|
da..iti trimit grila rezolvata impreuna cu paginatia.Astazi am examen la Metodologie..daca sunt ceva diferente-nu prea cred pentru ca raspunsurile sunt rasverificate...Oricum te anunt daca sunt diferente...
SUCCES!
Metodologia cercetarii sociologice 1
TRUE/FALSE
1) „Empiric” se referă la studierea concretă a realităţii sociale utilizând metode şi tehnici specifice de cercetare A 12 § 6
2) Orice cercetare empirică are un fundament teoretic A 13 § 1
3) Modelul calitativ de cercetare socială presupune utilizarea unor metode şi tehnici structurale, standartizate. F 13 § 3
4) Cunoaşterea la nivelul simţului comun este orientată din punct de vedere metodologic F 11 § 4 e)
5) Cunoaşterea comună are un caracter organizat şi sistematizat F 11 § 4 c)
6) Cunoaşterea comună are un caracter individual, personal. A 10 § 2 b)
7) Cunoaşterea spontană are un caracter individual, personal A 10 § 2 b) 7 § 3
8) Cunoaşterea spontană este marcată de subiectivitatea agentului cunoaşterii A 10 § 2 a)
9) Cunoaşterea spontană utilizează un limbaj riguros, standartizat F 10 § 2 e), 9 § 4
10) Cunoaşterea spontană este limitată spaţial şi temporar A 10 § 2 b)
11) Cunoaşterea ştiinţifică porneşte de la un set de ipoteze A 11 § 4 e)
12) Cunoaşterea ştiinţifică are un caracter personal, subiectiv (în funcţie de anumite principii axiologice, preferinţe ale cercetătorului) F 11 § 4 b)
13) Cunoşterea ştiinţifică porneşte de la un set de bănuieli şi observaţii întâmplătoare F 11 § 4 e)
14) Cunoaşterea ştiinţifică este orientată din punct de vedere metodologic A 11 § 4 e)
15) Definiţia nominală presupune procesul de transpunere a unei teme de cercetare într-o procedură de investigare concretă F 20 § 3
16) Definiţia operaţională constă în prescrierea operaţiilor empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea concretă. A 21§2
17) Operaţionalizarea conceptelor presupune rostirea designatului concomitent cu indicarea acestuia F 23 § 3, § 4
18) Operaţionalizarea conceptelor reprezintă procedeul prin care se decide dacă o calitate poate fi atribuită unei unităţi sociale A 23 § 3, § 4
19) O cercetare sociologică concretă este posibil de realizat doar dacă se porneşte de la reprezentarea imagistică a conceptului în care este reflectată realitatea supusă cercetării. F sinteze 106,manual 21 ultimul paragraf
20) Dimensiunile obţinute prin operaţionalizarea conceptelor prezintă grad mai mare de generalitate comparativ cu conceptul de referinţă F 21 § 3
21) În studiile exploratorii se porneşte de la un număr strict de indicatori sociologici F 23 § 5
22) Elaborarea propriu-zisă a indicatorilor sociologici trebuie precedată de alegerea metodelor şi tehnicilor de cercetare şi de construirea instrumentelor de recoltare a informaţiilor F 23 § 4
23) Elaborarea propriu-zisă a indicatorilor sociologici trebuie precedată de o activitate teoretică de definire şi analiză a conceptelor în care este reliefată realitatea supusă cercetării A 23 § 4
24) Indicatorii obţinuţi prin operaţionalizarea conceptelor vor sta la baza construirii instrumentelor de investigaţie. A sinteze 108 § 7
25) În planul cercetării ipoteza reprezintă o explicaţie anticipată, plauzibilă pentru a susţine o construcţie teoretică ce urmează să fie ulterior supusă testării, verificării empirice A 24 § 2
26) În cercetarea socio-umană vom accepta ca ipoteze empirice doar acele enunţuri confirmate F 24 § 6
27) Ipotezele de cercetare sunt explicaţii plauzibile bazate pe teorii explicative validate ştiinţific A 26 manual
28) Ipotezele de lucru sunt explicaţii întâmplătoare ce urmează a fi confruntate cu o serie de reflexii teoretice F sinteze 109 § 7
29) Metodologia implică analiza critică a elementelor care intervin în cercetare. A 11 § 4 Chelcea,sinteze pag.100
