SPIRU HARET

TRUE/FALSE

1. Operatorii de marketing sunt adeseori nemulţumiţi de faptul că nu dispun de suficiente informaţii utile.

ANS: T

2. Mediana poate fi utilizată pentru determinarea tendinţei centrale în cazul informaţiilor obţinute cu ajutorul scalei ordinale.

ANS: T

3. Scala ordinală are urmatoarele caracteristici : origine unică, intervale egale, nu permite clasificări, nu permite ordonări, este o scală parametrică.

ANS: F

4. Ansamblul raporturilor de interacţiune în care intră agenţii economici în lupta pentru asigurarea surselor de aprovizionare şi a pieţelor de desfacere formează sistemul relaţiilor de concurenţă.

ANS: T

5. În functie de locul de desfăşurare, cercetările de marketing pot fi : exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative şi predictive.

ANS: F

6. Metodele de cercetare directă se grupează în două categorii, după modul de antrenare a subiecţilor, şi anume: metode care implică participarea conştientă a purtătorilor de informaţii şi metode ce nu implică, în mod conştient, subiecţii în cercetare.

ANS: T

7. Experimentul este metoda ştiiţtifică de bază pentru investigarea cauzalităţii.

ANS: T

8. Partea din eşantionul sau populaţia care a fost supusă experimentului, expusă manipulării variabilei independente, este cunoscută sub numele de grup de tratament (unitate experimentală).

ANS: T

9. Grupul în cadrul căruia, într-un experiment de marketing, variabila independentă rămâne neschimbată poartă numele de grup experimental.

ANS: F

10. Metoda soldului conjunctural exprimă tendinţa unui fenomen oarecare, calculată ca o medie aritmetică ponderată a răspunsurilor specialiştilor, măsurate pe o scală ( +2 creştere accentuată, +1 creştere, 0 stagnare, -1 scădere, -2 scădere accentuată).

ANS: T

11. Consumatorii caută, mai intâi, să stabilească avantajele oferite de o marcă sau alta, fiecare produs fiind definit printr-un set de atribute, care pot furniza anumite avantaje sau dimpotrivă.

ANS: T

12. Rãspunsul latent este metodã de scalare.

ANS: T

13. Scala ordinală indică relativa poziţie a două sau mai multe categorii, clase în privinţa unei anumite caracteristici şi mărimea diferenţei între cele două sau mai multe categorii considerate.

ANS: F

14. Scala de ordonare a rangurilor este metodã de scalare.

ANS: T

15. Prelucrarea datelor culese folosind scala lui Stapel conduce la informaţii specifice scalelor proporţionale.

ANS: F

16. Diferenţiala semantică este o metodă comparativă de scalare.

ANS: F

17. Pătratele latine sunt o formă unifactorială de proiectare a cercetării directe utilizată pentru a reduce numărul de observaţii.

ANS: F

18. Pătratele greco-latine sunt o simplă extensie a proiectării cu ajutorul pătratelor latine, care permite introducerea unei a treia variabile controlabilă.

ANS: T

19. Pentru testarea semnificaţiei statistice a diferenţelor dintre grupuri în cazul scalelor nemetrice se poate utiliza şi coeficientul de elasticitate.

ANS: F

20. Informaţiile secundare reprezintă informaţii care servesc îndeplinirii obiectivelor secundare ale unei cercetări.

ANS: F

21. Scala interval este metodă de scalare?

ANS: F

22. Un tip de scală este şi scala de ordonare a rangurilor.

ANS: F

23. Sondajul exhaustiv este atunci când indicele de sondaj I

ANS: T

24. Scala ordinală are următoarele caracteristici: origine unică, intervale egale, nu permite clasificări, nu permite ordonări, este o scală parametrică.

ANS: F

25. Experimentul este metoda ştiintifică de bază pentru investigarea cauzalităţii.

ANS: T

26. Scala de ordonare a rangurilor este metodã de scalare.

ANS: T

27. Prelucrarea datelor culese folosind scala lui Stapel conduce la informatii specifice scalelor proportionale.

ANS: F

28. Diferentiala semanticã este o metodã comparativã de scalare.

ANS: F

29. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri in cazul scalelor nemetrice se poate utiliza si coeficientul de elasticitate.

ANS: F

30. Informatiile secundare reprezintã informatii care servesc indeplinirii obiectivelor secundare ale unei cercetãri.

ANS: F

31. Familia este cel mai tipic exemplu de grup de apartenentã.

ANS: T

32. Observarea este o metodã de cercetare deosebit de utilã in situatiile in care informatiile nu pot fi verbalizate cu usurintã.

ANS: T

33. Pentru evaluarea contributiei informatiei obtinute prin cercetarea de marketing la procesul decizional, se folosesc urmãtoarele criterii: acuratetea, actualitatea, insuficienta, disponibilitatea, irelevanta.

ANS: F

34. Cercetarea de birou este cea mai costisitoare metoda de obtinere a informatiilor si cea mai precisa.

ANS: F

35. Multiplicarea cu sau divizarea unui numar de pe scala la altul sunt posibile in cazul scalelor metrice.

ANS: T

36. In cadrul experimentului de marketing, variabilele manipulate se numesc variabile independente?

ANS: T

37. Ancheta este metoda de cercetare utilizata pentru culegerea de date primare referitoare la persoane, obiecte sau fenomene, in cazul careia cercetatorul nu interactioneaza sau nu comunica direct cu subiectii, obiectele sau situatiile supuse investigatiei.

ANS: F

38. Pentru datele obtinute cu ajutorul unei scale interval, determinarea tendintei centrale a seriei se realizeaza cu ajutorul mediei aritmetice.

ANS: T

39. Oamenii sunt influentati de trei tipuri de grupuri de referinta: grupurile de apartenenta, grupurile de aspitatii si grupurile asociative.

ANS: T

40. Dupa frecventa desfasurarii, cercetarile de marketing se clasifica in :cercetari de birou si cercetari de teren.

ANS: F

41. Cercetarea de marketing se incheie prin redactarea studiului si elaborarea concluziilor, iar raportul tehnic este un raport complet care nu omite detaliile si prezinta toate datele prin modul lor de analiza si interpretare fiind destinate cercetatorilor experimentati.

