SPIRU HARET

RASPUNSURI METODOLOGIA Cc 2007

1) Un ansamblu de principii, de etape şi faze, de metode, tehnici şi instrumente de investigare şi
cunoaştere ştiinţifică a fenomenelor juridice” este definiţia:
R . . 2 metodologiei cercetării ştiinţifice juridice.
2) Cuvântul grecesc „methodos” înseamnă:
R. 1 metodă;
3) Cuvântul grecesc „logos” înseamnă:
R . 2 ştiinţă.
4) Metodologia cercetării ştiinţifice este alcătuită numai din:
R . 4 toate categoriile de metode.
5) Din ştiinţele juridico – istorice fac parte discipline ca:
R . 1 Istoria generală a dreptului, Istoria dreptului românesc;

6) Din ştiinţele juridice de ramură fac parte discipline ca:
R . 2 Drept civil, Drept penal, Drept administrativ.

7) Ştiinţa redă realitatea:
R . 1 eliminând orice aspect subiectiv;
8) Arta redă realitatea:
R . 2 raportată la om, la subiectivitatea lui.
9) Ştiinţa este alcătuită numai din:
R . 5 sau toate aceste componente la un loc.
10) Cunoaşterea comună este:
R1 rod al învăţării prin ucenicie;
11) Cunoaşterea ştiinţifică este:
R . 2 o cunoaştere care a o armătură teoretică, metode de investigare, procedee de verificare a
ipotezelor, un limbaj propriu
12) Cercetarea ştiinţifică este o activitate sistematică şi creatoare, menită să sporească volumul de
cunoştinţe, pentru a le utiliza pentru noi aplicaţii este o definiţie:
R . 1 adevărată;
13) Cercetarea ştiinţifică fundamentală este:
R . 1 o activitate teoretică sau experimentală fundamentală, care are ca scop principal
acumularea de noi cunoştinţe;
14) Cercetarea ştiinţifică aplicativă este:
R . 2 o activitate de investigare originală orientată spre un scop practic specific.
15) În cercetarea ştiinţifică juridică există numai una din următoarele etape:
R . 5 sau toate aceste etape la un loc.
16) Sistemul managementului în cercetarea ştiinţifică juridică este alcătuit numai din subsistemul:
R . sau din toate aceste subsisteme.
17) Alegerea temei condiţionează succesul cercetării dacă:
R . 1 temele complexe se divid şi se încredinţează unor echipe mai mici sau unor persoane
individuale;
2 tema i se potriveşte ca aspiraţie, pregătire şi resurse disponibile;
18) În alegerea temei trebuie respectat numai unul dintre următoarele criterii:
R . 4 toate aceste criterii la un loc.
19) Schiţa proiectului de cercetare cuprinde numai unul dintre următoarele elemente:
R . 2 termenul de finalizare a cercetării;
3 sursele de informare – documentare;
20) Proiectul temei, elaborat numai după terminarea documentării bibliografice, conţine numai:
R . 5 toate aceste componente.
21) Planul preliminar de structurare a lucrării cuprinde numai:
R . 5 sau toate aceste elemente la un loc.
22) Documentarea bibliografică (livrescă) este menită:
R . 1 să asigure cunoaşterea zestrei ştiinţifice;
23) Documentarea directă este menită:
R . 2 să asigure cunoaşterea fenomenului practic.
24) Documentele primare conţin:
R . 1 idei sub formă de documente (legislaţia românească, acquis-ul comunitar, jurisprudenţă);
25) Documentele secundare conţin:
R . 2 prelucrarea documentelor primare în reviste de referate, titluri, sinteze documentare,
ghiduri bibliografice.
26) Documente terţiare conţin:
R . 2 prelucrarea documentelor secundare: bibliografii, culegeri de traduceri, sinteze de
referate.
27) Documentele microformate conţin:
R . 2 benzi, discuri, CD, imagini, programul Lex 200
28) Referatul documentar se realizează, în etapa studierii surselor, pe baza:
R . 1 unei singure surse;
29) Referatul documentar de sinteză se realizează, în etapa studierii surselor, pe baza:
R . 2 mai multor surse.
30) Fişa de idei conţine:
R . 3 sau ambele precizări.
31) Fişa bibliografică conţine:
R . 2 date bibliografice (autor, titlu, oraş, editură, an, număr de pagini).
32) Explicarea fenomenului juridic este alcătuită numai din momentul:
R . 3 sau din ambele momente.
33) Afirmaţia că „Ipoteza este o presupunere, o conjectură, în baza căreia urmează să se explice
problema juridică” este:
R . 2 adevărată.
34) Afirmaţia că „Relaţia cauzală este cea mai importantă pentru formularea ipotezei şi explicarea
fenomenului juridic” este:
R . 2 adevărată.
35) Printre procedeele de verificare a ipotezei şi de fundamentare a concluziilor ştiinţifice se numără numai:
R . 4 sau toate procedeele.
36) Ipoteza cercetării este verificată dacă:
R . 1 toate consecinţele ei concordă cu datele practicii;
37) Ipoteza cercetării este infirmată dacă:
R . 2 şi numai o singură consecinţă nu concordă cu datele practicii.