30) Într-o cercetare sociologică concretă, metoda este subsumată tehnicii de cercetare. F sinteze 101 §1
31) Cunoaşterea ştiinţifică este influenţată de zestrea culturală primită prin socializare. F sinteze 102 § 2
32) Definiţia operaţională este o definiţie lexicală, ea se realizează la nivel interlingvistic. F 20 § 3, 21 § 2, 3
33) Definiţia nominală a conceptelor este rezultatul final al analizei teoretice şi al cercetării concrete şi marchează un moment calitativ al cunoaşterii ştiinţifice. A 20 § 3
34) Definiţia operaţională a conceptelor este rezultatul final al analizei teoretice şi al cercetării concrete şi marchează un moment calitativ al cunoaşterii ştiinţifice. F 20 § 3
35) O cercetare sociologică concretă este posibil de realizat doar dacă se porneşte de la definirea riguroasă a domeniului supus cercetării. A sinteze 106 § 6
36) Într-o cercetare sociologică concretă, între indicatori şi indicatul lor se stabileşte o relaţie statistică. A sinteze 107 § 6
37) Ipotezele teoretice constituie enunţuri direct testabile în cercetarea de teren. F sinteze 109 § 9,2
38) Orice enunţ despre relaţia probabilă dintre fenomene constituie ipoteză de cercetare. F sinteze 109 § 9,2
39) Modelul cantitativ de cercetare este un model bazat pe descriere de tip pozitivist: pe cercetare efectivă, pe înregistrare, numărare şi măsurare. A sinteze 111 § 7
40) Modelul calitativ de cercetare este un model bazat pe descriere de tip pozitivist: pe cercetare efectivă, pe înregistrare, numărare şi măsurare. F sinteze 111 § 7
41) În cercetarea sociologică reprezentativitatea eşantionului ne permite generalizarea concluziilor la colectivitatea statistică generală. A sinteze 110 § 5, + 111 § 4
42) În cercetarea socio- umană concretă nu poate interveni fenomenul de serendipitate. F 146 § 1 Chelcea
43) Ipoteza de cercetare reprezintă un enunţ teoretic ce este confirmat de realitate. F 26 § 3,4 ,p.109 sinteze
44) În cercetarea sociologică concretă unei metode îi pot fi subordonate mai multe tehnici de cercetare. A sinteze 101
45) Cele mai frecvente caracteristici ale populaţiei ce alcătuieşte colectivitatea statistică generală devin criterii de grupare în vederea construirii eşantionului. A 28 § 2
1) Cum definim „metodologia cercetării sociologice”? sinteze 100 § 1, § 2
A) ştiinţa realizării cercetării;
B) o serie de factori social-politici implicaţi în viaţa socială;
C) ansamblul demersurilor teoretice, tehnico-metodologice şi epistemologice întreprinse de cercetător în vederea cunoaşterii ştiinţifice a faptelor sociale;
D) ştiinţa metodelor;
1 A+B+C
2 A+C+D
3 B+C+D
4 A+D
2) Ce se desemnează prin „metodă de cercetare”?
A) program de realizare a cercetării; sinteze 100 § 5 „prin metoda se desemneaza modul de cercetare si intreg programul de realizare a cercetarii”
B) mod de cercetare; curs 7 § 7
C) nivel teoretic al cercetării; curs 9 § 5
D) o serie de ipoteze generale
1 A+C conform anul trecut
2 A+D
3 B+C
4 B+C+D
3) Ce reprezintă „tehnica de cercetare”?
1 modalitate teoretică şi axiologică de abordare a realităţii socio-umane
2 sistem conceptual ce stă la baza cercetării
3 modalitate concretă de abordare a fenomenelor supuse cercetării sinteze 101§ 1
4) Cum definim nivelul teoretic al cercetării?
1 o serie de ipoteze direct testabile, cu nivel minim de generalitate
2 studiere concretă a realităţii socila-umane
3 totalitatea metodelor şi tehnicilor de cercetare
4 idei, explicaţii, interpretări, ipoteze generale asupra realităţii sociale sinteze 102 § 4 curs 10 § 5
5) Care dintre următorii sociologi definesc „fenomenul de serendipitate”?
1 E. Durkheim
2 A. Comte
3 R. K. Merton Chelcea 146 § 1
4 V. Pareto
6) Ce se înţelege prin „fenomenul de serendipitate”?