ANS: T

42. Masurarea poate fi definita ca fiind asocierea unor numere diferitelor caracteristici ale obiectelor, persoanelor sau fenomenelor, numere care pot fi adunate, divizate sau multiplicate.

ANS: F

43. Scalele interval constau in numere care ordoneaza caracteristici intre care exista diferente egale pe scala, reprezentand diferentele egale existente in cazul prpprietatilor masurate si au un punct zero unic.

ANS: F

44. Intrebarile puse in ancheta prin telefon sunt mai ales intrebari deschise.

ANS: T

45. Inregistrarile contabile sunt considerate a fi surse interne de informatii.

ANS: T

46. Variabila care reflecta impactul variabilelor independente, in experimentul de marketing, se numeste variabila dependenta

ANS: T

47. Factorii intamplatori (accidentali) determina abaterea temporara a pietei de la tendinta.

ANS: T

48. Media geometrica se utilizeaza pentru determinarea tendintei centrale in cazul scalelor metrice.

ANS: F

49. Testul neparametric ²(hi-patrat) se utilizeaza pentru determinarea tendintei centrale in cazul scalei nomonale.

ANS: F

50. Informatiile obtinute prin experiment sunt informatii primare.

ANS: T

51. Diferentiala semantica si scala lui stapel conduc la informatii specifice scalelor de tip interval.

ANS: T

52. Observarea este o metoda de culegere a informatiilor deosebit de utila in situatiile in care informatiile nu pot fi verbalizate cu usurinta.

ANS: F

53. Cercetarea de marketing se implica in procesul de fundamentare a deciziilor firmei.

ANS: T

54. Scala lui Likert face parte din categoria scalelor de tip ordinal, conducand la informatii de natura neparametrica.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

1. Cu ajutorul cercetărilor de marketing, compania obţine:
a. o creştere însemnată a profitului;
b. vânzarea produselor noi;
c. date specifice nerepetitive necesare SIM;
d. o promovare a imaginii de marcă.


ANS: C

2. Cercetările de marketing se implică:
a. în procesul de fundamentare a deciziilor firmei;
b. în asigurarea calităţii superioare a producţiei;
c. în derularea contractelor economice;
d. în demersul de restructurare a companiei.


ANS: A

3. Cercetarea de marketing poate fi definită astfel:
a. un proces de investigare computerizată a pieţei şi stabilire a coordonatelor acesteia;
b. un ansamblu de activităţi prin care, cu ajutorul unor concepte,metode şi tehnici ştiinţifice de investigare se realizează măsurarea, culegerea şi interpretarea informaţiilor de marketing;
c. un ansamblu de activităţi prin care, cu ajutorul unor concepte, metode şi tehnici ştiinţifice de investigare se realizează măsurarea, culegerea, analiza şi interpretarea informaţiilor de marketing;
d. un domeniu nou, care este în plin proces de restructurare şi definire conceptuală şi metodologică.



ANS: C

4. Cercetarea de marketing include o serie de activităţi cum ar fi:
a. supravegherea schimbărilor de comportament, estimarea profiturilor, abordarea pieţelor externe, identificarea de noi pieţe;

b. supravegherea schimbărilor survenite în mintea clienţilor despre companii, estimarea profiturilor, cercetarea cauzelor care au dus la apariţia unor probleme, previzionarea cererii;
c. supravegherea schimbărilor survenite în mintea clienţilor despre companii, cercetarea cauzelor care au dus la apariţia unor probleme,identificarea de noi pieţe de desfacere, estimarea pofiturilor;
d. supravegherea schimbărilor survenite în mintea clienţilor despre companii, cercetarea cauzelor care au dus la apariţia unor probleme, identificarea de noi pieţe de desfacere, identificarea unor produse sau servicii pentru piaţa proprie.



ANS: D

5. Funcţiile cercetărilor de marketing sunt:
a. obţinerea de informaţii pentru factorii de decizie, furnizor de servicii pentru echipa managerială;
b. investigarea pieţei şi a cererii, cunoaşterea comportamentului consumatorilor;
c. identificarea probelemelor cu care se confruntă managerii, cercetarea factorilor de influenţă a cererii;
d. investigarea pieţei şi a cererii; cercetarea factorilor de influenţă a cererii.


ANS: A

6. Dacă o companie are timp îndelungat o activitate profitabilă, de succes, va accepta
necesitatea derulării de cercetări de marketing:
a. da;
b. nu;
c. depinde de preţ;
d. consideră că ştie totul despre clienţii şi piaţa sa şi nu are nevoie de rezultatele unor cercetări de marketing.


ANS: D

7. În conceptul de marketing coexistă:
a. trei componente: de analiză, de interpretare şi de acţiune;
b. două componente: de analiză şi de acţiune;
c. două componente: de analiză şi de interpretare;
d. trei componente: de analiză, de interpretare şi de previziune.


ANS: B

8. Componenta de acţiune este componentă operaţională, practică ce decide asupra:
a. activităţii de piaţă a companiei;
b. celor 4 P : produs, preţ,promovare şi plasament;
c. elaborării strategiei de piaţă;
d. oportunităţii acţiunilor de marketing, implicit asupra cercetărilor de marketing.


ANS: B

9. Calitatea cercetărilor de marketing şi, deci, utilitatea lor practică se află în strânsă legătură cu :
a. profesionalismul echipei de cercetãtori; c. desfãsurarea efectivã a cercetãrilor;
b. sediul activitãtii de organizare; d. a+b+c.


ANS: D

10. Principalele tipurile de informaţii vehiculate în sistemul informaţional de marketing sunt:
a. informaţii la cerere, informaţii din surse monitorizate
b. informaţii la cerere, informaţii din surse monitorizate, informaţii periodice
c. informaţii la cerere, informaţii periodice
d. informaţii la cerere, informaţii din surse monitorizate, informaţii periodice, informaţii valide


ANS: B

11. În cazul informaţiilor măsurate cu ajutorul scalei interval, caracterizarea tendinţei centrale se face cu ajutorul:
a. mediei aritmetice;
b. distribuţia de frecvenţe cumulată;
c. mediana;
d. media geometrică.


ANS: A

12. Una dintre urmatoarele metode nu permite comparaţii:
a. scala comparaţiilor perechi;
b. scala cu sumă constantă
c. scala de ordonare a rangurilor;
d. scala procentuală.


