridice unilaterale;
b. nu afecteazã valabilitatea contractului atunci când provine de la reprezentantul cocontractantului;
c. incident (secundar) atrage nulitatea relativã.
44) Dolul:
a. se sanctioneazã cu nulitatea absolutã a actului juridic;
b. nu afecteazã valabilitatea contractului atunci când împrejurarea ascunsã de una din pãrti era
cunoscutã de cocontractant;
c. este aplicabil numai actelor juridice bilaterale.
45) Violenta constituie viciu de consimtãmânt dacã:
a. amenintarea nu este justã;
b. provine numai de la persoana cu care s-a contractat;
c. este indiferentã.
46) În materia violentei, ca viciu de consimtãmânt:
a. amenintarea trebuie sã previnã de la cocontractant;
b.temerea insuflatã celui amenintat trebuie sã fie considerabilã si actualã;
c. sanctiunea care intervine este nulitatea absolutã
47) Actiunea în resciziune:
a. se va admite chiar dacã, la încheierea actului juridic atacat, minorul a creat, prin mijloace viclene, aparenta cã este major;
b. se va respinge ca prescrisã în toate cazurile în care se intenteazã dupã expirarea unui termen de 18 luni de la data încheierii actului juridic;
c. se va respinge în cazul în care, prin intermediul ei, se atacã un act juridic aleatoriu.
48) Actiunea în resciziune:
a. se va admite chiar dacã, la încheierea actului juridic atacat, minorul a creat, prin mijloace viclene, aparenta cã este major;
b. se va respinge ca prescrisã în toate cazurile în care se intenteazã dupã expirarea unui termen de 18 luni de la data încheierii actului juridic;
c. se va respinge în cazul în care, prin intermediul ei, se atacã un act juridic aleatoriu.
49) Nu existã un element obiectiv în structura:
a. erorii;
b. dolului;
c. violentei.
50) Ca regulã, viciile de consimtãmânt:
a. atrag nulitatea absolutã;
b. atrag nulitatea relativã;
c. nu afecteazã valabilitatea actului juridic.
51) Obiectul actului juridic civil constã în:
a. clauzele stabilite de pãrti;
b. conduita pãrtilor;
c. drepturile si obligatiile pãrtilor.
52) Constituie cerinte generale ale valabilitãtii obiectului actului juridic civil:
a. existenta autorizatiei administrative sau judiciare;
b. obiectul sã fie real;
c. obiectul sã fie determinat sau determinabil.
53) Obiectul actului juridic civil constã în:
a. clauzele stabilite de pãrti;
b. conduita pãrtilor;
c. drepturile si obligatiile pãrtilor.
54) Obiectul actului juridic civil:
a. constã în drepturile si obligatiile pãrtilor;
b. trebuie, printre altele, sã fie licit;
c. consta în scopul urmãrit la încheierea actului juridic.
55) Se pot transmite prin acte între vii:
a. patrimoniul unei persoane fizice;
b. obligatiile unei persoane fizice;
c. drepturile succesorale.
56) Obiectul actului juridic civil:
a. poate sã priveascã si un bun viitor;
b. constã în scopul urmãrit la încheierea actului juridic;
c.este o conditie de fond, esentialã de eficacitate si generalã a actului juridic.
57) Cauza (scopul) actului juridic civil trebuie sã fie:
a. determinatã sau cel putin determinabilã;
b. realã;
c. explicitã.
58) Cauza actului juridic civil este falsã:
a. dacã existã eroare asupra motivului determinant (scopului mediat);
b. dacã lipseste scopul imediat într-un act juridic nenumit;
c. în cazul lipsei discernãmântului.
59) Pentru a fi valabilã, cauza actului juridic civil trebuie sã fie printre altele:
a. licitã si moralã;
b. probatã;
c. posibilã.
60) Scopul imediat constã în:
a. prefigurarea sansei unui câstig sau riscul unei pierderi în actele juridice comutative;
b. prefigurarea remiterii lucrului si intentia de a procura gratuit un folos în cazul contractului de
comodat;
c. prefigurarea contraprestatiei în cazul contractelor unilaterale.
