SPIRU HARET

AM GRILELE REZOLVATE LA STATISTICA !!!!!!!!!!
Multumiri colegului nostru SORIN !
Download

Din apcate nu merge link-ul se paote un alt link sau paote trimite pe o adresa ceva ? Please ?

@florinspiru
Te rog posteaza aici rezolvarile, daca le ai. Mai ales ca nu-ti apartin.
Cred ca e mai corect asa.

@secmanmihaela
Daca nu merge link-ul direct, da click dreapta, save as.
Va merge.

_________________
Spiru Haret, Mate-Info, ID, an1

@secmanmihaela
Daca nu merge link-ul direct, da click dreapta, save as.
Va merge.[/quote]

Da eroare de conectare la server, am icnercat si asa. Mercy oricum pentru raspuns, si sper sa avem si noi rezlvarile astea ca mi-e frica rau de examenul asta !

TRUE/FALSE

1. Într-o serie de distribuţie unidimensională folosim histograma pentru a analiza forma distribuţiei statistice.

ANS: T

2. Frecvenţele relative sunt mărimi relative de structură ca şi greutatea specifică.

ANS: T

3. Într-o distribuţie de repartiţie unidimensională cu intervale egale şi variaţie continuă, centrul de interval este o medie aritmetică simplă între limitele intervalului.

ANS: T

4. Într-o distribuţie cu intervale egale şi variaţie continuă, mărimea intervalului de grupare este diferenţa dintre limitele aceluiaşi interval de grupare.

ANS: T

5. Într-o distribuţie cu intervale egale şi variaţie discretă, mărimea intervalului de grupare este diferenţa dintre două limitele superioare sau inferioare alăturate.

ANS: T

6. Constanta ,,a” reprezintă clasa cu frecvenţa cea mai mare.

ANS: F

7. Frecvenţele cumulate se formează din frecvenţele absolute ale distribuţiei studiate.

ANS: T

8. Într-o colectivitate statistică cu structură neomogenă şi o amplitudine mare se preferă o grupare pe intervale neegale.

ANS: T

9. Pentru a analiza forma de variaţie a două caracteristici statice şi legăturile dintre ele folosim un tabel combinat.

ANS: T

10. Folosim un tabel cu dublă intrare pentru o distribuţie statistică multidimensională.

ANS: F

11. Distribuţia statistică bidimensională se reprezintă grafic cu ,,diagrama norului de puncte".

ANS: T

12. Atunci când raportăm un indicator primar la o bază de raportare însemnă că avem un indicator relativ.

ANS: T

13. Compararea datelor statistice prin diferenţă o numim mărime absolută.

ANS: T

14. Raportarea părţilor faţă de întreg constituie o mărime relativă de intensitate.

ANS: F

15. Raportul dintre doi indicatori observaţi de natură diferită, între care există o relaţie de interdependenţă formează o mărime relativă de coordonare.

ANS: F

16. Raportul dintre o mărime planificată şi mărimea indicatorului în baza de comparaţie este o mărime relativă de structură.

ANS: F

17. Raportul dintre o mărime realizată şi cea existentă în baza de comparaţie reprezintă o mărime relativă a dinamicii.

ANS: T

18. Atunci când raportăm suma realizărilor la suma planificărilor pentru perioada curentă, obţinem un coeficient mediu al îndeplinirii planului.

ANS: T

19. Dacă analiza manifestării unui fenomen de masă poate fi sintetizată într-un singur nivel reprezentativ ca tendinţă centrală atunci vorbim de mărimi medii.

ANS: T

20. Dacă tendinţa centrală a unei serii se exprimă ca o valoare inversă a mediei aritmetice a termenilor inversaţi pentru aceeaşi serie atunci avem o medie geometrică.

ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. Gruparea judetelor Romaniei dupa numarul total al angajatilor cu studii superioare din ultimii 10 ani este o:

a. grupare teritoriala d. grupare dupa o caracteristica de tip calitativ
b. grupare cronologica e. grupare combinata
c. grupare dupa o caracteristica numerica


ANS: C

2. Presupunem o firma ce produce trei produse similare, doreste sa compare, prin intermediul reprezentarilor grafice, ponderea vanzarilor pe produse in totalul vanzarilor, in doi ani consecutivi. Reprezentarea grafica va fi:

a. histograma frecventelor relative d. corelograma
b. diagrama de structura e. diagrama prin suprafete
c. cronograma


ANS: B

3. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica, valoarea modala este:

a. varianta pozitiva cea mai mare d. varianta care minimizeaza dispersia
b. varianta negativa, dar maxima in valoare absoluta e. varianta care inregistreaza cea mai mare abatere absoluta fata de medie.
c. varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai mare frecventa de aparitie


ANS: C

4. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit, in cazul culegerii datelor prin:

a. recensamant d. rapoarte statistice
b. sondaje statistice e. monografii statistice
c. abchete statistice


ANS: B

5. Stabilirea precisa si clara a scopului unei observari statistice, totala sau partiala, nu prezinta importanta pentru:

a. delimitarea obiectului de observare c. stabilirea scopului cercetarii statistice
b. definirea unitatilor de observare d. stabilirea programului propriu-zis al observarii


ANS: C

6. Ancheta statistica:

a. este o metoda de observare totala d. este o metoda de observare partiala, care se bazeaza pe obligativitatea completarii chestionarelor
b. este o metoda de observare partiala, care numai intamplator indeplineste conditia de reprezentativitate e. mai este denumita si sondaj statistic
c. este o metoda de observare partiala, care in mod obligatoriu trebuie sa indeplineasca conditia de reprezentativitate


ANS: B

7. Recensamantul ca metoda de observare statistica:

a. nu presupune culegerea datelor de la toate unitatile populatiei statistice c. se incadreaza in sfera intrebarilor cu caracter permanent
b. are exclusiv un caracter demografic d. se organizeaza cu o anumita periodicitate


ANS: D

8. Statistica se ocupa de acele fenomene:

a. care se produc la o anumita unitate de observare d. care se produc intr-un numar mare de cazuri, prezinta in producerea lor anumite regularitati si care pot fi denumite fenomene de masa
b. care se produc in mod identic e. care au la origine un singur factor de influenta
c. exclusiv tehnice