1 fapt regăsit în ipotezele de cercetare
2 fapt aberant şi neaşteptat
3 fapt neaşteptat, aberant şi capital Chelcea 146 § 1
7) Cunoaşterea comună se referă la :
A. credinţe, explicaţii, interpretări obţinute în mod spontan;
B. cunoştinţe obţinute prin intermediul unor metode şi tehnici;
C. cunoştinţe obţinute fără cercetare sistematică.
1 A+C 8 § 6
2 A+B+C
3 C
8) Cum se numeşte sociologul care afirmă că la nivelul cunoaşterii comune acţionează:
enculturaţia şi socializarea, ca factori ce conferă acesteia un caracter iluzoriu?
1 S. Freud
2 Henri H. Stahl 10 § 2 e)
3 Dimitrie Gusti
4 Paul F. Lazarfeld
9) Numiţi autorul definiţiei: paradigmele sunt „exemple împărtăşite în comun” de către o
comunitate ştiinţifică
1 Raymond Boudon
2 Thomas S. Kuhn 14 § 3
3 Robert K. Merton
10) Cine defineşteparadigmele ca fiind „limbajul în care sunt formulate teoriile”
1 Raymond Boudon
2 Thomas S. Kuhn
3 Robert King Merton 14 § 3
11) Paradigma operaţionalizării conceptelor în cercetarea sociologică a fost elaborată de către:
1 T. Parsons
2 M. Weber
3 P. F. Lazarfeld 21 § 4
4 E. Durkheim
12) Paradigma operaţionalizării conceptelor cuprinde:
A) elaborarea ipotezelor de cercetare
B) reprezentarea imagistică a conceptului
C) specificarea conceptului prin stabilirea dimensiunilor
D) delimitarea populaţiei supuse cercetării
E) alegerea indicatorilor
F) construcţia indicilor emipirici
1 A+B+C+D
2 A+D+E+F
3 B+C+D+E
4 B+C+E+F 21 § 4
5 A+B+D+E
13) A stabili dimensiunile unui concept, în procesul operaţionalizării, presupune:
1 a defini nominal conceptul;
2 a nominaliza domeniile sau elementele structurale care compun realitatea desemnată de conceptul respectiv; 22 § 2
3 a desemna „caracteristici” exprimate numeric pentru o anumită unitate socială.
14) În schema operaţională, prin identificarea variabilelor se vor identifica:
1 factorii care menţin constanţi indicatorii empirici obţinuţi prin operaţionalizare
2 factori care reprezintă caracteristici, particularităţi elementare ale realităţii sociale cercetate
3 semne direct observabile şi măsurabile în cercetarea de teren
4 factorii care influenţează sau care determină schimbări pentru fiecare dimensiune a conceptului operaţionalizat. sinteze 107 § 2
15) Indicatorii obţinuţi prin operaţionalizarea conceptelor reprezintă:
A) semne observabile şi măsurabile cu ajutorul cărora pot fi caracterizate unităţile sociale şi calităţile acestora. sinteze 107 § 4
B) particularitate elementară a unei teme de cercetare 107 § 3
C) domenii teoretice ale conceptului operaţionalizat
1 A+B
2 A+C
3 B+C
4 A+B+C
16) În metodologia sociologică, totalitatea dimensiunilor, variabilelor şi a indicatorilor unui fenomen poartă denumirea de:
1 univers statistic general
2 spaţiu de atribute 23 § 6
3 anchetă-pilot
17) Componentele schemei operaţionale reprezintă.