61) Conversiunea actului juridic:
a. înseamnã înlocuirea vechii obligatii cu o nouã obligatie, între cele douã obligatii existând un
element de diferentã;
b. este posibilã si în cazul nulitãtii absolute;
c. poate interveni indiferent de întinderea nulitãtii.
62) Sunt acte juridice civile solemne:
a. depozitul voluntar;
b. subrogatia în drepturile creditorului consimtitã de debitor;
c. ipoteca conventionalã.
63) Forma cerutã „ad validitatem”:
a. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea relativã a actului juridic;
b. constã, în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic;
c. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea absolutã a actului juridic.
64) Forma cerutã ad validitatem:
a. constã, în toate cazurile, în întocmirea unui înscris autentic;
b. este incompatibilã cu manifestarea tacitã de vointã;
c. reprezintã o aplicatie a principiului consensualismului.
65) Nerespectarea formei actului juridic cerute ad validitatem:
a. nu afecteazã valabilitatea actului juridic, ci doar posibilitatea dovedirii acestuia;
b. atrage nulitatea relativã;
c. atrage nulitatea absolutã.
66) Forma este cerutã ad validitatem în cazul:
a. depozitului voluntar;
b. contractului de închiriere a locuintei;
c.actelor constitutive ale asociatiilor si fundatiilor fãrã scop patrimonial.
67) Conversiunea unui act juridic opereazã dacã sunt îndeplinite si conditiile:
a. unele clauze ale actului nul sunt desfiintate iar altele mentinute;
b. sã existe un element de diferentã între actul nul si actul valabil;
c. actul socotit valabil sã îndeplineascã toate conditiile de valabilitate iar acestea sã se regãseascã în actul desfiintat.
68) Forma ad probationem:
a. presupune întocmirea unui înscris autentic;
b. este cerutã, printre altele, în cazul contractului de asigurare;
c. atrage, în caz de nerespectare, nulitatea relativã a actului juridic.
69) Nerespectarea formei actului juridic civil cerute ad probationem:
a. atrage nulitatea relativã a actului juridic;
b. atrage nulitatea partialã a actului juridic;
c. nu afecteazã valabilitatea actului juridic.
70) Nu constituie o modalitate a actului juridic civil:
a. termenul;
b. capacitatea;
c. cauza (scopul) actului juridic civil.
71) Obligatia asumatã sub conditie:
a. rezolutorie cauzalã este nulã;
b. pur potestativã din partea creditorului este valabilã;
c. suspensivã pur potestativã din partea debitorului este valabilã.
72) Conditia (ca modalitate a actului juridic) a cãrei realizare depinde exclusiv de vointa uneia din pãrti este:
a. mixtã;
b. potestativã simplã;
c. pur potestativã.
73) În cazul conditiei suspensive, pendente conditione:
a. creditorul este îndreptãtit sã solicite executarea obligatiei;
b. riscul pieirii fortuite a lucrului individual determinat care face obiectul obligatiei de a da va fi suportat de cãtre dobânditoANS:
c. dobânditorul dreptului real imobiliar este îndreptãtit sã îl înscrie provizoriu în cartea funciarã.
74) În cazul în care s-a realizat (împlinit) conditia rezolutorie:
a. actul juridic se consolideazã retroactiv, afarã de cazul când pãrtile au prevãzut altfel;
b. pãrtile trebuie sã îsi restituie prestatiile efectuate;
c. fructele care au fost culese de dobânditor trebuie restituite.
75) Este lovitã de nulitate obligatia asumatã sub conditie:
a. suspensivã pur potestativã din partea creditorului,
b. rezolutorie pur potestativã din partea donatorului;
c. suspensivã potestativã simplã din partea promitentului.
76) Este valabilã:
a. conditia pur potestativã din partea creditorului;
b. conditia pur potestativã din partea deditorului;
c. conditia simplã potestativã din partea creditorului sau a debitorului
77) Conditia (ca modalitate a actului juridic) a cãrei realizare depinde de vointa uneia din pãrti si de vointa unei persoane nedeterminate este:
a. mixtã;
b. pur potestativã;
c. potestativã simplã.
78) Constituie conditie mixtã conditia a cãrei realizare depinde de:
a. exclusiv vointa unei pãrti sau de hazard;
b. vointa unei pãrti si de vointa unei persoane nedeterminate;
c. vointa unei pãrti si de vointa unei persoane determinate.