ANS: D

9. Scala de interval:

a. are toate caracteristicile scalelor ordinale si de raport c. prezinta multe din caracteristicile scalei ordinale
b. are toate caracteristicile scalelor ordinale si in plus, distanta sau diferenta intre doua numere ale scalei, are semnificatie concreta d. mai este numita si scala de raport sau scala discreta


ANS: B

10. Care din observarile statistice au un caracter permanent:

a. anchetele in gospodarii d. inregistrarile casatoriilor, natalitatii, mortalitatii etc.
b. rapoartele statistice e. recensaminte statistice
c. statisticile fiscale


ANS: B

11. O medie calculata dintr-un sir de valori individuale este reprezentativa daca:

a. s-au utilizat fracventele absolute de aparitie a valorilor individuale d. sirul de valori este structurat pe intervale de grupare egale
b. sirul de valori individuale este omogen e. s-a utilizat media aritmetica
c. unul din coeficietii de asimetrie ia valori in intervalul [-1, 1]


ANS: B

12. Formula lui Sturges se poate aplica pentru determinarea:

a. amplitudinii variatiei unei caracteristici c. numarul de grupe
b. valorii maxime dintr-un set de date d. numarul de caracteristici


ANS: C

13. Daca in urma gruparii unui set de date pe intervale egale de variatie se obtin frecvente nule, atunci se recomanda:

a. sa se regrupeze datele, dupa o alta caracteristica c. se regrupeaza datele, marind numarul de intervale de variatie
b. se utilizeaza distributia obtinuta netinand cont de frecventele nule d. se regrupeaza datele marind dimensiunea intervalului


ANS: C

14. Ordinea in care sosesc alergatorii unui maraton, reprezinta o variabila statistica ale carei valori pot fi masurate pe o scala:

a. nominala d. de interval
b. proportionala e. cardinala
c. ordinala


ANS: C

15. Salariul net pentru 50 de angajati ai unei firme se masoara pe o scala:

a. ordinala c. de interval
b. nominala d. de raport


ANS: D

16. Daca variabila inregistrata prezinta un numar mare de valori individuale distincte se recomanda:

a. gruparea pe variante c. gruparea pe intervale de variatie
b. gruparea combinata d. gruparea pe tipuri calitative


ANS: C

17. Daca variabila inregistrarilor prezinta un numar redus de variante se recomanda:

a. gruparea combinata c. gruparea pe intervale de variatie
b. gruparea pe variante d. gruparea pe intervale neegale de variatie


ANS: B

18. Daca se urmareste structura colectivitatii simultan dupa doua caracteristici, alegem:

a. gruparea pe variante c. gruparea combinata
b. gruparea simpla d. gruparea pe tipuri calitative


ANS: C

19. Tipuri de grafice folosite pentru serii interdependente:
a. histograma c. corelograma
b. cronograma d. diagrame de suprafata


ANS: C

20. Tipul de grafic folosit pentru seriile de distributie de frecvente este:

a. corelograma c. cronograma
b. histograma d. diagrama de structura


ANS: B

21. Histograma este:
a. este un grafic specific seriilor cronologice d. reflecta densitatea distributiei statistice
b. este grafic de volum e. reflecta structura distributiei statistice
c. reflecta forma distributiei


ANS: C

22. Expresia sintetizarii valorilor individuale ale unei variabile statistice intr-un singur nivel reprezentativ, in aparitia si manifestarea fenomenelor de masa este data de:

a. mediana d. coeficientul de variatie
b. mediala e. modul
c. valoarea medie


ANS: C

23. Dispersia este invers proportionala cu:

a. volumul esantionului c. coeficientul de variatie
b. abaterea standard d. coeficientul de asimetrie


ANS: A

24. Coeficientul de variatie arata:

a. de cate ori este mai mare  fata de c. de cate ori se cuprinde  in
b. cu cate procente este depasita limita de omogenitate admisa d. cu cat este mai mare  decat


ANS: A

25. Cuartila intai este:

a. media aritmetica intre cuartila a doua si a treia c. egala cu valoarea minima a caracteristicii
b. o valoare situata la 25% din termenii seriei d. diferenta dintre cuartila a doua si a treia


ANS: B

26. Determinarea volumului esantionului in varianta:"aleator simplu nerepetat" se efectueaza utilizand relatia:
a. d.
b. e.
c.


ANS: A

27. Intr-un proces de verificare a ipotezelor statistice, nivelul de incredere reprezinta probabilitatea:
a. d.
b. e.
c.


ANS: B

28. In testarea ipotezei statistice privitoare la parametrul "media populatiei":
H0 : m = m0
H1 : m < m0
daca datele provin de la un esantion de volum redus, regiunea critica este data de:
a. z < d. t <
b. z < e. t <
c. t <


ANS: E

29. Daca intr-o repartitie unidimensionala formata dupa o variabila numerica X, valorile individuale sunt evident deplasate catre valorile mari ale seriei, atunci
a. d.
b. e.
c.


ANS: B

30. Daca notam cu:
- media aritmetica; - media armonica; - media patratica; - media geometrica
relatia de ordine dintre medii este urmatoarea:
a. d.
b. e.
c.


ANS: D

31. Daca notam: = media aritmetica, Me = mediana, M0 = modul, iar intr-o serie de repartitie intre ei exista relatia: =M0 =Me, atunci:
a. seria este de tip calitativ d. seria este de tip perfect simetrica
b. seria este de tip leptocurtica e. seria este de tip normal
c. seria este de tip platicentica


ANS: D

32. Multimea valorilor coeficientului de corelatie calculat in cazul dependentelor liniare directe este:
a. [-1, 1] d. multimea numerelor reale
b. [-1, 0] e. [-3, 3]
c. [0, 1]


ANS: C

33. Tendinta legaturii dintre doua variabile se exprima prin functia: . Intensitatea legaturii dintre cele 2 variabile se caracterizeaza prin:

a. coeficientul de corelatie liniara; d. raportul de corelatie;
b. coeficientul lui Spearman; e. coeficientul lui Bowley.
c. coeficientul lui Kendall;


ANS: D

34. Valoarea raportului de corelatie este egala cu valoarea coeficientului de corelatie, atunci cand:

a. repartitia este unimodala; d. legatura dintre variabile este inversa;
b. legatura dintre variabile este directa; e. repartitia este simetrica.
c. legatura dintre variabile este liniara;