ANS: D

13. Companiile conduse pe principii de marketing urmăresc satisfacerea nevoilor:
a. produsului; c. angajaţilor;
b. organizaţiei; d. cumpărătorilor.


ANS: D

14. Studiile pilot sunt cercetãri:
a. exploratorii;
b. instrumentale;
c. descriptive;
d. predictive.


ANS: A

15. Măsurarea corelaţiei, în cazul informaţiilor măsurate cu ajutorul scalei interval se realizează utilizând:
a. coeficientul de corelaţie; c. coeficientul de corelaţie a rangurilor;
b. coeficientul de contingenţă; d. coeficientul de variaţie.


ANS: A

16. Mediana poate fi utilizatã pentru:
a. determinarea tendinţei centrale în cazul scalelor ordinale;
b. testarea semnificaţiei statistice a diferenţelor dintre grupuri în cazul scalei interval;
c. măsurarea corelaţiei în cazul scalei proporţionale;
d. analiza statistică a scalelor neparametrice.


ANS: A

17. Cercetarea directã presupune:
a. preluarea informaţiei fără antrenarea purtătorului ei;
b. furnizarea informaţiei de către purtatorul acesteia;
c. generarea informaţiei cu ajutorul experimentelor de marketing;
d. utilizarea analogiilor în locul fenomenelor reale.


ANS: B

18. Pentru testarea gradului de semnificaţie a diferentelor de opinie între mai mult de două subeşantioane independente, se poate utiliza:
a. testul hi-patrat;
b. testul U;
c. testul Fisher;
d. testul Student.


ANS: A

19. Cercetările predictive urmăresc :
a. să descrie tendinţele în evoluţia viitoare a fenomenelor analizate;
b. tendinţele în evoluţia viitoare a fenomenelor analizate, schimbările ce se pot produce în dimensiunile şi modul de manifestare ale acestora;
c. să testeze anumite instrumente şi tehnici de cercetare;
d. să stabilească coordonatele prezente şi viitoare ale fenomenului cercetat.


ANS: B

20. Investigarea preliminară, etapă în organizarea şi desfăşurarea cercetărilor de marketing, constă în :
a. identificarea problemei, definirea scopului cercetării, elaborarea ipotezelor de lucru;
b. definirea scopului cercetării, elaborarea ipotezelor de lucru şi estimarea valorii informaţiei;
c. identificarea problemei, definirea scopului cercetării, elaborarea ipotezelor de lucru;
d. identificarea problemei, definirea scopului cercetării, elaborarea ipotezelor de lucru şi estimarea valorii informaţiei.


ANS: D

21. Erorile ce pot apare la obţinerea de informaţii se pot datora următoarelor cauze:
a. lipsa reprezentativităţii eşantionului, lipsa de răspunsuri, conţinutul răspunsurilor;
b. lipsa reprezentativitaţii eşantionului şi conţinutul răspunsurilor;
c. lipsa reprezentativitaţii eşantionului, lipsa de răspunsuri, conţinutul răspunsurilor şi abordarea subiecţilor interviului;
d. lipsa reprezentativităţii eşantionului, conţinutul răspunsurilor şi abordarea subiecţilor interviului.


ANS: A

22. Scala reprezentatã în figura de mai jos, este o scalã:
100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10 % 0%
Complet Deloc
satisfacut satisfacut

a. cu sumă constantă; c. scala procentuală;
b. diferenţiala semantică; d. scala Stapel.


ANS: C

23. Din grupa scalelor de evaluare a atitudinii fac parte următoarele scale:
a. scala cu sumă constantă, scala Stapel, scala Likert c. diferenţiala semantică, scala procentuală, scala comparaţiilor perechi
b. diferenţiala semantică, scala Stapel, scala Likert d. scala nominală, scala Stapel, scala Likert


ANS: B

24. Observarea, metoda de obþinere a informaþiilor în cercetãrile de marketing, poate fi realizatã prin urmatoarele tehnici:
1. cu ochiul liber;
2. cu mijloace tehnice de observare;
3. mãsurarea urmei fizice;
4. tehnica inventarierii;
5. teste “oarbe”;
6. teste prospective.
a. 1+4+5+6; c. 1+2+3+4;
b. 2+3+5+6; d. 3+4+5+6.


ANS: C

25. Schema experimentală, redată mai jos, reprezintă:
MB X MA

a. proiectare “numai după”;
b. proiectare”inainte şi după cu control”;
c. proiectare aleatoare;
d. proiectare “inainte şi după”.


ANS: D

26. Schema prezentatã este:

G1 G2 G3
F1 A B C
F2 B C A
F3 C A B


a. proiectare înainte şi după cu control; c. schema pătratului greco-latin;
b. schema pătratului latin; d. experiment nealeator.


ANS: C

27. Dacă s-a utilizat scala nominală, pentru caracterizarea tendinţei centrale se va calcula:

a. grupul modal;
b. media aritmetică ponderată;
c. mediana;
d. nici un răspuns nu este corect.


ANS: A

28. Media aritmeticã ponderatã se calculeazã cu formula:
a. ; c. ;
b. ; d. .


ANS: D

29. Calcularea valorii lui Hi-patrat calculat se realizeazã cu formula:

a. ; c. x 100;
b. ; d. x 100.


ANS: A

30. Valoarea calculată a testului Fisher se obţine folosind formula de calcul:
a. ; c. ;
b. ; d. .


ANS: A

31. Coeficientul de elasticitate (E), utilizat în caracterizarea cererii, se calculează folosind formula:
a. x 100; c. ;
b. ; d. x 100.


ANS: B

32. Etapa imediat premergătoare executării cercetării în cadrul procesului cercetării de marketing este:
a. investigarea preliminară;
b. elaborarea ipotezelor de lucru;
c. elaborarea programului de marketing;
d. analiza şi interpretarea datelor.


ANS: C

33. Este etapă a procesului cercetării de marketing:
a. investigarea preliminară;
b. selecţia ideilor;
c. platforma de marketing;
d. nici un răspuns corect.


ANS: A

34. Informaţiile primare pot fi obţinute prin:
a. observare, anchetã;
b. informaţii din reviste de specialitate;
c. anchetã, experiment, observare;
d. a+b+c.