79) Principiul pacta sunt servanda:
a. este un principiu general al dreptului civil;
b. este consacrat legislativ numai pentru conventii (contracte), nu si pentru actele juridice unilaterale;
c. este un principiu care guverneazã efectele nulitãtii actului juridic.
80) Pacta sunt servanta reprezintã:
a. o maximã juridicã;
b.o regulã generalã aplicabilã în cadrul diferitelor institutii de drept civil;
c. un principiu fundamental al dreptului civil.
81) Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt servanda în cazul:
a. încetãrii împrumutului de folosintã din cauza mortii comodantului;
b. încetarea locatiunii datoritã mortii locatarului;
c. prelungirii, prin lege, a efectelor anumitor acte juridice.
82) Teoria impreviziunii:
a. nu cunoaste nici o aplicatie legalã;
b. este o aplicatie a principiului pacta sunt servanda;
c. se referã la revizuirea efectelor anumitor acte juridice datoritã ruperii echilibrului contractual ca urmare a schimbãrii împrejurãrilor avute în vedere la data încheierii acelor acte juridice.
83) Constituie o exceptie de la principiul „pacta sunt servanda”
a. tacita relocatiune;
b. încetarea mandatului din cauza falimentului mandatarului;
c. cazul actelor juridice colective.
84) Este vorba de o exceptie de la principiul pacta sunt servanda în cazul în care:
a. pãrtile au prevãzut posibilitatea reînnoirii contractului;
b. s-ar acorda prin lege un termen de amânare generalã a executãrii unor obligatii contractuale de
cãtre o anumitã categorie de debitori;
c. pãrtile au prevãzut o clauzã de dezicere.
85) Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele:
a. revocarea ofertei înainte de a ajunge la destinatar;
b. revocarea mãrturisirii pentru eroare de drept;
c. încetarea depozitului la cererea deponentului
86) Categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral include, printre altele:
a. revizuirea efectelor actului juridic în cazurile expres prevãzute de lege;
b. retractarea renuntãrii la mostenire dupã expirarea termenului pentru exercitarea dreptului de optiune succesoralã;
c. revocarea mãrturisirii pentru eroare de fapt.
87) În categoria exceptiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateral se include, printre altele:
a. legatul;
b. revocarea donatiei între soti;
c. denuntarea locatiunii încheiate pe duratã nedeterminatã.
88) Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:
a. denuntarea contractului de asigurare;
b. încetarea mandatului din cauza mortii mandatarului;
c. denuntarea contractului de locatiune înainte de împlinirea termenului stabilit.
89) Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:
a. denuntarea unilateralã a contractului de voluntariat;
b. retragerea ofertei înainte de a ajunge la destinatar;
c. încetarea împrumutului de folosintã din cauza mortii comodatarului
90) Constituie exceptie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:
a. renuntarea mandatarului la mandat;
b. moratoriul legal;
c. denuntarea contractului de închiriere a locuintei de cãtre locator înainte de împlinirea
termenului stabilit.
91) Constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice unilaterale:
a. legatul, donatia;
b. retractarea renuntãrii la mostenire;
c. oferta de a contracta, înainte de a ajunge la destinatar.
92) În categoria avânzilor–cauza trebuie inclusi, printre altii:
a. reprezentantii conventionali ai pãrtilor;
b. toti cei care, ulterior încheierii actului juridic, au contractat cu pãrtile acestuia;
c. succesorii cu titlu universal ai pãrtilor.
93) Dobânditorul unui drept subiectiv (privit ut singuli) are calitatea de având-cauzã fatã de:
a. actul juridic prin care a dobândit acel drept;
b. actele juridice încheiate anterior de cel de la care a dobândit dreptul respectiv, însã numai dacã
sunt în legãturã cu acel drept si au fost respectate formalitãtile de opozabilitate fatã de terti;
c. toate actele juridice încheiate anterior de cel de la care a dobândit acel drept.
94) Stipulatia pentru altul creazã rãspunderi:
a. între stipulant si promitent;
b. între stipulant si tert;
c. între promitent si tert.
95) Stipulatia pentru altul este:
a. un mijloc direct de schimbare a persoanei debitorului;
b. o exceptie aparentã de la principiul relativitãtii efectelor actului juridic;
c. o exceptie realã de la principiul relativitãtii efectelor actului juridic.