ANS: C

35. Determinaţi ecuaţia dreptei de regresie având coeficientul unghiurilor (-9) şi ordonata la origine 16:

a. y = -9 + 16x d. y = -27 + 32x
b. y = 16 - 9x e. y = -9 + 7x
c. y = -18 + 16x


ANS: B

36. Legătura dintre productivitatea muncii şi vechimea salariaţilor dintr-o firmă poate fi redată prin ecuaţia de regresie y = 0,8 + 0,4x. Atunci productivitatea unui salariat cu 6 ani vechime va fi:

a. 22; d. 52,4;
b. 3,2; e. nu se poate calcula.
c. 32,2;


ANS: B

37. Legătura dintre producţie şi costurile unitare ale unei firme se prezintă astfel:

Producţia 1 2 3 4 5 6 7
Cost unitar 20 16 11 9 13 19 28

şi este exprimată printr-o:

a. funcţie liniară; d. hiperbolă;
b. exponenţială; e. nu se poate preciza.
c. parabolă;


ANS: C

38. Nu este posibilă însumarea termenilor SCR:
a. de momente; c. de fluxuri;
b. de intervale; d. exprimate în unităţi fizice.


ANS: A

39. Trendul unei SCR se determină prin MSM atunci când:

a. indicii cu bază în lanţ sunt apropiaţi; c. graficul are un punct de minim;
b. modificările absolute cu bază în lanţ sunt aproximativ egale; d. graficul are un punct de maxim.


ANS: C

40. Ajustarea (determinarea trendului) seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile se realizează când
a. fenomenul prezintă o evoluţie aproximativ exponenţială; c. variaţia termenilor seriei prezintă evidente regularităţi ciclice;
b. indicii de dinamică cu baza mobilă reprezintă valori apropiate între ei; d. nu se pot aplica metodele analitice de ajustare.


ANS: C

41. Nu este posibilă însumarea termenilor SCR:
a. de momente; c. de fluxuri;
b. de intervale; d. exprimate în unităţi fizice.


ANS: A

42. Recesiunea economică este o fluctuaţie:
a. sezonieră; c. întâmplătoare;
b. pe termen lung; d. ciclică.


ANS: D

43. Componenta ciclică apare ca urmare a acţiunii:
a. factorilor sezonieri; d. tendinţele;
b. factorilor ce determină fazele de contracţie şi relaxare a fenomenelor; e. nu există această componentă.
c. factorilor aleatori;


ANS: B

44. Trendul unei SCR se determină prin MSM atunci când:
a. indicii cu bază în lanţ sunt apropiaţi; c. modificările absolute cu bază în lanţ sunt aproximativ egale;
b. graficul are un punct de minim; d. graficul are un punct de maxim.


ANS: C

45. Componenta sezonieră a unei serii de timp apare ca rezultat al acţiunii:
a. fluctuaţiilor legate de anotimp, sau similar, în cursul unei zile, săptămâni, luni, trimestru; d. tendinţei;
b. fluctuaţiilor ciclice; e. componenta sezonieră nu există.
c. factorilor aleatori;


ANS: A

46. Valorile ajustate ale unei SCR pot fi faţă de cele înregistrate:
a. <; d. <b>; e. nu se pot compara.
c. =;


ANS: D

47. Dacă într-o SCR, suma valorilor ajustate este aproximativ egală cu suma valorilor înregistrate, atunci:
a. metoda de ajustare aleasă, nu este potrivită; d. metoda de ajustare aleasă este optimă;
b. metoda de ajustare aleasă, este unică; e. metoda de ajustare aleasă este corectă.
c. metoda de ajustare aleasă este exactă;


ANS: E

48. Operaţiunea de corectare a valorilor înregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinţă se numeşte:
a. eliminarea valorilor aberante; c. eşantionare;
b. ajustare; d. corectare a erorilor sistematice.


ANS: B

49. Extrapolarea reprezintă operaţiunea statistică de:
a. prelungire a valorilor unei serii cronologice dincolo de perioada analizată conform unei legi de tendinţă; c. determinarea unui interval de încredere;
b. interpolare; d. determinarea tendinţei de evoluţie a unui fenomen.


ANS: A

50. La un concurs de gimnastica 7 participante au ocupat urmatoarele locuri: 11, 4, 5, 9, 8, 2, 12. Determinati printr-o metoda potrivita locul mediu ocupat de participante.
a. 6 c. 123
b. 8 d. 4


ANS: B

51. Distributia studentilor dintr-o grupa dupa nota la examenul de statistica este:
NOTA 4 5 6 7 8 9 10 Total
NR. studenti 2 4 6 8 5 4 1 30
Valoarea mediana (Me) va fi de:
a. 5 c. 8
b. 7 d. 10


ANS: B

52. La o firma se analizeaza situatia salariatilor dupa vechime:
Gruparea salariatilor dupa vechime Nr. salariatilor
5-10 5
10-15 7
15-20 15
20-25 10
25-30 8
Total 45
Valoarea mediana (Me) calculata va fi:
a. 18,66 c. 12,6
b. 21,5 d. 16,7


ANS: A

53. Rezultatele examenului unei grupe de studenti au fost urmatoarele:

Studentul A B C D E F G H I K
Marketing 8 3 9 2 7 10 4 6 1 5
Statistica 9 5 10 1 8 7 3 4 2 6

Dependenta dintre valorile celor 2 variabile se masoara cu ajutorul coeficientului de corelatie al rangurilor, a lui Spearman, a carui valoare este de:
a. 0,9 c. 0,855
b. 0,75 d. 0,655


ANS: C

54. Pentru ocuparea unui post vacant s-au prezentat la concurs 8 candidati. Datele referitoare la numarul de erori comise la dactilografierea unui text si timpul necesar de dactilografiere se prezinta astfel:

Candidatul A B C D E F G H
Nr. erori 9 8 6 4 5 10 12 7
Timp dactilo/min 13 11 12 15 14 9 8 10

Dependenta dintre valorile celor 2 variabile masurate cu coeficientul lui Kendall a fost in valoare de:

a. -0,71 c. -0,65
b. +0,72 d. +0,82


ANS: A

55. Pe baza unui sondaj n = 51 studenti, efectuat in cadrul facultatii, s-au inregistrat doua caracteristici prezentate in urmatorul tabel:
Culoarea ochilor Total
deschisa inchisa
culoarea deschis 17 6 23
parului inchis 9 19 28
Total 26 25 51
Coeficientul de asociere a lui Yulle intre cele doua caracteristici va avea valoarea:
a. 0,722 c. 0,813
b. 0,713 d. 0,912