ANS: C

35. Nu este scalã nemetricã:
a. scala nominalã;
b. scala interval;
c. scala lui Likert;
d. nici una dintre variantele de mai sus nu este corectã.


ANS: B

36. Nu este adevărat enunţul:
a. tipurile de scală sunt în număr de patru: nominală, ordinală, interval, proportională;
b. tipul de scală preferat de cercetători este scala proporţională;
c. între tipurile de scală şi metodele de scalare nu există nici o diferenţă;
d. scala lui Likert este scală ordinală.


ANS: C

37. Ce metodă de scalare solicită respondentului să evalueze atitudinea faţă de un obiect sau caracteristicile acestuia, pe o scală cu maximum 7 nivele, intercalate între două atribute bipolare:
a. scala de ordonare a rangurilor;
b. scala lui Stapel;
c. scala lui Likert;
d. diferenţiala semantică.


ANS: D

38. Ce metodă de scalare solicită respondentului să dividă o sumă, în general 10 sau 100, între două sau mai multe obiecte (atribute) pentru a reflecta relativa preferinţă a respondentului pentru fiecare obiect:
a. scala de ordonare a rangurilor;
b. scala lui Stapel;
c. scala cu sumă constantă;
d. testele de diferenţiere - triunghi.


ANS: C

39. Prelucrarea datelor culese cu ajutorul diferenţialei semantice conduce la informaţii specifice scalelor tip:
a. nominale;
b. ordinale;
c. interval;
d. proporţionale.


ANS: C

40. Gradul în care procesul de măsurare nu este afectat de erorile variabile poartă numele de:
a. relevanţă;
b. validitate;
c. acurateţe;
d. puritate.


ANS: A

41. Gradul în care un proces de scalare este lipsit atât de erori sistematice, cât şi variabile se numeşte:
a. relevanţă;
b. puritate;
c. validitate;
d. acurateţe.


ANS: D

42. Nu face parte din metodele şi tehnicile de cercetare directă:
a. ancheta selectivă de teren;
b. observarea;
c. experimentul de marketing;
d. testele psihometrice.


ANS: C

43. Din categoria restricţiilor organizatorice, care intervin în stabilirea mărimii eşantionului, nu fac parte:
a. fondurile băneşti aferente cercetării;
b. natura bazei de sondaj;
c. numărul şi pregătirea persoanelor ce vor efectua sondajul;
d. probabilitatea cu care se garantează rezultatele.


ANS: D

44. Teoretic valoarea minimă a coeficientului de contingenţă poate fi zero, în schimb valoarea maximă:
a. poate să ajungă să fie egală cu 1, aşa cum se întâmplă în cazul coeficienţilor de corelaţie Pearson, Spearman sau Kendall;
b. nu poate să ajungă să fie egală cu 1, aşa cum se întâmplă în cazul coeficienţilor de corelaţie Pearson, Spearman sau Kendall.


ANS: B

45. Coeficientul de contingenţă poate fi calculat:
a. numai în acele situaţii în care Hi-pătrat se poate calcula;
b. atunci când se solicită de beneficiarul studiului de piaţă;
c. nici una dintre variantele de mai sus nu este corectă.


ANS: A

46. Coeficientul de contingenţă ia valori cuprinse în intervalul:
a. [0;1);
b. [0;1];
c. (0;1);
d. nici una dintre variantele de mai sus nu este corectă.


ANS: A

47. Coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman se determinã cu formula:
a. ;
b. .


ANS: A

48. În funcţie de mărimea coeficientului de elasticitate, cererea populaţiei pentru diverse produse poate fi calificată drept elastică atunci când:
a. E 1;
b. E 1;
c. E 1.


ANS: A

49. Elasticitatea este unitară (E=1) atunci când modificarea cererii este .................cu modificarea venitului.
a. proporţională;
b. invers proporţională.


ANS: A

50. Coeficientul de corelaţie a rangurilor al lui Kendall poate lua valori în intervalul:
a. ;
b. ;
c. ;
d. .


ANS: D

51. Pentru un tabel de contingenţã de tipul 3x3, în conditiile aplicãrii testului  , numãrul de grade de libertate aferente valorii tabelate a lui  este:
a. 3;
b. 4;
c. 6;
d. 9.


ANS: B

52. Pentru un tabel de contingenţã de tipul 2X2 coeficientul de contingenţã calculat poate lua valori în intervalul:
a. ;
b. ;
c. ;
d. .


ANS: C

53. Gradul de semnificaţie a diferentelor de opinie între subiectii unui eşantion de 200 persoane, în funcţie de venit a fost analizat cu ajutorul testului . În cazul în care valoarea teoreticã a lui este de 6,235 pentru ce valoare a lui  ipoteza nulã se respinge?
a. 6,230;
b. 6,245;
c. 6,092;
d. 5,235.


ANS: B

54. În cazul unui eşantion neexhaustiv, atunci când ponderea componentelor eşantionului care au caracteristica studiată este dificil de estimat se ia valoarea de:
a. 0,20; c. 0,40;
b. 0,30; d. 0,50.


ANS: D

55. Valoarea maximă a erorii limită acceptată în cazul unui eşantion neexhaustiv este de:
a. 1%; c. 6%;
b. 5%; d. 8%.


ANS: B

56. C.Parlin şi-a început cariera de cercetător de marketing, în 1911, numărând:

a. ambalaje de Coca Cola c. ambalaje de ţigări
b. ambalaje de săpun d. ambalaje de produse cosmetice


ANS: B

57. În România, cercetarea a făcut obiectul studiului sistematic începând cu :

a. 1990 c. 1980
b. 1970 d. 1960


ANS: B

58. Germenii gândirii economice pe principii de marketing s-au făcut remarcaţi, în sectorul privat:

a. după 1989 c. după 1995
b. după 2000 d. după 1970


ANS: A

59. Cercetarea de marketing include o serie de activităţi cum ar fi:
a. supravegherea schimbărilor de comportament; estimarea profiturilor; abordarea pieţelor externe; identificarea de noi pieţe
b. supravegherea schimbărilor survenite în mintea clienţilor despre companii, estimarea profiturilor, cercetarea cauzelor care au dus la apariţia unor probleme; previzionarea cererii
c. supravegherea schimbărilor survenite în mintea clienţilor despre companii; cercetarea cauzelor care au dus la apariţia unor probleme;identificarea de noi pieţe de desfacere; estimarea pofiturilor
d. supravegherea schimbărilor survenite în mintea clienţilor despre companii; cercetarea cauzelor care au dus la apariţia unor probleme;identificarea de noi pieţe de desfacere; identificarea unor produse sau servicii pentru piaţa proprie.