96) Constituie veritabile exceptii de la principiul relativitãtii efectelor actului juridic:
a. promisiunea faptei altuia;
b. stipulatia pentru altul, în ce priveste latura activã a obligatiei;
c. stipulatia pentru altul, în ce priveste latura pasivã a obligatiei.
97) Este vorba de o exceptie de la opozabilitatea actului juridic fatã de terti în cazul:
a. gestiunii intereselor altei persoane;
b. simulatiei;
c. actiunilor directe.
98) În functie de modul de consacrare legislativã, nulitãtile se clasificã în:
a. nulitãti absolute si nulitãti relative;
b. nulitãti exprese si nulitãti virtuale;
c. nulitãti de drept si nulitãti judiciare.
99) În functie de întinderea efectelor, nulitãtile se clasificã în:
a. nulitãti de drept si nulitãti judiciare;
b. nulitãti totale si nulitãti partiale;
c. nulitãti absolute si nulitãti relative.
100) Calificarea nulitãti absolute si nulitãtii relative se face dupã:
a. cum sunt sau nu expres prevãzute de lege;
b. natura interesului ocrotit;
c. întinderea efectelor.
101) Spre deosebire de nulitate, caducitatea:
a. presupune un act juridic valabil încheiat;
b. presupune o cauzã de nevalabilitate ulterioarã încheierii actului juridic;
c. este o sanctiune ce se aplicã numai în materia liberalitãtilor.
102) Atrag nulitatea absolutã a actului juridic civil, printre altele, urmãtoarele cauze:
a. lipsa discernãmântului persoanei fizice la încheierea actului;
b. nerespectarea principiului specialitãtii capacitãtii de folosintã a persoanei juridice;
c. frauda legii.
103) Intervine nulitatea absolutã în cazul:
a. neacceptãrii ofertei de cãtre destinatarul acesteia;
b. lipsei totale a consimtãmântului;
c. erorii asupra calitãtilor substantiale ale obiectului actului juridic.
104) Intervine nulitatea absolutã în cazul:
a. încãlcãrii principiului specialitãtii capacitãtii de folosintã a persoanei juridice;
b. violentei;
c. nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la capacitatea civilã de exercitiu.
105) Regulile în care se exprimã regimul juridic al nulitãtii absolute sunt:
a. nulitatea absolutã poate fi invocatã de oricine are interes;
b.actiunea în nulitate absolutã trebuie invocatã în termenul de prescriptie extinctivã;
c. nulitatea absolutã nu poate fi acoperitã prin confirmare.
106) Spre deosebire de nulitatea relativã, nulitatea absolutã:
a. poate fi invocatã si de instantã din oficiu;
b. desfiinteazã toate efectele actului juridic;
c.este imprescriptibilã extinctiv si nu poate fi acoperitã prin confirmare, fãrã nici o exceptie
107) Atrag nulitatea relativã a actului juridic civil, printre altele, urmãtoarele cauze:
a. nerespectarea dreptului de preemtiune;
b. lipsa discernãmântului în momentul încheierii actului juridic:
c. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil
108) Nulitatea absolutã:
a. poate fi invocatã de instantã din oficiu;
b.este nulitatea expres prevãzutã de lege;
c. nu poate fi acoperitã prin confirmare
109) Atrag nulitatea relativã a actului juridic civil, printre altele, urmãtoarele cauze:
a. lipsa discernãmântului în momentul încheierii actului juridic;
b. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
c. nerespectarea dreptului de preemtiune.
110) Constituie cauze de nulitate absolutã a unui act juridic civil:
a. error in negotio si error in substantiam;
b. nerespectarea unei incapacitãti de folosintã a unei persoane fizice, impusã pentru ocrotirea unui
interes privat;
c. nerespectarea principiului specialitãtii capacitãtii de folosintã a persoanei juridice.
111) Nulitatea relativã:
a. desfiinteazã actul în parte;
b. desfiinteazã actul numai în raporturile dintre pãrtile contractante;
c. poate fi si tacitã.