ANS: B

56. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:
Cifra de afaceri (CA)
mil. lei Nr. de firme
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40

Notă: Limita inferioară inclusă în interval.
Determinaţi:
• Limita inferioară a clasei a 3-a;
• Centrul de interval a clasei a 5-a;
• Mărimea intervalului clasei a 4-a
Alegeti varianta:
a. 85/110/10 c. 80/130/20
b. 60/90/15 d. 70/120/25


ANS: C

57. Calculaţi abaterea standard pentru lichiditatea generală a următoarelor firme:

Firma 1 2 3 4 5
Lichiditatea generală 1,1 1,0 1,3 1,15 1,45
Alegati varianta corecta:
a. 0,1 c. 0,2
b. 0,16 d. 0,21


ANS: B

58. Determinaţi valoarea medie a vânzărilor la export şi coeficientul lor de omogenitate (v) pe baza valorilor obţinute de 6 firme la export:

Firma 1 2 3 4 5 6
Valoarea vânzărilor la export (mil. lei) 260 800 450 320 970 825
Alegeti varianta corecta:
a. 600/46 c. 650/68
b. 450/56 d. 780/39


ANS: A

59. Din studiul făcut asupra a 20 firme privind numărul clienţilor incerţi în totalul clienţilor unei bănci avem următoarea distribuţie:

Grupe de firme după nr. clienţilor incerţi Nr. firme
0-10 3
10-20 5
30-30 7
30-40 3
40-50 2
Total 20


Determinaţi valoarea medie a clienţilor incerţi :
a. 18,2 c. 21,5
b. 20,5 d. 22,8


ANS: C

60. Din studiul făcut asupra a 20 firme privind numărul clienţilor incerţi în totalul clienţilor unei bănci avem următoarea distribuţie:

Grupe de firme după nr. clienţilor incerţi Nr. firme
0-10 3
10-20 5
30-30 7
30-40 3
40-50 2
Total 20

Determinaţi valoarea medie a clienţilor incerţi prin metoda simplificată; cât şi valorile pentru h şi a:
a. 20/10/30 c. 18/5/15
b. 22/10/25 d. 23/12/20


ANS: B

61. Dintr-un studiu asupra vechimii salariaţilor unei firme s-au obţinut următoarele date:

Compararea salariaţilor după vechime Nr. salariaţi
0-4 2
4-8 7
8-12 18
12-16 6
16-20 2
Total 35
Determinaţi vechimea medie a salariaţilor folosind indicatorii de poziţie (Me şi Mo):
a. 11/9 c. 12/8
b. 10/10 d. 7/14


ANS: B

62. Pentru următoarea distribuţie statistică verificaţi reprezentativitatea vechimii medii a salariaţilor unei firme:
Grupe de salariaţi după vechime Nr. salariaţi
0-4 2
4-8 7
8-12 18
12-16 6
16-20 2
Total 35
Alegeti varianta corecta:
a. 31,25 c. 36,84
b. 35,81 d. 38,81


ANS: C

63. Să se determine numărul de piese ce trebuie extrase în mod aleatoriu dintr-un lot de 3 000 piese, dacă diametrul pieselor din eşantion nu trebuie să difere de diametrul mediu al pieselor din întregul lot, decât cu cel mult 1 cm.
Dintr-un studiu anterior se cunoaşte că variaţia caracteristicii studiate a fost de 20 cm. Rezultatul este garantat cu o probabilitate de 0,9962 (z = 2,9)
Alegeti varianta corecta:
a. 129 c. 168
b. 138 d. 198


ANS: C

64. Câte piese trebuie selectate aleatoriu dintr-un lot de 5 000 de piese, dacă procentul rebuturilor cu eşantion nu trebuie să difere de procentul rebuturilor din întregul lot decât cu cel mult 3%. Se cunoaşte dintr-o cercetare anterioară că proporţia rebuturilor este de 4%, iar rezultatele sunt garantate cu o probabilitate de 0,9545 (z = 2).
Alegeti varianta corecta:
a. 140 c. 190
b. 120 d. 170


ANS: D

65. Dacă cunoaştem următoarele date:

Grupe de salariaţi după vechime Nr. salariaţi Timpul mediu nelucrat (min) Dispersiile timpului nelucrat
I 20 30 81
II 90 45 256
III 40 55 121

Determinaţi coeficientul de nederminaţie (K2) pentru aceşti salariaţi din următoarele variante:
a. 57 c. 121
b. 77 d. 43


ANS: B

66. Distribuţia de frecvenţe a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezintă astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme
40-60 5
60-80 11
80-100 14
100-120 8
120-140 2
TOTAL 40

Notă: Limita inferioară inclusă în interval.
Determinaţi:
•Amplitudinea variaţiei nr. de firme;
•Mărimea intervalului de grupare (h);
•Mărimea constantei (a) – valoarea variabilei cu frecvenţă maximă.
Alegeti varianta corecta:
a. 12/11/90 c. 10/15/80
b. 12/20/90 d. 12/20/70


ANS: B

67. Pentru prezentarea repartizarii in spatiu a unui fenomen se foloseste:
1) cartograma 3) cartodiagrama
2) corelograma 4) cronograma
Alegeti una din combinatiile:
a. 1, 2, 4 c. 1, 2, 3, 4
b. 1, 3


ANS: B

68. Elementele unui grafic sunt:
1) titlul 4) scara de reprezentare
2) axele de coordonate 5) graficul propriu-zis
3) reteaua
Alegeti una din variantele:
a. (1, 3, 4); c. (1, 4, 5)
b. (1, 2, 3, 4, 5);


ANS: B

69. Calculul amplitudinii variatiei valorilor individuale are sens pentru:
1. serii statistice numerice formate pe variante
2. serii statistice formate dupa o regula alternativa
3. serii statistice formate pe intervale egale de variatie
4. serii statistice formate pe intervale neegale de variatie
5. orice tip de serie
Alegeti una din combinatiile:
a. (1, 3, 4); c. (1, 2, 5)
b. (1, 2, 4);