ANS: D

60. Domeniile cercetărilor de marketing sunt:
1) analiza caracteristicilor pieţei,
2) determinarea pieţei potenţiale,
3) studii de segmentare,
4) analiza vânzărilor
5) cercetări privind imaginea produselor
6) studii în legătură cu preţurile
7) teste de produse
Cool sectoarele de vârf ale economiei naţionale
9) producţia de mijloace publicitare

a. 1+2+3+4+5+6+7 c. 1+2+3+4+5+8+9
b. 1+2+4+5+8+9 d. 2+3+4+5+6+8+9


ANS: A

61. Nu este etapã a procesului cercetãrii de marketing:

a. investigarea preliminarã
b. redactarea studiului si elaborarea concluziilor
c. selectia ideilor
d. elaborarea programului de cercetare


ANS: C

62. Cate tipuri de scale sunt?
a. 4 c. 12
b. 10 d. in jur de 50


ANS: A

63. Nu este adevãrat enuntul:
a. tipurile de scalã sunt in numãr de patru: nominalã, ordinalã, interval, proportionalã
b. tipul de scalã preferat de cercetãtori este scala proportionalã
c. intre tipurile de scalã si metodele de scalare nu existã nici o diferentã
d. scala lui Likert este scalã ordinalã


ANS: C

64. Este scalã de evaluare a atitudinii:
a. scala comparatiilor perechi
b. scala cu sumã constantã
c. scala de ordonare a rangurilor
d. scala lui Stapel


ANS: D

65. Este metodã de recoltare a informatiilor de marketing:
a. scala lui Likert
b. investigarea surselor statistice
c. grupul modal
d. nici un rãspuns corect


ANS: B

66. Testul neparametric se utilizeazã pentru:
a. determinarea tendintei centrale
b. testarea gradului de semnificatie a diferentelor dintre grupuri
c. mãsurarea corelatiei dintre variabilele analizate
d. a +b +c


ANS: B

67. În cadrul unei cercetãri selective, pentru testarea gradului de semnificatie a diferentelor de opinie între subiecti s-a utilizat . În cazul în care valoarea teoreticã a lui este de 3,84 pentru ce valoare calculatã a lui ipoteza nulã este acceptatã?
a. 5,86
b. 3,74
c. 3,92
d. 3,85


ANS: B

68. Când nu se poate aplica?
a. atunci când frecventele care se asteaptã sã rezulte din observare nu trebuie sã aibã valori prea mari (de regulã mai mari decât 5)
c. atunci când frecventele care se asteaptã sã rezulte din observare nu trebuie sã aibã valori prea mici, iar efectivul colectivitãtii cercetate sã fie de cel putin 40 de subiecti
b. atunci când frecventele care rezultã din observare nu trebuie sã aibã valori mai mici de 5
d. nici un rãspuns corect, testul se poate utiliza tot timpul în cazul scalelor nominale


ANS: C

69. Coeficientul de contingentã are formula:

a. c.
b.
d.


ANS: A

70. Cum se determinã numãrul gradelor de libertate în cazul testului neparametric :
a. (r-1)(N-r)
b. (r-1)(k-1)
c. (k-2)(r-1)
d. (rN-1)(k-1)


ANS: B

71. Aplicarea metodei de scalare a comparatiilor perechi pentru un numãr de „n“ stimuli duce la realizarea urmãtorului numãr de comparatii:
a. c. 2n
b. d. n(n-1)


ANS: B

72. Practica cercetãrilor de marketing a arãtat cã eroarea limitã acceptatã ia de obicei valori:

a. de cel putin 95%
b. cuprinse intre -1 si +1
c. cuprinse intre si
d. de cel mult 98%


ANS: C

73. Este metodã de scalare care permite comparatii:
a. diferentiala semanticã
b. scala lui Stapel
c. scala de ordonare a rangurilor
d. scala lui Likert


ANS: C

74. Este instrument de culegere a datelor:
a. cercetarea directa; c. chestionarul;
b. observarea; d. sondajul.


ANS: C

75. Valoarea maxima a erorii limita acceptata in cazul unui esantion neexhaustiv este:
a. 1%;
b. 5%;
c. 6%;
d. 8%;


ANS: B

76. Pentru un tabel de contingenta de tipul 6x6, coeficientul de contingenta maxim poate fi:
a. +1;
b. 0.912;
c. 0,816;
d. 0,707.


ANS: B

77. Activitatea care consta in asocierea de simboluri, conform unui procedeu prestabilit, datelor culese se numeste:
a. scalare;
b. masurare;
c. codificare;
d. editare.


ANS: C

78. Daca s-a utilizat scala nominala, pentru caracterizarea tendintei centrale se va calcula:
a. grupul modal;
b. media aritmetica ponderata;
c. mediana;
d. nici un raspuns nu este corect.


ANS: A

79. Tipurile de scale sunt in numar de :
a. 2;
b. 4;
c. 8;
d. 10.


ANS: B

80. Metodele si tehnicile de cercetare directa sunt:
a. ancheta selectiva;
b. testele psihometrice;
c. observarea;
d. experimentul de marketing.
e. simularea.
a. 1+3;
b. 4+5;
c. 1+2+3;
d. 1+2+3+4+5.


ANS: C

81. Dupa frecventa desfasurarii, cercetarile de marketing pot fi:
a. permanente si de teren; c. permanente si ocazionale;
b. ocazionale si de birou; d. de teren si de birou.


ANS: C

82. In conditiile aplicarii testului , pentru un tabel de contingenta de tipul 6x6, numarul gradelor de libertate este egal cu:
a. 6;
b. 12;
c. 25;
d. 36.


ANS: C

YES/NO

1. Informatiile interne, care circulã între diferite compartimente, trebuie sã fie evaluate de compartimentul de marketing numai în privinţa formei lor de prezentare pentru utilizator?