112) Nulitatea relativã:
a. desfiinteazã în toate cazurile, doar o parte din efectele actului juridic;
b. poate fi acoperitã prin confirmare;
c. poate fi invocatã si de instantã din oficiu
113) Intervine nulitatea relativã în cazul:
a. dolului principal;
b. neexecutãrii culpabile a obligatiei asumate prin contract;
c. nerespectãrii formei ad probationem.
114) Efectele nulitãtii sunt înlãturate de:
a. principiul restitutio in integrum;
b. regula error communis facit ius;
c. principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis.
115) Constituie un principiu al efectelor nulitãtii, principiul:
a. neretroactivitãtii;
b. restabilirii situatiei anterioare;
c. mentinerii actului subsecvent.
116) În categoria principiilor efectelor nulitãtii includem, printre altele, principiul:
a. neretroactivitãtii;
b. mentinerii actului subsecvent;
c. restitutio in integrum.
117) În caz de anulare a actului:
a. pãrtile sunt în drept (ope legis) repuse în situatia anterioarã;
b. fructele culese pânã la data intentãrii cererii de anulare de posesorul de bunã-credintã nu se restituie;
c. uzucapiunea nu poate fi opusã de cãtre posesorul de rea-credintã.
118) În ce priveste repunerea pãrtilor în situatia anterioarã încheierii actului juridic desfiintat:
a. actiunea (cererea) în restituirea prestatiilor executate nu se confundã cu însãsi actiunea
(cererea) în nulitate;
b. instanta cãreia i s-a solicitat doar desfiintarea actului juridic trebuie sã dispunã, chiar si din
oficiu restituirea prestatiilor executate în baza acestuia;
c. minorul nu este tinut sã restituie prestatiile primite în baza actului juridic desfiintat dacã nu a
profitat de acestea, risipindu-le.
119) Efectele nulitãtii:
a. nu diferã dupã cum actul juridic a fost sau nu executat pânã în momentul declarãrii nulitãtii;
b. sunt aceleasi indiferent de natura interesului ocrotit prin dispozitia legalã ce stabileste conditia de validitate nerespectatã la încheierea actului juridic;
c. se produc numai pentru viitor, afarã de exceptiile prevãzute de lege.
120) În cazul în care contractul sinalagmatic este anulat dupã ce ambele pãrti si-au executat prestatiile,
actiunea prin care se solicitã restituirea prestatiilor trebuie întemeiatã pe:
a. însusi contractul desfiintat;
b. îmbogãtirea fãrã justã cauzã;
c. plata nedatoratã.
121) Este prescriptibilã extinctiv actiunea:
a. confesorie întemeiatã pe dreptul de superficie;
b. confesorie întemeiatã pe dreptul de servitute;
c. în grãnituire.
122) Este imprescriptibilã extinctiv actiunea:
a. prin care se revendicã un bun proprietate publicã;
b. întemeiatã pe îmbogãtirea fãrã justã cauzã;
c. estimatorie.
123) Prescriptia extinctivã a actiunii în revendicarea imobilului ce a format obiectul urmãririi silite imobiliare începe sã curgã de la data:
a. emiterii actului de adjudecare;
b. înscrierii actului de adjudecare în cartea funciarã;
c. consemnãrii pretului de cãtre adjudecatar.
124) Este imprescriptibilã extinctiv actiunea:
a. de partaj;
b. întemeiatã pe platã nedatoratã;
c. posesorie.
125) În privinta cursului prescriptiei extinctive:
a. cauzele de suspendare, de întrerupere si de repunere în termen sunt expres si limitativ prevãzute de lege;
b. clauza prin care pãrtile contractante ar stabili momentul de la care începe sã curgã prescriptia,
derogând astfel de la regula incidentã materiei respective, este lovitã de nulitate absolutã;
c. nu prezintã importantã distinctia dintre forta majorã si cazul fortuit.
126) Prescriptia actiunii în rãspundere civilã pentru viciile ascunse ale lucrului începe sã curgã:
a. de la data predãrii lucrului;
b. de la data descoperirii viciilor;
c. cel mai târziu de la data expirãrii termenului de garantie.