ANS: A

COMPLETION

1. Salariul mediu pe ramuri economice se masoara cu scala de _

ANS: raport

2. Marca de calculator cea mai des cumparata, este o variabila _masurata pe o scala_

ANS: calitativa/nominala

3. Rata lunara a somajului în judetul Bacau, este o variabila_ce se masoara cu o scala_

ANS: cantitativa/raport

4. Pentru expresia: Timpii de executie în secunde a 400 programe BASIC, "unitatea statistica" este: _ , iar variabila statistica este_

ANS: program/timp

5. Cifra de afaceri realizatã de o firmã în trim. I 2005, este o variabila_care se masoara cu o scala...

ANS: cantitativa/raport

6. Cheltuielile cu reclama facuta de 50 de firme, se masoara pe o scala de_, fiind o variabila_

ANS: raport/cantitativa

7. Expresia: "Profesiile a 200 de salariati" se identifica cu variabila statistica_, iar unitatea statistica este: _

ANS: profesiile/salariati

8. Daca folositi o scala de la 1 la 10 pentru a aprecia gestul unui produs, notati cu 1 cel mai putin gustos produs - atunci ati folosit o variabila_masurata pe o scala_

ANS: calitativa/ordinala

9. "Sunteti persoana care face de obicei cumparaturi pentru familia dumneavoastra?" - atunci variabila este _masurata pe o scala_

ANS: calitativa/nominala

10. Raspunsul la întrebarea: "Care este varsta dumneavoastra?" arata folosirea unei variabile_masurata cu o scala de_

ANS: cantitativa/raport

11. "Cursul valutar zilnic oficial al leului în raport cu U.S.D." reprezinta o variabila_masurata cu o scala_

ANS: cantitativa/raport

12. "Nr. persoanelor de sex feminin care indeplinesc functia de director economic" reprezinta o variabil_masurabila cu o scala de_

ANS: cantitativa/raport

13. "Judetele în care cinci cotidiene au realizat cele mai multe abonamente" se masoara cu o scal_fiind o variabila_

ANS: nominala/calitativa

14. Expresia: "Nr. personalului din 100 de firme bucurestene" are ca unitate statistica_ iar ca variabila statistica:_

ANS: firma/personal

15. Daca analizati intrebarea:
"Cate persoane sunt in familia dv.?" constatati ca variabila statistica este_iar scala de masurare este scala de_

ANS: cantitativa/raport

16. Expresia: "Veti cumpara acest produs daca va fi disponibil in magazine?" se masoara cu o scala_ iar variabile este_

ANS: nominala/calitativa

17. O caracteristica statistica mai este cunoscuta si sub denumirea de_

ANS: variabila

18. "Procentul mediu dintr-o zi de lucru, consumat in sedinte de catre directorii unei firme" este masurat cu o scala de_iar variabila analizata este_

ANS: raport/cantitativa

19. "Luna din anul 2005, in care 10 angajati economici au realizat cele mai mari vanzari" - se analizeaza ca o variabila_masurata cu o scala_

ANS: calitativa/ordinala

20. "Culoarea de tapet cu care cinci importatori au realizat cele mai mari vanzari in luna iunie 2005" se masoara cu o scala_iar variabila statistica este_

ANS: nominala/calitativa

21. "Indicele pretului de consum în ultimele 6 luni" se analizeaza ca fiind o variabila_masurata cu o scara de _

ANS: cantitativa/raport

22. În expresia: "Nr. orelor de program sportiv transmise de 5 televiziuni prin cablu" reprezinta o variabila statistica_masurata cu o scala_

ANS: cantitativa/raport

23. "Marca de automobile nemtesti pe care o recomanda mecanicii romani" se studiaza ca fiind o variabila statistica_masurata cu o scala_

ANS: calitativa/nominala

24. Forma asimetriei se poate stabili grafic cu ajutorul_frecventelor.

ANS: poligonul

25. Daca seria statistica este caracterizata de urmatorii indicatori ai tendintei centrale astfel: = 100; Me = 90; Mo = 80 ea prezinta o asimetrie_

ANS: pozitiva

26. Daca seria statistica este caracterizata de urmatorii indicatori ai tendintei centrale astfel: = 73; Me = 79; Mo = 86 ea prezinta o asimetrie_

ANS: negativa

27. Daca seria statistica este caracterizata de urmatorii indicatori ai tendintei centrale astfel: = 1; Me = 1; Mo = 2,5 ea prezinta o asimetrie_

ANS: negativa

28. Pentru a caracteriza seriile de distributie unidimensionale este necesara cunoasterea gradului de oblicitate cunoscut în statistica sub denumirea de_

ANS: asimetrie

29. Dacă distribuţia statistică are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas < 0, atunci avem o asimetrie la_

ANS: dreapta

30. Intr-o distributie statistica coeficientul Cas = 0, atunci avem o serie_

ANS: simetrica

31. Relatia dintre o distributie statistica stabilita prin diferenta dintre media aritmetica şi modul: - Mo = as, se numeste ...

ANS: asimetrie/absoluta

32. Gradul de asimetrie se masoara cu anumiti indicatori, dintre care cel mai cunoscut se numeste _ de _ _.

ANS: coeficientul/asimetrie Pearson

33. Vom nota cu h _ intervalul de grupare, iar cu a _ _ cu frecventa maxima.
marimea/valoarea/variabilei

ANS: marimea/valoarea/variabilei

34. Unitatile statistice reprezinta_ _ asupra carora se efectueaza nemijlocit observarea.

ANS: elementele/componente

35. Caracteristica statistica este _ a unitatilor unei colectivitati statistice.

ANS: trasatura/comuna

36. Forma concreta de manifestare a caracteristicilor statistice la nivelul fiecarei unitati, se numeste_

ANS: valoare

37. Numarul de aparitii al unei variante intr-o colectivitate se numeste ...

ANS: frecventa

38. Reprezentarea grafica a seriilor de timp se realizeaza cu ajutorul_

ANS: cronograma

39. Distributia statistica bidimensionala se poate reprezenta grafic cu ajutorul_

ANS: corelograma

40. Marimea relativa de structura exprima raportul_fata de_

ANS: partilor/intreg

41. Suma marimilor relative de structura este egala cu o_daca sunt exprimate sub forma de procente.

ANS: suta

42. Marimile relative de structura se reprezinta grafic prin diagrame de _ .

ANS: structura

43. In calculul daca o valoare individuala este _ sau negativa, calculul este lipsit de _ .

ANS: nula/sens

44. Decilele sunt acele valori ale caracteristicii care impart seria in_ parti egale continand fiecare _ procente din numarul observatiilor.