ANS: N

2. Situaţia stocurilor, aşa cum este structurată în documentele de inventariere, poate fi punctul de pornire în evaluarea eficienţei strategiei de produs şi a celei de distribuţie?

ANS: Y

3. Studierea elasticităţii cererii în funcţie de preţ este posibilă folosind datele din evidenţa contabilă a companiei?

ANS: Y

4. Rapoartele agenţilor de vânzări constituie surse de informaţii secundare pentru sistemul informaţional de marketing (SIM)?

ANS: N

5. Cercetarea de birou reprezintă cea mai costisitoare metodă de obţinere a informaţiilor şi cea mai precisă?

ANS: N

6. Informaţiile din surse externe întrunesc toate condiţiile de validitate, veridicitate, actualitate, detaliere pentru a fi utilizate în realizarea unor anchete de teren.

ANS: N

7. Factorii întamplători (accidentali) determină abaterea temporală a pieţei de la tendinţă?

ANS: Y

8. Cercetările exploratorii urmăresc stabilirea coordonatelor fenomenului cercetat, definirea variabilelor şi ipotezelor care stau la baza unor cercetări ulterioare.

ANS: Y

9. În cadrul experimentului de marketing, variabilele manipulate se numesc variabile independente ?

ANS: Y

10. Varibila care reflectă impactul variabilelor independente, în experimentul de marketing, se numeşte variabilă dependentă?

ANS: Y

11. Cercetarea de birou reprezintă cea mai costisitoare metodă de obţinere a informaţiilor şi cea mai precisă?

ANS: N

12. În cadrul experimentului de marketing, variabilele manipulate se numesc variabile independente?

ANS: Y

NUMERIC RESPONSE

1. În urma intervievării unui număr de 50 de specialişti, referitor la evoluţia pieţei automobilelor în România, 15 au indicat o creştere semnificativă, 18 o uşoară creştere, 6 o stagnare, 5 o reducere uşoară şi 6 o scădere accentuată. Care este soldul conjunctural mediu?

ANS:
0,74

2. Pentru un tabel de contingenţă, de tipul 4 X 4, numărul gradelor de libertate este de:

ANS:
9

3. Sã se calculeze valoarea lui ştiind cã rezultatele sondajului de opinie au indicat :

Bãrbaţi Femei
Consumatori 125 135
Non-consumatori 65 75


ANS:
=0,088 (aproximativ 0,09)

4. Să se calculeze cota de piaţa a companiei X, ştiind că volumul total al vânzărilor pe piaţa românească la produsul A a fost de 1500 mil.u.m. iar compania X a vândut în produse similare în suma de 50 mil.u.m.

ANS:
Cp=3,33%

5. Să se determine şi să se interpreteze media generală a opiniilor celor 1200 consumatori intervievaţi cu privire la gustul produsului Coca Cola Light.Rezultatele anchetei de teren sunt prezentate în tabelul de mai jos:
acord total acord indiferent dezacord dezacord total
Coca Cola Light are gust plăcut 371 420 230 90 89


ANS:
G= 1,095 (aproximativ 1,1)

6. Un sondaj efectuat într-o expoziţie, asupra unui eşantion de 1200 de vizitatori a stabilit următoarea repartiţie a acestora pe grupe de vârstă, în funcţie de modul de apreciere a noului produs:

sub 30 de ani 30-50 de ani peste 50 de ani total
-favorabile
-nefavorabile 251
172 256
217 129
175 636
564
Sã se determine valoarea testului  calculat.

ANS:
 =20,63

7. Să se determine valoarea coeficientului de elasticitate ştiind că : cererea iniţială a fost de 230 u.m., cererea la momentul t1 a fost de 350 u.m. iar preţul a crescut de la 5 u.m.pe bucată la 8 u.m. pe bucată. Interpretaţi rezultatul obţinut.

ANS:
E= 0,87

8. În urma unui sondaj efecuat în randul a 600 de consumatori, privind atitudinea lor faţă de campania de promovare derulată, s-au obtinut următoarele rezultate:

f.favorabilă favorabilă nici-nici nefavorabilă f.nefavorabilă
atitudine 121 123 143 175 38

Care este scorul mediu ce exprimă atitudinea componentelor eşantionului faţă de campania de promovare derulată?

ANS:
S= 3,19

9. O anchetă efectuată la începutul anului 2004, pe un eşantion de 50 de specialişti, cu privire la perspectivele ofertei românesti de produse alimentare, a relevat următoarele opinii:
- creştere importantă : 6 specialişti
- creştere uşoară : 18 specialişti
- stagnare : 10 specialişti
- scădere uşoară : 12 specialişti
- scădere importantă : 4 specialişti
Se cere interpretarea rezultatelor, utilizându-se metoda soldului conjunctural.

ANS:
valoarea medie a opiniilor celor 50 de specialisti este +0,2, ceea ce indica o foarte usoara crestere

10. Vânzãrile întreprinderii erau în anul 2004 de 12 mld. lei, în timp ce vânzãrile concurentului aflat pe poziţia secundã s-au ridicat la valoarea de 10 mld. lei. Care a fost cota relativã de piaţã a întreprinderii anul trecut?

ANS:
C =1,11(aproximativ 1,2)

11. Să se determine opinia generală a consumatorilor privind produsul ciocolată cu rodie al firmei , ştiind că în urma unei anchete s-au obţinut următoarele informaţii:
Opinia foarte bună bună acceptabilă satisfăcătoare nesatisfăcătoare
Nr. persoane 60 50 18 35 15


ANS:
G= 3,589 (aproximativ 3,59)

12. În cadrul unei cercetări selective efectuate pe un eşantion de 600 de persoane, opinia utilizatorilor unui produs privind gustul acestuia a fost măsurată cu ajutorul unei scale cu cinci trepte. Distribuţia opiniilor a fost următoarea:
opinia foarte favorabilă favorabilă nici-nici nefavorabilă foarte nefavorabilă
nr. persoane 180 250 20 75 75
Care este scorul mediu ce exprimă opinia eşantionului despre gustul produsului respectiv?