127) Prescriptia extinctivã a actiunii în declararea nulitãtii pentru eroare asupra calitãtilor substantiale ale lucrului vândut începe sã curgã:
a. de la data încheierii contractului de vânzare-cumpãrare;
b. de la data predãrii lucrului;
c. de la data la care cumpãrãtorul a cunoscut cã a avut o falsã reprezentare a realitãtii, însã cel mai
târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii contractului de vânzare-cumpãrare.
128) Este imprescriptibilã extinctiv actiunea:
a. prin care se solicitã reductiunea liberalitãtilor excesive;
b. în nulitatea legatului pentru cauzã imoralã;
c. prin care se solicitã raportul donatiilor.
129) În cazul dreptului afectat de o conditie rezolutorie, prescriptia extinctivã:
a. începe sã curgã de la data nasterii raportului juridic;
b. este suspendatã eveniente conditione;
c. începe sã curgã de la data realizãrii conditiei.
130) Prescriptia extinctivã a actiunii în anularea actului juridic pentru violentã începe sã curgã:
a. la data încetãrii violentei;
b. cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încetãrii violentei;
c. cel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierii actului juridic.
131) Prescriptia extinctivã nu curge (este suspendatã):
a. între concubini;
b. ori de câte ori minorul este lipsit de ocrotirea pãrinteascã;
c. între soti.
132) Potrivit art. 8 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, prescriptia dreptului la actiune în repararea pagubei începe sã curgã de la data când cel pãgubit:
a. a descoperit prejudiciul;
b. a cunoscut sau trebuia sã cunoascã paguba si pe cel care a cauzat-o;
c. a cunoscut sau trebuia sã cunoascã paguba si pe cel care rãspunde de ea.
133) Cursul prescriptiei extinctive se întrerupe în cazul:
a. introducerii reclamatiei administrative prealabile;
b. în care una din pãrti este minor lipsit de ocrotirea pãrinteascã;
c. recunoasterii datoriei de cãtre debitor înainte de împlinirea termenului de prescriptie extinctivã.
134) Predarea, la foarte scurt timp dupã încheierea unui antecontract de vânzare-cumpãrare, a bunului ce formeazã obiectul acestuia cãtre cel ce urmeazã sã îl cumpere:
a. constituie o cauzã care justificã repunerea în termenul de prescriptie extinctivã a dreptului de a
cere încheierea contractului de vânzare-cumpãrare;
b. reprezintã executarea obligatiei de a da:
c. întrerupe cursul prescriptiei extinctive a dreptului celui ce urmeazã sã cumpere de a cere
încheierea contractului de vânzare-cumpãrare.
135) Forta majorã constituie o cauzã:
a. de suspendare a prescriptiei extinctive;
b. care justificã repunerea în termenul de prescriptie extinctivã;
c. de întrerupere a prescriptiei extinctive
136) Introducerea cererii de chemare în judecatã înãuntrul termenului de prescriptie extinctivã:
a. sterge, provizoriu si conditionat, prescriptia extinctivã scursã anterior introducerii;
b. suspendã cursul prescriptiei extinctive pânã la data pronuntãrii hotãrârii;
c. nu are nici o consecintã juridicã în privinta cursului prescriptiei extinctive.
137) Întreruperea cursului prescriptiei extinctive:
a. face sã înceapã a curge o nouã prescriptie;
b. suspendã efectele prescriptiei începute;
c. nu produce efecte fãrã hotãrârea organului jurisdictional.
138) Se poate dispune repunerea în termenul de prescriptie extinctivã în cazul:
a. culpei sub forma neglijentei;
b. pãrãsirii incapabilului de cãtre reprezentantul legal;
c. erorii de drept.
139) Repunerea în termenul de prescriptie extinctivã de drept comun:
a. trebuie cerutã numai de cel împotrivã cãruia s-a împlinit prescriptia;
b. poate fi dispusã din oficiu de organul de jurisdictie;
c. opereazã de drept si automat
140) În sistemul Decretului nr. 167/1958, repunerea în termenul de prescriptie extinctivã:
a. se dispune numai pentru cauzele enumerate limitativ de lege;
b. nu poate fi dispusã dacã existã culpa titularului dreptului în depãsirea termenului de prescriptie
extinctivã;
c. opereazã de drept.