ANS: zece /zece

45. Abaterile individuale aratã cu câte _ de _ sau de câte _ valoarea caracteristicii urmarite, se abate de la marimea unui indicator al _ _.

ANS: unitati/masura/tendintei/centrale

46. Abaterile individuale absolute se calculeaza ca diferenta intre fiecare_ inregistrata si _acestora.
varianta/media

ANS: varianta/media

47. Abaterea medie patratica se mai numeste abaterea _ sau abaterea_

ANS: standard/tip

48. Abaterea medie patratica se calculeaza ca _ _ a _ .

ANS: radacina/patrata/dispersiei

49. Salariul mediu pe ramuri economice se masoara cu scala de__

ANS: raport

50. Marca de calculator cea mai des cumpărată, este o variabilă__ măsurată pe o scală__
calitativa/nominala

ANS: calitativa/nominala

51. Rata lunara a şomajului în judeţul Bacău, este o variabilă__, ce se măsoară cu o scală__

ANS: cantitativa/ raport

52. Pentru expresia: „Timpii de execuţie în secunde a 400 programe BASIC”, unitatea statistică este: __, iar variabila statistică este__

ANS: programul/timpul

53. Cifra de afaceri realizată de o firmă în trimestrul I 2005, este o variabilă..., care se măsoară cu o scală de__

ANS: cantitativa/raport

54. Cheltuielile cu reclama făcută de 50 de firme, se măsoară pe o scală de__ fiind o variabilă__

ANS: raport/cantitativa

55. Expresia: „Profesiile a 200 de salariaţi” se identifică cu variabila statistică__, iar unitatea statistică este__

ANS: profesia/salariatul

56. Dacă folosiţi o scală de la 1 la 10 pentru a aprecia gestul unui produs, notaţi cu 1 cel mai puţin gustos produs, atunci aţi folosit o variabilă__, măsurată pe o scală__

ANS: calitativa/ordinala

57. „Sunteţi persoana care face de obicei cumpărături pentru familia dumneavoastră?” atunci variabila este__, măsurată pe o scală__

ANS: calitativa/nominala

58. Răspunsul la întrebarea: „Care este vârsta dumneavoastră?” arată folosirea unei variabile__ măsurată cu o scală de__

ANS: cantitativa/raport

59. În expresia: „Numărul copiilor din 300 familii din Bucureşti” - variabila statistică este__ __, iar unitatea statistică__

ANS: numarul/copiilor/familia

60. „Cursul valutar zilnic oficial al leului în raport cu U.S.D.” reprezintă o variabilă__ măsurată cu o scală de__

ANS: cantitativa/raport

61. „Numărul persoanelor de sex feminin care îndeplinesc funcţia de director economic” reprezintă o variabilă__, măsurabilă cu o scală de__

ANS: cantitativa/raport

62. „Judeţele în care cinci cotidiene au realizat cele mai multe abonamente” se măsoară cu o scală__, fiind o variabilă__

ANS: nominala/calitativa

63. Expresia: „Absenteismul angajaţilor” are ca unitate statistică__, iar variabila statistică este__

ANS: angajatul/absenteismul

64. Expresia: Numărul personalului din 100 de firme bucu-reştene” are ca unitate statistică__, iar ca variabilă statistică__

ANS: firma/personalul

65. Dacă analizaţi întrebarea:
„Câte persoane sunt în familia dv.?” constataţi că variabila statistică este__, iar scala de __

ANS: cantitativa/ raport

66. Expresia: „Veţi cumpăra acest produs dacă va fi disponibil în magazine?” se măsoară cu o scală__, iar variabila este__

ANS: nominala/calitativa

67. O caracteristică statistică mai este cunoscută şi sub denumirea de__

ANS: variabila

68. „Procentul mediu dintr-o zi de lucru, consumat în şedinţe de către directorii unei firme” este măsurat cu o scală de __, iar variabila analizată este __

ANS: raport/cantitativa

69. „Luna din anul 2005, în care 10 angajaţi economici au realizat cele mai mari vânzări” se analizea ză ca o variabilă__, măsurată cu o scală__

ANS: calitativa/ordinala

70. „Culoarea de tapet cu care cinci importatori au realizat cele mai mari vânzări în luna iunie 2005” se măsoară cu o scală__, iar variabila statistică este__

ANS: nominala/calitativa

71. „Indicele preţului de consum în ultimele 6 luni” se analizează ca fiind o variabilă__, măsurată cu o scară de __

ANS: cantitativa/raport

72. În expresia: „Numărul orelor de program sportiv transmise de 5 televiziuni prin cablu” reprezintă o variabilă statistică__, măsurată cu o scală de __

ANS: cantitativa/raport

73. „Marca de automobile nemţeşti pe care o recomandă mecanicii români” se studiază ca fiind o variabilă statistică__, măsurată cu o scală__

ANS: calitativa/nominala

74. Scala poate fi reprezentată printr-un şir de __ __ care se succed progresiv, pentru a arăta gradul în care un fenomen posedă o __ sau o __

ANS: numere/valori/caracteristica/proprietate

75. Colectivitatea statistică desemnează totalitatea__ __care fac obiectul cercetării şi care au o serie de __ fiind generate de aceleaşi __

ANS: elementelor/omogene/trasaturi/esentiale/cauze/esentiale

76. Unităţile statistice reprezintă __ __ale colectivităţii statistice asupra cărora se efectuează nemijlocit observarea.

ANS: elementele/componente

77. Caracteristica statistică este __ sau __ comună unităţilor unei colectivităţi statistice.

ANS: insusirea/trasatura

78. Forma concretă de manifestare a caracteristicilor statistice la nivelul fiecărei unităţi, se numeşte __ sau __
valoare/varianta

ANS: valoare/varianta

79. Numărul de apariţii al unei variante într-o colectivitate se numeşte __ sau __

ANS: pondere/frecventa

80. Data statistică este o mărime numerică concretă a unităţii statistice şi conţine următoarele elemente: __ care precizează fenomenul, elemente de __ şi o __ __ .