ANS:
G= 3,641(aproximativ 3,64)

13. Să se determine opinia generală a consumatorilor intervievaţi cu privire la gustul produsului Coca-Cola Vanilla, ştiind că rezultatele anchetei de teren au fost:
Coca-Cola Vanilla are gust plăcut acord total acord indiferent dezacord dezacord total
nr. de persoane 160 150 38 75 27


ANS:
G=0,757( aproximativ 0,76)

14. În cadrul unei cercetări selective s-a intenţionat cunoaşterea părerii celor intervievaţi cu privire la mirosul parfumului Vanderbilt. Răspunsurile au fost:
produsul Vanderbilt are miros plăcut dezacord total dezacord indiferent acord acord total
nr. pers. 200 115 25 155 105
Care este scorul mediu realizat la nivelul eşantionului?

ANS:
S=0,25

15. Să se determine cota relativă de piaţă a liderului, ştiind că firma a avut vânzări de 70 mld. euro, iar vâzările concurentului aflat pe poziţia secundă s-au ridicat la 66 mld. euro.

ANS:
Cp=1,060 ( aproximativ 1,06)

16. Să se determine cota de piaţă deţinută de firma , ştiind că volumul vânzărilor acestei firme pe piaţa A, în anul 2004 a fost de 30 milioane euro, iar volumul total al tranzacţiilor pe piaţa respectivă a fost de 300 milioane euro.

ANS:
10%

17. Să se determine mărimea unui eşantion ştiind că populaţia totală este de 350.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor este de P = 95%, valoarea coeficientului t = 1,96, iar eroarea limită acceptabilă este de .

ANS:
n= 475 persoane

18. Să se determine mărimea unui eşantion ştiind că populaţia totală este de 700.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetării este de 80%, coeficientul corespunzător probabilităţii de garantare a rezultatelor este de 1,44, iar eroarea limită acceptată este de 1%.

ANS:
n=5.200 persoane

19. Să se determine mărimea unui eşantion ştiind că populaţia totală este de 100.000 persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetării este de 80%, coeficientul corespunzător probabilităţii de garantare a rezultatelor este 1,44, eroarea limită acceptată este de , proporţia elementelor care deţin caracteristica cercetată este de 74%.

ANS:
n=1.000 persoane

20. Să se determine valoarea coeficientului de elasticitate ştiind că preţul a crescut în perioada curentă faţă de perioada de bază de la 10 u.m. pe bucată la 12 u.m. pe bucată, în timp ce cererea iniţială a fost de 285 bucăţi, iar cererea în perioda curentă este de 335 bucăţi.

ANS:
E=0,9

21. Sã se determine valoarea coeficientului de elasticitate ştiind cã: cererea iniţială a fost de 200 kg, iar cererea în perioada curentă este de 400 kg, în timp ce venitul a crescut de la 210 u.m. la 260 u.m.

ANS:
E= 4,16 (aproximativ 4,2)

22. Cu ocazia lansării pe piaţă a produsului X s-a efectuat un sondaj în rândul consumatorilor, pe un eşantion de 200 persoane. În urma centralizării rezultatelor s-a stabilit următoarea repartizare a subiecţilor investigaţi, pe grupe de venit, în funcţie de modul de apreciere a noului produs supus investigării:

Aprecieri grupe de venit TOTAL
sub 5 mil. lei 5-10 mil. lei peste 10 mil. lei
favorabile 20 30 50 100
nefavorabile 10 30 60 100
TOTAL 30 60 110 200
Sã se determine  .

ANS:
 =4,24

23. Pentru studierea semnificaţiei statistice a diferenţei de opinie dintre subiecţii cuprinşi în 5 subeşantioane (sub 18 ani, 18-25 ani, 26-45 ani, 46-65 ani, peste 66 ani) asupra preferinţelor faţă de un produs de folosinţă îndelungată (preferă, nedecişi, nu preferă) s-a aplicat testul . Care este numãrul de grade de libertate aferente valorii tabelate a lui ?

ANS:
8grade de libertate

24. Sã se determine valoarea lui ştiind cã rezultatele unui sondaj au indicat:
Bãrbaţi Femei TOTAL
preferã 60 70 130
nu preferã 40 30 70
indecişi 20 30 50
TOTAL 120 130 250


ANS:
 =3,802(aproximativ 3,80 sau 3,Cool

25. Să se determine opinia generală a consumatorilor privind un nou automobil marca X, ştiind că în urma unei anchete s-a obţinut următoarea distribuţie de frecvenţe:


Aprecieri
referitoare la: foarte favorabilă foarte nefavorabilă
gradul de confort 65 51 34 20 30
consumul de carburant 78 42 31 27 22
usurinţa manevrării 82 29 35 21 33
preţ 31 26 11 42 90
calitatea vopselei 63 58 43 26 10


ANS:
Opinia generala (G) = 3,338 aproximativ 3,34 (apreciere favorabilã).

26. Să se determine mărimea eşantionului cunoscându-se: probabilitatea de garantare a rezultatelor de 95,5% şi coeficientul corespunzător t = 2,00, iar eroarea limită acceptabilă este de 5%.

ANS:
n= 400 persoane

27. Să se determine mărimea eşantionului necesar pentru efectuarea unei cercetări de marketing asupra unei populaţii de 10.000 persoane cunoscându-se:
-probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 97%, coeficientul corespunzător acestei probabilităti este 2,17;
-eroarea limită acceptabilă este de 1,5%;
-proporţia elementelor din eşantion care posedă caracteristica cercetată este de 72%.

ANS:
n=4218 persoane

28. Vânzările firmei Y erau în anul 2004 de 40 miliarde $, în timp ce circulaţia totală de mărfuri a ţării A a fost în acelaşi an de 2515 miliarde $. Care a fost cota de piaţă a firmei Y în anul 2004?

ANS:
Cp= 1,59% (aproximativ 1,6%)

29. Să se determine mărimea unui eşantion, necesar pentru o anchetă selectivă privind ”Studiul intenţiilor de cumpărare a noului tip de pastă de dinţi al firmei X”, astfel încât să fie reprezentativ pentru colectivitatea generală. Cercetătorul decide să lucreze în condiţiile unei probabilităţi de garantare a rezultatelor cercetării de 95%( căreia îi corespunde un coeficient t=1,96) şi a unei valori limită acceptabile de 3%.De asemenea, se cunoaşte valoarea p=0,74, reprezentând proporţia componentelor eşantionului care sunt dispuse să cumpere noul tip de pastă de dinţi.