1 caracteristicile realităţii cercetate 23 § 7
2 interpretări şi reflexii teoretice
3 eşantioane reprezentative
18) Din punct de vedere etimologic ipoteza inseamnă:
1 enunţul unei explicaţii temeinic verificate;
2 observaţii întâmplătoare despre evenimente şi fenomene sociale;
3 ceea ce se pune dedesubt, temelie, bază. 24 § 1
19) Ipotezele de cercetare, empirice semnifică:
A) enunţuri direct testabile, verificabile empiric chelcea 31 § 4
B) enunţuri a căror confirmare/infirmare va fi redată de datele empirice 25 § 1
C) enunţuri generale, teoretice, indirect testabile
D) realitate socială exterioară, obiectivă, structurată numărării şi măsurării
1 A+B
2 B+C
3 C+D
4 A+D
20) Care dintre următoarele enunţuri constituie ipoteze de cercetare:
A) dacă sunt student atunci sunt înmatriculat la o instituţie de învăţământ superior - nu exprima un adevar probabil, ci cert
B) dacă în familie există un climat conflictual, atunci tendinţa spre devianţă comportamentală a copiilor este mare
C) cu cât nivelul de trai al populaţiei scade cu atât rata comportamentelor delicvente creşte
D) cu cât mă hrănesc mai bine cu atât scade senzaţia de foame - - nu exprima un adevar probabil, ci cert 26 §4
E) dacă aş locui pe Marte atunci aş fi mai fericit - nu e direct testabila 26 § 3
1 A+B
2 B+C
3 C+D
4 A+D
21) De ce în cercetarea socio-umană apare restricţia formulării ipotezelor de lucru în termenii:
„Dacă A atunci B” sau „Cu cât A cu atât B”?
1 deoarece ipotezele de lucru constituie ipoteze cu nivel maxim de generalitate (sunt ipoteze teoretice)
2 deoarece ipotezele de lucru sunt formulări axiologice şi epistemiologice
3 deoarece ipotezele de lucru iau forma unor implicaţii logice 25 § 6
22) Gruparea (stratificarea) populaţiei în cercetarea sociologică se realizează în funcţie de:
A) caracteristic socio-demografice
B) caracteristici socio-profesionale
C) caracteristici estetice
D) caracteristici sociale
E) caracteristici economice
1 A+B+C+D
2 B+C+D+E
3 A+C+D+E
4 A+B+D+E 28-29 a), b), c), d)
5 A+C+D+E
23) Condiţia de reprezentativitate a unui eşantion presupune:
A) capacitatea eşantionului de a reproduce cât mai fidel structurile şi caracteristicile populaţiei din care a fost extras
B) subiecţi reţinuţi în eşantion diferă (sub aspectul caracteristicilor socio-demografice) de universul cercetării
C) subiecţii reţinuţi în eşantion sunt purtătorii, tuturor, sau cel puţin, ale principalelor caracteristici a populaţiei totale
1 A+B
2 B+C
3 A+C sinteze 111 c)
24) Într-o cercetare sociologică concretă operaţia de codificare a informaţiilor reprezintă:
1 operaţia de reprezentare imagistică a informaţiilor
2 operaţia de reprezentare teoretică a informaţiilor
3 operaţia de reprezentare convenţională (numerică sau alfabetică) a unei informaţii 113 § 4
25) Într-o cercetare sociologică empirică metodele şi tehnicile de cercetare sunt alese de către cercetător în funcţie de:
A) informaţiile recoltate de la subiecţii presupuşi de cercetare
B) tema cercetării chelcea 19 § 2 „tema cercetarii” = natura fenomenelor studiate ????
C) concepţia general-teoretică ce stă la baza sinteze 112 § 4
D) obiectivele specifice temei cercetate sinteze 112 § 4
E) ipotezele de cercetare sinteze 112 § 4
1 A+B+C+D
2 A+C+D+E
3 B+C+D+E
4 A+B+C+D+E
26) Prin „metodologie” se desemnează:
1 acea ştiinţă care ne relevă modalităţile axiologice de abordare a socialului;
2 acea ştiinţă care ne relevă modalităţile de cunoaştere spontană a unui eveniment social;
3 acea ştiinţă care ne relevă demersurile de efectuare a cercetării. 5 § 2 sinteze 100 § 1
27) Într-o cercetare sociologică concretă, instrumentul de investigaţie semnifică:
1 mijloc, cale, mod de expunere;
2 unelte, aparatură de care se foloseşte cercetătorul pentru înregistrarea informaţiilor; sinteze 101 § 1
3 modul de a acţiona în efectuarea unei cercetări.
28) Termenul de paradigmă poate fi definit astfel:
1 ştiinţa metodelor;
2 mod de cercetare;
3 model, „pattern”; 14 § 2
4 instrument de investigaţie.