ANS: notiunea/identificare/valoare/numerica

81. Vom nota cu ,,h ” mãrimea __ de __, iar ,,a ” reprezintã valoarea __ cu __ __

ANS: intervalului/grupare/variabilei /frecventa/maxima

82. Seria statistică defineşte corespondenţa dintre două şiruri de date, în care primul reprezintă variaţia __ __, iar al doilea şir cuprinde __ de apariţie a variantelor caracteristicii

ANS: caracteristicii/urmarite/frecventele

83. Reprezentarea grafică este o __ __, cu caracter convenţional, care prin diferite __ __ de reprezentare, reliefează ceea ce este __ pentru obiectul cercetat.

ANS: imagine/spatiala/mijloace/plastice/esential

84. Reţeaua graficului este constituită din totalitatea __ __ folosite la construcţia __ propriu-zis fiind __ acestuia.

ANS: liniilor/ajutatoare/graficului/suportul

85. Scara de reprezentare stabileşte relaţia dintre __ __ de măsură şi unitatea de măsură a __ __ .

ANS: unitatea/grafica/caracteristicii/studiate

86. O serie de distribuţie unidimensională se poate reprezenta grafic prin __, __ __ , sau prin __ __ a frecvenţelor.

ANS: histograma/poligonul/frecventelor/curba/cumulativa

87. Pentru reprezentarea mutaţiilor intervenite în structura unei colectivităţii putem folosi diagramele: __ de structură sau __ de structură, sau __ de structură

ANS: dreptunghiul/cercul/patratul

88. Reprezentarea grafică a seriilor de timp se realizează cu ajutorul __ şi a __ __ .

ANS: cronogramei/diagramelor/polare

89. Distribuţia statistică bidimensională se poate reprezenta grafic cu ajutorul __

ANS: corelogramei

90. Mărimea relativă exprimă numeric proporţiile indicatorul __ în raport cu indicatorul __ __ __ .

ANS: primar/baza/de/raportare

91. Mărimea relativă de structură exprimă raportul __ faţă de __ .

ANS: partilor/intreg

92. Suma mărimilor relative de structură este egală cu __ dacă sunt exprimate sub formă de coeficienţi.

ANS: unu

93. Mărimile relative de structură se reprezintă grafic prin diagrame __ __ .

ANS: de/structura

94. Mărimile relative de intensitate se calculează ca raport între doi indicatori __, de natură __ între care există o __ __ __ .

ANS: diferiti/diferita/relatie/de/interdependenta

95. În analiza mărimilor relative ale programării (planificării) se folosesc indicatorii: care reprezintă mărimea relativă a __ __ __; care reprezintă mărimea relativă a __ __; care reprezintă mărimea relativă a __ .

ANS: sarcinii/de/plan/indeplinirii/planului/dinamicii

96. În cadrul mărimilor relative ale planului indicatorii: reprezintă mărimea relativă __ a __ __ __, iar reprezintă mărimea relativă __ a __ __

ANS: medie/sarcinii/de/plan/medie/indeplinirii/planului

97. Pentru caracterizarea tendinţei centrale a unui fenomen de masă se folosesc indicatorii __ şi indicatorii de __ __

ANS: medii/pozitie

98. Media este o măsură a __ __, iar valoarea sa calculată sintetizează într-un singur __ __ tot ceea ce este __, __, __ şi __ în apariţia şi manifestarea fenomenelor de masă.

ANS: tendintei/centrale/nivel/reprezentativ/tipic/esenţial/comun/obiectiv

99. După natura caracteristicii urmărite cât şi după scopul analizei în cadrul indicatorilor medii calculăm: care reprezintă __ __, care reprezintă __ __, care reprezintă __ __, care reprezintă __ __ .

ANS: media/aritmetica/media/armonica/media/patratica/media/geometrica

100. Pentru o caracteristică alternatică calculul nivelului său mediu reprezintă un raport între numărul __ care posedă __ şi numărul total de unităţi ale __

ANS: unitatilor/caracteristica/colectivitatii

101. Media armonică se defineşte ca fiind valoarea __ a mediei aritmetice, calculată din __ __ ale termenilor aceleiaşi serii.

ANS: inversa/valorile/inverse

102. Media pătratică reprezintă acea valoare a caracteristicii, care dacă ar __ fiecare __ __ din serie, __ __ termenilor seriei nu s-ar modifica.

ANS: inlocui/valoare/individuala/suma/patratelor

103. Media geometrică este aceea valoare a caracteristicii observate, care dacă ar înlocui fiecare __ __ din serie, __ acestora nu s-ar modifica.

ANS: valoare/individuala/produsul

104. Între indicatorii medii există următoarea relaţie de ordine: media __ este mai mică decât media __ care este mai mică decât media __, iar aceasta este mai mică decât media __ .

ANS: armonica/geometrica/aritmetica/patratica

105. În calculul dacă o valoare individuală este __ sau negativă, calculul este __ __ __ .

ANS: nula/lipsit/de/sens

106. Modul sau valoarea modală este acea valoare a caracteristicii care corespunde __ __ __ număr de unităţi sau acea care are __ __ __ __ de apariţie.

ANS: celui/mai/mare/cea/mai/mare/frecventa

107. Cuantilele de ordin K frecvent utilizate în seriile de distribuţie sunt:
K = 2 ce reprezintă __
K = 4 ce reprezintă __
K = 10 ce reprezintă __
K = 100 ce reprezintă __

ANS: mediana/cuartilele/decilele/centilele

108. Mediana este acea valoare a caracteristicii localizată în __ __ sau __ __, cu valori aranjate __ sau __

ANS: mijlocul/seriei/repartitiei/statistice/crescator/descrescator

109. Cuartilele sunt valori ale caracteristicii ce împart seria în __ __ egale, fiecare diviziune conţinând __ __ __ la sută din valorile individuale.

ANS: patru/parti/douazeci/si/cinci

110. Cuartila inferioară Q1 este mai __ decât o __ din termenii seriei şi mai mică decât __ __ dintre ei.

ANS: mare/patrime/trei/patrimi

111. Cuartila a 2-a, Q2 coincide cu __ şi separă seria în __ __ egale

ANS: mediana/doua/parti

112. Cuartila superioară Q3, este mai __ decât __ __ din termenii seriei şi mai mică __ decât o __ din numărul lor.

ANS: mare/trei/patrimi/patrime

113. Decilele sunt acele valori ale caracteristicii care împart seria în __ părţi egale, conţinând fiecare o __ din numărul observaţiilor.