141) Conventia prin care, dupã ce s-a împlinit prescriptia extinctivã, debitorul recunoaste datoria pretinsã de creditor si declarã cã o va plãti:
a. întrerupe cursul prescriptiei extinctive;
b. nu are nici o consecintã juridicã în privinta cursului prescriptiei extinctive;
c. constituie o novatie.

[catalin77]

1b 2a 3d 4a 5e 6b 7c 8b 9b 10a 11a 12c 13c 14a 15a 16c 17a 18a 19b 20b 21e 22d 23d 24e 25a 26a 27b 28c 29b 30b 31c 32b 33a 34c 35a 36d 37c 38f 39c 40c 41c 42c 43a 44a 45b 46a 47c 48c 49a 50c 51d 52a 53d 54a 55a 56c 57a 58c 59d 60a 61d 62a 63a 64d 65b 66a 67a 68a 69d 70a 71a 72c 73b 74f 75d 76d 77d 78d 79d 80d 81a 82c 83b 84d 85e 86a 87a 88d 89b 90a 91c 92d 93d 94a 95a 96b 97c 98d 99d 100b.DACA AM GRESIT CEVA NU EZITA SA CORECTAZI!! BAFTA IN CONTINUARE!!! :innocent:
[/list]

[mariusbatar]

introducere in istoria dreptului : 1=f. 2=f. 1=1 2=3 3=2 4=1 5=2 6=1 7=2 8=3 9=1 10=1 11=1 12=2 13=3 14=1 15=2 16=1 17=3 18=2 19=1 20=1 21=3 22=3 23=1 24=3 25=3 26=1 27=3 28=3 29=1 30=1 31=1 32=3 33=1 34=2 35=3 36=1 37=1 38=2 39=2 40=1 41=1 42=2 43=2 44=1 45=2 46=1 47=3 48=1 49=1 50=1 51=1 52=1si2 53=2 54=1 55=1 56=3 57=3 58=3
introducerea in drept:1=5 2=5 3=4 4=3 5=3 6=1 7=4 8=1 9=510=4 11=2 12=2 13=1 14=4 15=1 16=1 17=3 18=4 19=4 20=4 21=4 22=1 23=5 24=4 25=2 26=5 27=5 28=2 29=2 30=3 31=4 32=4 33=3 34=5 35=5 36=3 37=5 38=4 39=4 40=5 41=3 42=4 43=1 44=3 45=2 46=3 47=5 48=1 49=2 50=3
metodologia cercetari juridica: 1=2 2=1 3=2 4=4 5=1 6=2 7=1 8=3 9=5 10=1 11=2 12=1 13=1 14=2 15=5 16=5 17=3 18=4 19=4 20=5 21=5 22=1 23=2 24=1 25=2 26=2 27=2 28=1 29=2 30=1 31=2 32=3 33=2 34=2 35=4 36=1 37=2 38=1 39=1 40=4 41=1 42=2 43=4 44=4 45=3 46=3 47=1 48=3 49=3 50=2 51=1 52=1 53=3 54=2 55=3 56=1 57=2 58=2 59=1 60=1 61=4 62=2 63=1 64=2 65=2 66=1 67=2 68=1 69=2 70=1 71=2 72=1 73=2 74=1 75=1 76=3 77=3 78=2 79=1 80=3 81=2 82=3 83=3 84=1 85=3 86=4 87=1 88=3 89=3 90=3 91=? 92=3 93=1 94=2 95=3 96=2 97=1 98=2 99=2 100=2 101=2 102=1/3 103=1 104=1 105=1 106=2 107=3 108=2 109=2 110=3 111=3 112=1 113=3 114=2 115=3 116=3 117=1 118=3 119=3 120=1 121=3 122=3 123=2 124=3

last edited by kronosro
Pe viitor incearca sa separi temele !

[petruta]

salut,
1) la engleza, eu zic asa:
21 = 1; 27 = 2; 28 = 4; 29 = 2; 30 = 3; 43 = 1; 56 = 1; 60 = 1; 61 = 4; 62 = 2; 63 = 1; 64 = 1; 74 = 2; 83 = 1; 113 = 1.
daca mai are altceva de spus, sa vedem!!!!
bafta si cu capul pe carte!
:-P :-P
Fara rautate as completa urmatoarele: fii te rog mai atenta unde postezi.Aici este subiect pentru drept civil.sede0202