29) Cercetarea de teren propriu- zisă vizează:
A. aplicarea instrumentelor de recoltare a informaţiilor;
B. analiza conceptelor;
C. contactul direct dintre cercetător şi realitatea supusă cercetării;
D. recoltarea informaţiilor;
E. elaborarea ipotezelor de cercetare.
1 A+C+D sinteze 104
2 A+B+C+D
3 B+C
4 C+D+E
5 A+B+E
30) Proiectarea cercetării presupune:
A. analiza şi interpretarea informaţiilor;
B. fixarea obiectivelor cercetării;
C. contactul direct dintre cercetător şi realitatea supusă cercetării;
D. elaborarea ipotezelor de cercetare;
E. analiza conceptelor.
1 A+B+C
2 B+D+E sinteze 103
3 B+C+E
4 A+C+D
5 A+B+C+D
31) Relevanţa indicatorilor în cercetarea socio- umană concretă se poate estima prin:
A. analiza puterii de discriminare;
B. analiza proceselor psihice implicate;
C. analiză statistică;
D. analiză teoretică şi specificarea semnificaţiei datelor ce se obţin în cercetarea concretă.
1 A+B+C
2 A+D sinteze 107
3 B+C
4 B+D
32) În cercetarea sociologică vom reţine indicatorii care se definesc prin:
1 nivel maxim de generalitate;
2 rezistenţă la schimbare socială;
3 putere mare de discriminare. Sinteze 107
33) În cercetarea socio- umană concretă ipotezele îndeplinesc următorul rol:
1 metodologic şi cognitiv- explicativ; sinteze 110
2 metodologic şi axiologic;
3 psiho-somatic.
34) În cercetarea psihosocială stabilirea colectivităţii statistice generale se face în funcţie de :
A. metodele cantitativ- calitative stabilite de către cercetător;
B. natura problemei studiate;
C. tema şi obiectivele cercetării;
D. populaţia supusă cercetării.
1 A+B
2 B+C sinteze 110 a)
3 C+D
4 A+B+C+D
35) Modelul cantitativ de cercetare presupune:
A. realitate socială exterioară, obiectiv- structurată;
B. numărare şi măsurare;
C. analiza biografiilor sociale;
D. tehnici nestructurate de cercetare.
1 A+B sinteze 111
2 A+B+C
3 C+D
4 B+D
36) În cadrul „anchetei pilot” se testează:
1 validitatea ipotezelor de cercetare;
2 validitatea variabilelor explanatorii;
3 validitatea instrumentelor de cercetare. sinteze 112
37) În procesul de codificare a informaţiilor codul stabileşte o corespondenţă între:
1 natura cantitativă a informaţiilor şi cifrele atribuite;
2 nivelul teoretic şi cel empiric;
3 natura calitativă a informaţiilor şi cifrele atribuite; sinteze 113
4 procesele psihosociale devenite obiect de cercetare.
38) Rolul activităţii teoretice în cercetarea sociologică este:
A. formularea de idei generale asupra realităţii sociale;
B. contact direct cu realitatea socială;
C. formularea de ipoteze generale; - consider echiv. cu „formularea de concepte complexe care ORIENTEAZA....”
D. punerea în relaţie a faptelor empirice cu altele, ipotetice sau deja verificate (interpretarea);
E. formularea de concepte complexe care orientează cercetătorul spre fapte interesante.
1 B+C+D+E
2 A+C+D+E sinteze 113
3 B+C+D
4 A+C+E
5 B+D+E
39) Funcţiile cercetării empirice în dezvoltarea teoriei sunt:
A. iniţierea teoriei, prin descoperirea de fapte neaşteptate;
B. clarificarea conceptelor utilizate în teorie;
C. evidenţierea de dimensiuni politico- economice ale vieţii sociale.
D. reformularea teoriei prin elaborarea de noi scheme explicative;
1 A+B+C
2 B+C
3 A+B+D manual 12,13
4 A+B+C+D
40) În cercetarea sociologică vor fi incluse în colectivitatea statistică generală:
A. persoane cu pregătire profesională în domeniu (sociologi);
B. persoane care sunt implicate prin activitatea practică în procesele sociale studiate;
C. analişti socio- politici;
D. persoane care deţin informaţii referitoare la procesele sociale studiate.
1 A+B+C
2 A+C
3 B+D manual 29 § 4 a), c)
4 B+C+D
1) Influenţează enculturaţia cunoaşterea comună? DA 10 § 8
2) Influenţează socializarea cunoaşterea spontană? DA 10 § 8
|
FAQ
căutarea înainte de a deschide un subiect nou
Posted: 05/02/2007 21:12 