38) Afirmaţia că „o lucrare este redactată ştiinţific dacă respectă succesiunea logică, formularea şi argumentarea clară a ideilor şi dimensiunile adecvate” este:
R . 1 adevărată
39) Afirmaţia că „o lucrare este redactată ştiinţific dacă asigură corectitudinea trimiterilor
bibliografice, acurateţea gramaticală şi stilistică, eliminarea detaliilor inutile şi repetării ideilor
şi citatelor” este:
R . 1 adevărată;
40) Notele bibliografice se trimit:
R . 4 sau în oricare dintre poziţii
41) Indexul de termeni reprezintă:
R . 1 ordonarea alfabetică a cuvintelor cheie folosite în text;
42) Indexul de nume reprezintă
R . 2 ordonarea alfabetică a numelor proprii utilizate în text.
43) Semne tipografice înseamnă numai:
R . ?
44) Afirmaţia că: „2000 de semne pe o coală de cerere (A4) înseamnă 31 de rânduri x 65 de semne pe rând” este:
R . 1 adevărată;
45) Afirmaţia că „Textul trebuie centrat astfel încât să rămână margini de 2 cm în susul paginii, de 1,5 cm în dreapta şi jos şi de 2-3 cm în stânga” este:
R . 1 adevărată;
46) „Titlul se scrie în centrul paginii, cu majuscule, la 3 cm sub marginea de sus” este o afirmaţie:
R . 1 adevărată;
47) ISBN înseamnă:
R . 1 International Standard Book Number (număr internaţional de clasificare pentru cărţi);
48) ISSN înseamnă:
R . 2 International Standard Serial Number (număr internaţional de clasificare bibliografică
pentru seriale şi periodice).
49) Alineatul înseamnă:
R . 1 cinci blancuri (spaţii albe) în stânga textului, la început de paragraf;
50) Paragraful înseamnă:
R . 2 un grup de mai multe rânduri, conţinând aceeaşi idee.
51) Numărul paginii (coloncifru) se pune în:
R . 1 colţul din dreapta sus, la un cm de celelalte două margini;
52) Adverbul latin [sic] plasat în citat înseamnă:
1 reproducerea exactă a greşelilor din original („aşa”, „chiar aşa”);
53) Abrevierea [S.N.] înseamnă:
R . 1 sublinierea unei părţi din citat, făcută de autorul lucrării ştiinţifice („sublinierea noastră”);
54) Abrevierea [N.A.] înseamnă:
R . 2 intervenţia unui autor în textul altuia („nota autorului”).
55) Pentru a evita plagiatul (furt intelectual) trebuie precizată sursa: autorul şi lucrarea numai:
R . 3 ambele soluţii sunt corecte.
56) Nota de subsol precizează:
R . 1 autorul (prenume, nume), titlul, oraşul, editura, anul, pagina, în ordine numerică;
57) Lista bibliografică (de la sfârşitul lucrării) precizează:
R . 2 autorul (nume, prenume), titlul, oraşul, editura, anul, în ordine alfabetică.
58) Dacă sunt mai mult de doi autori, în nota de subsol se trec:
R . 2 numele primului urmat de et al. („şi alţii”).
59) Dacă sunt mai mult de doi autori, în lista bibliografică de la sfârşitul lucrării se trec:
R . 1 numele tuturor autorilor;
60) Precizarea (V. supra p. 9) înseamnă:
R . 1 trimiterea la un paragraf anterior („vezi mai sus în text la pag. 9”);
61) Precizarea (V. infra p. 16) înseamnă:
R . 2 trimitere la un paragraf ulterior (vezi mai jos în text la pag. 16).
62) Adverbul latin passim din precizarea [V. pp. 78, 88 et passim] înseamnă:
R . 2 „răspândit peste tot”, „în diferite locuri”.
63) Cuvântul latin idem înlocuieşte:
R . 1 numele autorului, în nota de subsol, când se repetă de mai multe ori;
64) Cuvântul latin ibidem înlocuieşte:
R . 2 numele autorului şi titlul lucrării, în nota de subsol, când se repetă de mai multe ori.
65) „Prepoziţia latină apud („după”) precizează citarea indirectă, din surse secundare” este o
afirmaţie:
R . 2 adevărată.
66) Monografia este:
R . 1 o singură problemă;
67) Tratatul este:
R . 2 o lucrare ştiinţifică amplă care abordează unitar concluzii, principii, teorii în limitele unei
ştiinţe.
68) Studiul ştiinţific este:
R . 1 o lucrare de cercetare ştiinţifică veritabilă, care soluţionează unele probleme şi formulează
altele noi, cu dimensiuni între 20-100 pag;
69) Comunicarea ştiinţifică este:
R . 2 rezultatul parţial sau final al unui studiu ştiinţific, cu caracter de informare, pe circa 10
pag.
70) Lucrarea de licenţă este:
R . 1 o lucrare ştiinţifică care se susţine la sfârşitul celor trei ani de facultate, tratând o problemă
de specialitate, pe 50 – 100 de pagini;
71) Dizertaţia este:
R . 2 o lucrare ştiinţifică care se susţine la sfârşitul celor doi ani de masterat, tratând o problemă
de specialitate, pe 50-100 de pagini.
72) Teza de doctorat este:
R . 1 o lucrare ştiinţifică care se susţine la sfârşitul celor trei ani ai stagiului de doctorat,
reprezentând o contribuţie originală în domeniul abordat, cu dimensiuni peste 200 de
pagini;