ANS: zece/zecime

114. Cea mai frecventă repartiţie teoretică către care tind seriile empirice este __ __ __ __, ale cărei frecvenţe se distribuie simetric faţă de frecvenţa maximă a seriei, iar graficul are formă de __ în raport cu ordonata maximă.

ANS: distributia/normala/Gauss/Laplace/clopot

115. Asimetria se referă la felul în care frecvenţele unei __ __ se abat de la __ __ a frecvenţelor.

ANS: distributii/empirice/curba/normala

116. Forma asimetriei se poate stabili grafic cu ajutorul __ __.

ANS: poligonului/frecventelor

117. Seria statistică caracterizată astfel: = 50; Me = 50; Mo = 50 prezintă o repartiţie __ a frecvenţelor.

ANS: simetrica

118. Dacă seria statistică este caracterizată de următorii indicatori ai tendinţei centrale astfel: = 100; Me = 90; Mo = 80 ea prezintă o asimetrie __ .

ANS: pozitiva

119. Dacă seria statistică este caracterizată de următorii indicatori ai tendinţei centrale astfel: = 73; Me = 79; Mo = 86 ea prezintă o asimetrie __ .

ANS: negativa

120. Dacă seria statistică este caracterizată de următorii indicatori ai tendinţei centrale astfel: = 1; Me = 1; Mo = 2,5 ea prezintă o asimetrie __ .

ANS: negativa

121. Pentru a caracteriza seriile de distribuţie unidimensionale este necesară cunoaşterea gradului de oblicitate cunoscut în statistică sub denumirea de __ .

ANS: asimetrie

122. Dacă distribuţia statistică are un coeficient de asimetrie (Cas): Cas <0> K2 factorul principal de grupare acţionează __ asupra variaţiei __ __.

ANS: hotarator/caracteristicii/rezultative

141. Dacă R2 < K2 variaţia caracteristicii este independentă de variaţia caracteristicii __ .

ANS: rezultative

142. Analiza de regresie şi corelaţie arată legătura dintre variabila factorială numită __ şi o variabilă rezultativă numită __ .

ANS: cauza/efect

143. Regresia ne arată __ o variabilă este __ de altă variabilă.

ANS: cum/dependenta

144. Corelaţia arată __ în care o variabilă este __ de altă variabilă.

ANS: gradul/dependenta

145. Legăturile statistice se manifestă ca __ variabilă numai la nivelul __ .

ANS: tendinta/colectivitatii

146. Legăturile directe se manifestă când caracteristica __ (y) se modifică în acelaşi sens cu caracteristica __ (X).

ANS: dependenta/independenta

147. Legăturile liniare sunt acele dependenţe ce se pot exprima cu funcţia __ .

ANS: liniara

148. Legăturile dintre variabile se pot reprezenta grafic cu __, care se mai numeşte „Diagrama __ de __” .

ANS: corelograma/norului/puncte

149. În modelul liniar de regresie: y = a + bx, y reprezintă variabila __, x este variabila __, iar a este __ la __, iar b este __ __ .

ANS: dependenta/independenta/ordonata/origine/coeficientul/unghiular

150. Parametrul b al ecuaţiei de regresie se mai numeşte grafic şi __ __ .

ANS: panta/dreptei

151. Coeficientul de corelaţie se calculează numai pentru __ __ .

ANS: legaturile/liniare

152. Dacă legătura dintre două variabile este liniară, atunci coeficientul de corelaţie este __ cu __ de corelaţie.

ANS: egal/raportul

153. Covarianţa exprimă variaţia __ a două variabile, între care există o __ .

ANS: simultana/dependenta

154. Dacã rxy = 0, atunci variabilele sunt __ .

ANS: independente

155. Dacă , atunci legătura dintre cele două variabile este __ .

ANS: puternica

156. Semnul raportului de corelaţie se stabileşte în funcţie de semnul __ __ din funcţia de regresie.

ANS: parametrului/b

157. Calculul coeficientului de asociere se bazează pe întocmirea __ de __ .

ANS: tabelului/asociere

158. Tabelul de asociere prezintă colectivitatea după __ caracteristici, corelate __, sau de forma caracteristicilor __ .

ANS: doua/logic/alternative

159. Valorile caracteristicii în metoda neparametrică sunt înlocuite cu __ de __ numite __ .

ANS: numere/ordine/ranguri

160. Pentru coeficientul lui Kendall se calculează un __ Si, ca diferenţă între numărul de ranguri __ (Pi) ale lui Ry şi numărul de ranguri __ (Q1) ale lui Ry.

ANS: scor/superioare/inferioare

161. Pentru coeficientul lui Spearman, di reprezintă __ de __, dintre rangul variabilei __ şi rangul variabilei __ .

ANS: diferenta/rang/cauza/efect

Multumesc mult, m-ati facut foarte fericita de 1 Martie

Multumim mult , celor care ne-au ajutat si ne ajuta oferindu-ne acces la grilele rezolvate ! :-)

Multam frumos si eu :w00t: . Link-ul merge perfect :-P

Imi pare rau daca nu ati putut accesa linkurile postate de mine in cadrul acestui forum ......vina este a celor de la EVOLVA....serverele lor "pica" frecvent...pe viitor promit ca pe langa linkul de download sa postez (cu copy/paste) si continutul grilelor .....MULTUMIRI celor care au putut accesa linkurile si au facut acest lucru .....Numai bine ...........

acum m-am logat

_________________
spiru haret
an 2 ID

in grilele astea am descoperit o problema
intrebarile 39 si 44 alea cu trendul scr au acelasi enunt dar raspunsul este altul.De ce?????

_________________
spiru haret
an 2 ID

Multumim din suflet celor care s-au zbatut pentru aceste grile rezolvate. :thankyou:

salutare
am dat ex la Statistica si multumita voua am luat 10:)
nu au dat decat cu T/F si multiple choice fara completati
12 intrebari
nu mi-a cazut intreabarea aia cu trendul scs, asa ca nu stiu care este adevarata
urmeaza ex la ec internationala 2
o sa fie jale:(
bye

_________________
spiru haret
an 2 ID