ANS:
n=822 persoane

30. Elasticitatea în funcţie de venit a cererii pentru produsul X este de 0,6. Dacă cererea pentru produsul respectiv este în perioada t de 15.000 lei, în perioada t când se aşteaptă o creştere a veniturilor cu 17%, cât va fi cererea pentru produsul respectiv (c )?

ANS:
c = 16.530

31. Care este valoarea coeficientului de contingenţã, corespunzãtor unei cercetãri desfãşurate pe un eşantion de 400 de persoane, în condiţiile în care valoarea calculatã a lui  este 10,53, iar probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 80%, pentru care valoarea t= 1,44.

ANS:
C=0,16

32. Sã se determine mãrimea esantionului necesar pentru a realiza o cercetare de marketing, într-o colectivitate de 200.000 de consumatori, stiind cã probabilitatea de garantare a rezultatelor este de P= 90%, eroarea limitã acceptatã +/- 3,5%, coeficientul t= 1,65.

ANS:
n= 556 persoane

33. Sã se determine valoarea coeficientului de elasticitate stiind cã pretul a crescut în perioada curentã fatã de perioada de bazã de la 8 u.m. pe bucatã la 10 u.m. pe bucatã, în timp ce cererea initialã a fost de 285 bucãti, iar cererea în perioda curentã este de 335 bucãti.

ANS:
0,7

COMPLETION

1. Etapele procesului de adoptare a deciziei de cumpărare sunt menţionate în reprezentarea schematică de mai jos. Completaţi căsuţa goală cu denumirea etapei care lipseşte.


ANS: evaluarea variantelor

2.
Etapele organizãrii şi desfăşurării unei cercetări de marketing sunt:











ANS:
Executarea cercetării:
 Recoltarea informaţiilor;
 Sistematizarea datelor;
 Prelucrarea preliminară

3. Informaţiile primare se pot obţine prin următoarele metode: observare,......................., experiment .

ANS: ancheta

4. Pentru asigurarea îmbinării rigurozităţii ştiinţifice cu conciziunea solicitată de practicieni se aplică metoda elaborării a două tipuri de rapoarte asupra cercetării de marketing efectuate şi anume: un raport rezumativ şi.......................................

ANS: un raport tehnic

5. Definirea conceptuală îşi propune instituirea ideii centrale sau a esenţei conceptului pe care-l definim (definţie ce se regăseşte, de exemplu, în dicţionarul explicativ), clarificarea ................................majore ale conceptului respectiv şi face diferenţieri între concepte oarecum similare ca nume, dar în fapt foarte diferite.

ANS: caracteristicilor

6. Erorile de mãsurare pot fi : erori .......................şi erori variabile.

ANS: sistematice

7. În practica curentã sunt folosite mai multe scheme de eşantionare, grupate în două mari categorii : eşantionare nealeatoare şi eşantionare aleatoare. Eşantionarea aleatoare poate fi eşantionare fixă şi eşantionare....................

ANS: secventiala

8. Experimentul implică manipularea uneia sau a mai multor variabile explicative, în aşa fel încât efectul acesteia sau acestora asupra uneia sau a mai multor variabile...............să poată fi măsurat.

ANS: explicate

9. Cele patru metode de determinare a tendinţei centrale, diferite în funcţie de tipul de scală sunt: grupul modal, ...................., ....................., .......................

ANS: mediana, media aritmetica, media geometrica

10. Se numesc scale nemetrice (neparametrice): scala ....................şi scala ......................

ANS:
-nominalã;
-ordinalã.

11. Metoda de scalare cel mai frecvent utilizată pentru evaluarea atitudinii în cercetările de marketing şi care solicită respondentului să evalueze atitudinea faţă de un obiect sau caracteristicile acestuia, pe o scală cu nivele intercalate între două atribute bipolare se numeşte........................

ANS: -diferentiala semantica

12. Metoda de cercetare utilizată pentru culegerea de date primare referitoare la persoane, obiecte sau fenomene, în cazul căreia cercetătorul nu interacţionează sau nu comunică direct cu subiecţii, obiectele sau situaţiile supuse investigaţiei este denumită ..........................

ANS: -observare.

13. Pentru măsurarea gradului de asociere între variabilele unui tabel de contingenţă se poate utiliza coeficientul de contingenţă C, care se calculează după formula:
C=

ANS: C=

14. Valoarea lui  (Hi-pãtrat) se determinã cu ajutorul formulei:

 =

ANS:  =

15. Se numesc scale metrice (parametrice): scala...................................si scala ........................

ANS: interval, proportionala

16. Tipurile de scale sunt:....................,........................,........................,.........................

ANS: nominala, ordinala, interval, proportionala

SHORT ANSWER

1. Treptele scalei Likert sunt denumite astfel:...................................................................

ANS:
acord total; acord; indiferent; dezacord; dezacord total

PROBLEM

1. În cadrul unei cercetări selective efectuate pe un eşantion de 2.000 persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs privind preţul acestuia a fost măsurată cu ajutorul diferenţialei semantice cu cinci trepte. Distribuţia opiniilor a fost următoarea:

Opinia f.favorabilã favorabilã nici-nici nefavorabilã f.nefavorabilã
Nr.persoane 300 500 440 360 400

Care este scorul mediu exprimând opinia eşantionului despre preţul produsului respectiv?

ANS:
G=2,97

CASE

1. În urma unei activităţi profitabile pe piaţa internă, compania X , producătoare de utilaje pentru industria alimentară, îşi propune abordarea pieţei exerne, în special a celei din ţara vecină. Pentru a obţine informaţiile necesare fundamentării strategiei de marketing, conducerea companiei decide iniţierea unei anchete de teren, pe bază de chestionar, utilizând un număr de 15 operatori de teren şi stabilind prin calcule statistico-matematice un volum al eşantionului de 1045 de beneficiari potenţiali. Este corectă decizia conducerii ? Argumentaţi, în cel mult 2 fraze.

ANS:
Nu
Se impune realizarea unei anchete de birou (desk research) care este mult mai ieftina si poate furniza informatii suficiente pentru aceasta etapa a extinderii pietei.

_________________
marketing an 2 fr.